Brosa

Atelier de cusături tradiționale – Broșă

Vă invităm la cel de-al doilea atelier gratuit din cadrul proiectului „Muzeul din Casa Junilor”, finanţat de Primăria Braşov şi realizat de Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul vechi, în parteneriat cu Asociația „Mă implic” (co-finanţator), derulat în perioada august-noiembrie 2017.

Astfel, joi, 7 septembrie 2017, între orele 18.00 si 20.00, împreună cu cei care stăpânesc sau doresc să deprindă arta cusutului, vom aplica un motiv tradițional românesc, cules de pe o cămașă de june din Șcheii Brașovului, la realizarea unui broșe.

Din partea noastră veți primi modelul de cusut, în format tipărit, materialul pe care se coase – etamină bumbac 100%, ac, fire pentru cusut – roșu și negru și suportul metalic adică toate materialele necesare realizării broșei. Vom lucra modelul în punct de lucru în cruce, apoi vom încheia broșa, prin cusătură înaintea acului, dus-întors și vom finaliza prin scoaterea câtorva fire sau prin punctul feston.

Atelierul se adresează persoanelor cu vârsta de peste 12 ani. Participarea este gratuită si se face exclusiv pe baza inscrierii prealabile. Pentru înscrieri, vă rugăm să ne scrieți un mesaj cu titlul „Înscriere atelier broșă”, care să conțină un număr de telefon, pe adresa: antonelalungu@yahoo.com. Veți primi un mesaj de confirmare a participării.

Motivul ales sugerează, prin forma sa, un romb.

„Rombul este un element decorativ a cărui istorie se pierde în negura timpului. Se pare că pe teritoriul ţării noastre este unul dintre cele mai vechi ornamente dacă luăm în considerare falanga de cal găsită la Dubova, în Regiunea Porţilor de Fier, falangă ce are ca decor un romb cu interiorul haşurat cu linii. El este considerat simbolul feminin. În acelaşi timp este format din două triunghiuri şi în cazul în care forma acestora este prelungă poate semnifica legătura între cer şi pământ.

Mărgărita Miller-Verghy subliniază vechimea ornamentului în arta populară românească şi face în acelaşi timp o incursiune în istoria umanităţii care poate explica vechimea şi persistenţa lui în mai multe culturi ale lumii antice. Subliniază prezenţa acestuia încă în scrierea cuneiformă ca semn pentru soare, reprezentarea fiind realizată prin patru linii egale aşezate în jurul unui centru.

Rombul persistă şi azi în arta populară românească, fiind redat pe obiecte din lemn, pe ţesături, pe ceramică etc. Îl vom regăsi pe porţile, impregnat în relief accentuat sau prin incizie, cu ajutorul funiei etc., pe piese de mobilier sau pe unelte.”

(Sursa: www.limbaromana.org/revista/motive-geometrice/ – MOTIVE GEOMETRICE. PUNCTUL, LINIA, TRIUNGHIUL, PĂTRATUL, ROMBUL, CERCUL pe obiecte de artă populară ale zonelor etnografice din judeţul Maramureş, Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Ţara Maramureşului, Ţara Codrului – Ecaterina Janeta Ciocan).

Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi își dorește să aducă un aport la transmiterea și păstrarea în timp a motivelor tradiționale românești, săsești și ungurești din zona în care traim și a fost creată de Antonela Lungu și Melinda Puskás.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *