jocstramosesc

Junii dorobanţi va invită la jocul strămoşesc de la Crucea Dreptăţii

Duminică, 20 august 2017, Societatea Junilor Dorobanţi şi Uniunea Junilor din Şchei şi Braşovechi organizează tradiţionalul Joc strămoşesc de la Crucea Dreptăţii (Fântâniţa Popii, pe strada Pajiştei, lângă rezervor). La acest eveniment plin de fast şi veselie, sunt invitati toti iubitorii tradiţiei braşovene a Junilor din Şcheii Braşovului.

Jocul strămoşesc constituie unul din rarele momente când, alături de juni, pot fi admirate băiatele din Şchei-Pajişte, înveşmântate în frumosul port tradiţional din Şchei: sumnă şi laibăr de brocart, cămaşă de borangic, „pumni” cusuţi cu fir de argint, brâie cu paftale din metal preţios.

Vor fi prezentate jocurile strămoşeşti pe care tinerii trebuie să le cunoască pentru a fi integraţi în viaţa socială a adulţilor din Şcheii Braşovului hora junilor, brâul, breaza, ardealeana, sârba şi braşoveanca. Sărbătoarea face parte din calendarul de activităţi ale Junilor realizate cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Braşov.

Programul evenimentului:

10.00 -Hora Junilor în Piaţa Unirii

13.30 – Aducerea fetelor la joc. Prezentarea jocurilor tradiţionale (sârba, breaza, ardeleana, brâul, braşoveanca)

20.00 Încheierea jocului.

Jocul strămoşesc reprezintă una dintre cele mai frumoase şi spectaculoase tradiţii din Şchei. Este o ultimă rămăşită din perioada în care comunitatea românească din Şchei mai păstra încă multe din trăsăturile caracteristice satului transilvănean tradiţional. În prezent, deşi în alte părţi jocul a devenit o tradiţie practicată de ansambluri profesioniste în scopuri turistice, în Şchei jocul strămoşesc şi-a păstrat vitalitatea şi unele funcţii specifice. Acest lucru se datorează faptului că jocul este încă organizat de către membrii comunităţii, tineri sau juni, grupaţi pe zone, în funcţie de domiciliu.

Funcţia de protocol social sau de mijloc prin care tinerii îşi fac intrarea în viaţa socială a comunităţii este principala motivaţie a organizării, dublată de interesul junilor pentru păstrarea frumoaselor tradiţii locale.

Jocul strămoşesc reprezenta, mai ales în trecut, o sărbătoare în care era implicată toată populaţia din Şchei, inclusiv fetele şi famiile lor, întocmai ca în “Ziua de Stropit” din Lunea Mare. Tinerii trebuiau să convingă fetele şi pe rudele lor să vină la joc. Participarea aceasta prespunea mai mult decât efortul fetelor de a învăţa să “joace” şi să aibă purtări alese.

Era necesar un mare efort financiar din partea familiei, care trebuia să-i asigure fetei aşa-numitele “haine româneşti”, adică o sumnă, o cămaşă de borangic cu “pumni”, un laibăr, accesorii scumpe din metal preţios (cingătoare din argint aurit, salbă), care transformau portul de sărbătoare al femeilor din Şchei, într-una din cele mai fastuoase ţinute femine din spaţiul Europei Centrale şi de est.

Jocul strămoşesc din Şchei nu este prin urmare sinonim cu “jocul satului” sau cu hora satului (hora duminicală) pentru că se desfăşoară numai la anumite sărbători, de fapt o dată pe an pentru tinerii din fiecare zonă a cartierului.

Dansurile pe care tinerii şi fetele care vor să participe la joc trebuie să le cunoască sunt: hora junilor, brâul, breaza, ardealeana, sârba şi braşoveanca.

În caz de vreme nefavorabilă, jocul va fi reprogramat pentru duminica următoare.

Foto remis La pas prin Brasov prin comunicatul de presa

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *