Arhive etichetă: Alexandru Stanescu

Ziua Porților Deschise la Casa Junilor

Sâmbătă, 19 mai, între orele 11.00 – 17.00, ne deschidem porțile și vă poftim să faceți cunoștință cu artiștii și artizanii care susțin lecții, ateliere și cursuri la Casa Junilor, precum și cu istoricul șcheian dr. Alexandru Stănescu.

Am pregătit pentru dumneavoastră următoarele demonstrații și ateliere:

☞ Cusături tradiționale – Atelier de brățări tricolore/ Antonela Lungu/ Comunitatea Motive Tradiționale din Țara Bârsei și Împrejurimi/ preț participare: ofertă specială pentru acest eveniment 20 lei

☞ Caligrafie – Asociația Culturală Artessentia/ 15.30 – 17.00/ 40 lei

☞ Crestături în lemn – Georgiana Gămălie/ Asociația Culturală Artessentia/ 11.00 – 13.00/ 50 lei

☞ Încondeiat ouă cu motive din Țara Bârsei/ Ioana Clinciu – tezaur uman viu/ Comuna Poarta/ Bran

☞ Croșetat/ jucării croșetate – Gabriela Bularca/ Gabriela Bularca Atelier/ participare atelier: 1 oră/15 lei

☞ Croșetat/ jucării din fire de lână – Sorina Alina Florescu/ Sorina Handmade/ participare atelier: 25 lei

☞ Împâslit lână – Lily Art

☞ Modelaj în lut – Asociația Culturală Artessentia/ 11.00 – 13.00/ 1/2 ora/ 20 lei sau 1 ora/ 40 lei

☞ Ceramică – Ioan Aron Țăroi/ Asociația Culturală Artessentia/ 13.00 – 14.30/ 40 lei

☞ Pictura icoanei pe sticlă – tehnica tradițională – Victoria Țăroi/ Asociația Culturală Artessentia/ 12.30 – 15.30/ 70 lei

☞ Pictură pe lemn – Marieta Elena Markos

☞ Pictură – Literă miniată – Victoria Țăroi/ Asociația Culturală Artessentia / 11.00 – 12.30/ 40 lei

☞ Țesut brățari cu mărgele de nisip – Lidia Bășa/ Lidia Creează

Lista demonstrațiilor este în curs de completare, motiv pentru care vă invităm să reveniți pe acest eveniment pentru detalii.

Casa Junilor este cel mai nou spațiu cultural brașovean, amplasat în centrul Brașovului, lângă Poarta Șchei, într-o clădire în stil neoromânesc, în care se află sediul Uniunii Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovecheni.

Proiectul cultural Casa Junilor a fost inițiat în primăvara lui 2016, de câțiva oameni inimoși, care și-au dat mâna pentru a realiza un concept inovator, prin care doresc să readucă în atenția brașovenilor meșteșuguri și arte uitate din zona în care trăim.

În Casa Junilor, iubitorii de artă, istorie și cultură tradițională locală au oportunitatea să participe la activități de educație non-formală variate, sub îndrumarea unui istoric și a unui muzeograf, a unor restauratori de artă, artiști din domeniul artelor vizuale și artizani.

Tema principală a evenimentelor noastre este moștenirea culturală brașoveană, prezentată de exemplu, prin intermediul unor workshop-uri la care participanții descoperă tainele realizării icoanelor pictate pe dosul sticlei, din Șchei sau sunt inițiați în tehnici de modelare în lut pentru a realiza artefacte specifice populațiilor care au locuit în zona siturilor arheologice Noua și pe dealul Melcilor. La Casa Junilor, întrebările privind tradiția Junilor își găsesc răspunsul prin video proiecțiile din cadrul serilor urbane, organizate de istoricul Alexandru Stănescu.

Atelierele, cursurile, expozițiile, serile și șezătorile urbane organizate în clădirea de pe Prundului 1 sunt deschise tuturor doritorilor, copii și adulți deopotrivă.

Text si imagine preluate de pe pagina de facebook a evenimentului

Șezătoare la Avrig – „Nu toate comorile sunt în cărți, dar se întâlnesc în Bibliotecă!”

În fiecare joi, în ultimii 5 ani, la Biblioteca Orășenească din Avrig se întâlnesc la șezătoare între 30 și 50 de femei. Aici revin la viață, se transmit și se păstrează cu sfințenie tradițiile și tainele lucrului la războiul de țesut. Strigăturile și cântecele întrețin atmosfera în timp ce tinerele învață cum se toarce fuiorul de lână, cum se croiește o ie, ce ață este potrivită dar și ce pânză poate fi folosită. Printre povești și glume poți afla și rețete de mâncare.

Sâmbătă, 17 martie, a fost o zi aparte. La șezătoarea de la Avrig s-au întâlnit reprezentanți ai comunităților din județele Brașov, Covasna, Mureș și Sibiu.

Duelul strigăturilor dintre gazde și oaspeți ne-a purtat sufletul spre costumul de mireasă din Avrig, spre datina chemării la nuntă, la steagul și costumul de călărași. Din Brașov, de la Casa Junilor, istoricul dr. Alexandru Stanescu, secretarul Uniunii Junilor, a prezentat costumele din Șcheii Brașovului.

Atmosfera a fost întregită de cântecele interpretate de Cristi Stan, solist vocal și instrumentist – de profesie fermier (un om ce are în grijă peste 1500 de oi) și de Mirel Chialda, instrumentist din ansamblul Jidvei, laureat al Festivalului Național de Folclor „Strugurele de Aur”.

„Nu toate comorile sunt în cărți, dar se întâlnesc în Bibliotecă. 
Țara Oltului – Țara Făgărașului, ținut voievodal cu vechi tradiții, întins în două județe (Sibiu și Brașov) a fost astăzi, într-un fel aparte, reunită la Avrig, într-o mare șezătoare.

Prin oaspeții din Brașov a fost prezentă și Țara Bârsei. Am avut oaspeți și din alte două județe Mureș și Covasna. Ba mai mult, portul tradițional a reprezentat o bună parte din România, din Bucovina până în Muscel, din Ardeal până în zona Olteniei iar alături frumosul, elegantul, nobiliarul port al românilor din Șcheii Brașovului. Am aflat originea și rigurozitatea cu care s-a păstrat, am aflat despre obiceiul frumos al Junilor din Șcheii Brașovului, am arătat și noi fragmente din obicei avrigenesc, după un spumos dialog de strigături tradiționale purtat între gazde și oaspeți. Ne-au cântat Cristi și Mirel pentru un crâmpei de joc de pe la noi și de pe la oaspeți.

S-a spart gheața și de-acum sperăm că ne vom întâlni din nou, la Avrig, să continuăm ceea ce atât de frumos am început azi.

Mulțumim oaspeților că ne-au onorat astăzi, mulțumim D-lui Alexandru Stănescu pentru interesantul expozeu privind Junii din Șchei, obiceiurile lor și costumele unice, costume inspirate după cele de la curțile voievodale românești.

Mulțumim și pentru invitațiile făcute nouă, ne vom strădui să le răspundem tuturor … cu prezența șezătorii noastre.

Mulțumim Ana Borca pentru că ai făcut posibilă această întâlnire.

Da, nu toate comorile sunt în cărți… dar se întâlnesc și în Bibliotecă,” Grancea Maria.

De-a lungul anilor, doamna Maria Grancea, bibliotecar la Biblioteca Orășenească Avrig și muzeograf la Muzeul Orașului Avrig a susținut promovarea culturală a orașului și s-a implicat activ în educarea tinerelor generații. În fiecare miercuri și vineri, după amiaza, se desfășoară ateliere pentru copii. Între 20 și 80 de copii pictează pe lemn sau sticlă, creează diverse lucruri utile, jucării, obiecte ornamentale, reciclează isteț, învață să fie creativi, să fie prieteni, să petreacă timp frumos împreună.

„Hainele românești ale femeilor din Șchei sunt constituite din ciupag, o cămașă de borangic sau dantelă, cu mâneci largi, prinse la încheietură cu manșete de catifea brodate cu fir, numite „pumni”, o fustă de brocart (sucnă sau sumnă), un laibăr din același material, cizme de culoare galbenă sau roșie și ghete. In trecut, femeile măritate purtau pe cap un batic prins pe un conci, peste care se așeza o maramă din borangic numită cârpă sau gimbir. Fetele din Șchei nu purtau maramă când ieșeau la sărbători sau la Joc, ci purtau, prins în păr, un buchețel de flori. Podoabele femeilor din Șchei erau salba, inelul cu trei briliante, brâul cu paftale din argint aurit,” dr. Alexandru Stanescu, Tradițiile Junilor din Şcheii Braşovului și Brașovechi.

”Frunzuliță din poiană
Eu sunt fată avrigeană,
De la poala Surului
De pe Țara Oltului,
UIU IU IU IU
Avrigeanu-i avrigean
Dacă tace bolovan
Dacă-i cu căciulă nouă
Trei păpări din două ouă.”

Lucretia Ciobanu – Cand vii bade-n sezatoare

Cand vii bade-n sezatoare la, la, la, la, la

Nu sta la uşă-n picioare la, la, la, la, la

Uită-te-n casă de-a rândul la, la, la, la, la, la, la

Şi te-aşeză und’ ţi-i gândul la, la, la, la, la

De ţi-e gându-n altă parte la, la, la, la, la

Du-te bade mai departe la, la, la, la, la

Ca sunt multe sezatori la, la, la, la, la, la, la

Cu fete si cu feciori la, la, la, la, la

Nu fi bade suparat la, la, la, la, la

Ca-i mult de cand s-o-nserat la, la, la, la, la

Si eu te-am tot asteptat la, la, la, la, la, la, la

Cu fusul nedepanat la, la, la, la, la

Toarce  furca si tu fus la, la, la, la, la

C-o fost badea si s-o dus la, la, la, la, la

Dar eu stiu ca maine sara la, la, la, la, la, la, la

Vine sa ma vada iara la, la, la, la, la

Dar eu stiu ca maine sara la, la, la, la, la, la, la

Vine sa ma vada iara la, la, la, la, la

Iar dacă treceți prin Avrig în lunile aprilie sau octombrie să vă notați două date: 29 aprilie a.c și 14 octombrie 2018.

Asociația Crescătorilor de Animale Avrig organizează la Bradu (lângă Avrig DN 1) festivalul „Țara Oltului în produse și tradiții”. Un festival cu buget mic, cu mulți voluntari, unde costumele populare, artizanatul, obiecte, țesături particularizate și produsele gastronomice vă așteaptă.

Noi vă așteptăm impresiile, fotografiile sau clipurile video pe adresa redacției: lapasprinbrasov@yahoo.com

Video: YouTube

Credit foto: Dan Străuți

Ziua Internațională a Cititului Împreună (ZICI) 2018

În data de 1 februarie 2018, Citim Împreună România (CIR) va celebra Ziua Internaţională a Cititului Împreună (ZICI) în România, un eveniment global marcat de milioane de oameni în peste 100 de țări, organizat de către Lit World (http://www.litworld.org/).

Dragostea de lectură și de cărți este unul dintre cele mai mari daruri pe care orice adult le poate oferi unui copil.

Așadar, copiii sunt invitați, joi, 1 februarie, la Casa Junilor, pentru a celebra această zi, citind povești din cartea „Basme și Povești din Șcheii Brașovului și de alte plaiuri Ardelene”, împreună cu Lia Stănescu, ilustratorul cărții.

Copiii vor avea ocazia să facă cunoștință si cu istoricul Alexandru Stănescu – autorul cărții – și să admire de aproape câteva costume de juni, prezente în cartea de povești.

De asemenea, Lia va purta haine românești de sărbătoare din Șcheii Brașovului, veșminte în care sunt reprezentate prințesele și personajele feminine ilustrate în această carte.

Evenimentul se adresează copiilor peste 6 ani, care au învățat deja să citească.

Intrarea la eveniment este gratuită, în limita a 20 de locuri.

Participarea se face exclusiv în baza rezervării prealabile, prin mesaj cu titlul „ZICI 2018″, la adresa casajunilor@gmail.com. În mesajul către noi, va rugăm să menționați numele participantului, împreună cu un număr de telefon de contact.

„Haideți să oferim acest dar! Să o facem pentru copiii din România! În ziua de 1 februarie, de ZICI 2018, să oferim pentru cât mai mulţi copii șansa de a se îndrăgosti de lectură și de cărți. Să citim împreună cu cât mai mulți copii, să citim cărți frumoase în moduri atractive. Pentru că atunci când facem asta, când citim împreună, schimbăm lumea?”

Imagine preluata de pe pagina evenimentului

Festivitate dedicata Unirii Principatelor, din 1859, alaturi de juni

Brașovenii sunt așteptați în Piața Unirii, mâine, miercuri, 24 ianuarie 2018, orele 11.00, la festivitatea dedicată Unirii din 1859. Vor participa reprezentanți ai autorităților publice locale, un sobor de preoți și junii din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi.

La orele 12.00, în Muzeul Primei Școli Românești va avea loc lansarea cărții Junii din Șcheii Brașovului – monografie istorică, semnată de preot dr. Vasile Oltean. Evenimentul va fi însoțit de o sesiune de autografe.

Unirea  Principatelor Române din 24 ianuarie 1859 este considerată a fi primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român, după ce, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie, este ales şi domn al Munteniei. Ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins la 1 decembrie 1918, când a avut loc Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. La Braşov, la 12 mai 1848 se elabora programul-legământ: Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei, ce cuprindea obiectivul fundamental românesc: Unirea Moldovei şi Ţării Româneşti într-un singur stat neatârnat românesc.

Alexandru Stanescu
Secretarul Uniunii Junilor

Spălatul iilor la râu, șezătoare urbană cu rol demonstrativ

Un alun bătrân și plin de roade ne-a adăpostit la umbra lui în timp ce soarele albea iile vechi, proaspăt limpezite în apa rece de munte. Bijuteriile noastre tradiționale, originale, unice, încărcate de semnificații respiră istoria celor ce le-au purtat, pentru că la fiecare spălare ne întrebăm cine a fost cea care a purtat-o și cum a reușit să parcurgă proba timpului fără transformări vizibile.

A mea are puțin peste 80 de ani și mi-aș dori să reziste încă pe-atât. Pentru ca acest vis să fie realizabil, trebuie să ne amintim procedeele pe care le foloseau bunicile și străbunicile noastre. Îndrumați de un istoric pasionat, Alexandru Stanescu, completând informațiile cu amintiri ale doamnelor care împărtășesc aceleași pasiuni și care au trăit o copilărie la țară prin preajma bunicilor, putem reconstitui pas cu pas etapele parcurse.

Deși trăim la oraș, nu uităm de unde am plecat și mai ales, nu uităm moștenirea culturală ce ne definește și ne diferențiază de restul lumii, ADN–ul nostru. Varietatea modelelor, croielilor, formelor, culorilor și simbolurilor ne transmit informații ce pot fi tălmăcite, interpretate. IA nu este un simplu articol de îmbrăcăminte, este o stare. Mă repet când spun că atunci când îmbraci IA te simți specială, ca mireasa-n ziua nunții. Mireasă ești pentru o zi dar îmbrăcând IA te simți ”mireasă” în fiecare zi.

De aceea mă bucur că, cel puțin în Brașov, la inițiativa Uniunii Junilor din Șcheii Brașovului a debutat zilele acestea un proiect cultural – ”Muzeul din Casa Junilor” – care încearcă să pună în valoare moștenirea culturală brașoveană și ardeleană prin realizarea unor activități muzeale, expoziții tematice dedicate portului Junilor din Șchei, a costumului popular din Țara Bârsei și Transilvania, a simbolurilor și motivelor specifice preluate de pe ii, de pe cămășile junilor, ștergare și alte obiecte ce aparțin colecției Uniunii Junilor dar și unor colecții private.

Cu ajutorul unor meșteri artizani și a unor specialiști în etnografie și restaurare, se vor desfășura ateliere, șezători și demonstrații de cusut, țesut, brodat, vizite ghidate, video–proiecții pe diverse teme. Toate categoriile de vârstă au acces la informații și pot participa la ateliere. Mulțumim pentru invitație.

Următoarele luni din an se anunță interesante. Tradiția merge mai departe pentru că ni se alătură mulți copii pasionați de cusături tradiționale și dornici să învețe.

Mulțumesc dragilor mei colaboratori Remus Costan, Alma Almita și Mircea Tomescu pentru că m-au ajutat să completez acest album, astfel am reușit să termin de cusut ceea ce îmi propusesem.

Conferința Jocul strămoșesc din Șcheii Brașovului

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Brașov are bucuria să vă invite la conferinţa „Jocul strămoşesc din Şcheii Braşovului” susţinută de dr. Alexandru Stănescu. Evenimentul va avea loc joi, 29 iunie 2017, de la orele 18,00, la Mansarda Casei Baiulescu.

Alexandru Stănescu s-a născut în anul de graţie 1974, în Şchei, acolo unde tradiţia se păstrează vie şi azi. A crescut înconjurat de obiecte vechi şi frumoase, moştenite de părinţii lui din familie, care i-au transmis un tezaur de cunoştinţe, poveşti, fotografii. În Şcheii Braşovului, a învăţat, admirat şi preţuit tradiţiile comunitare şi obiceiurile de demult şi anume jocurile junilor, serbările şi costumele lor specifice. Toate acestea l-au făcut să aleagă istoria drept carieră.

A studiat la Facultatea de Istorie şi Arheologie Cluj Napoca, unde a făcut şi doctoratul. Reîntors în Braşov, a fost un profesor activ şi dedicat, după care a lucrat cercetător științific gradul III la Muzeul de Istorie Braşov. În calitate de director al Direcției Județene de Cultură a restaurat trei troițe cu capelă. De asemenea, a fost ghid turistic în ţară și străinatate, izbutind să convingă mediul de afaceri să investească în evenimente culturale (precum la Târgul de mirodenii).

În timp, acumulând experienţă, a avut curajul să aplice pentru proiecte culturale, în calitate de expert şi specialist, în colaborare cu diverse instituţii și ONG-uri (Agenţia Metropolitană Braşov, Institutul Cultural Român, Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov, Asociația Libris Cultural, Uniunea Junilor Braşov ș. a.), susţinând şi valorificând patrimoniul local mai ales, din Şcheii Braşovului (troiţele, datinile junilor, poveştile tradiţionale) şi stimulând dezvoltarea durabilă a turismului.

Tema conferinţei susţinută la invitaţia bibliotecii vizează descrierea şi dezvăluirea semnificaţiei jocurilor şi dansurilor junilor, precum şi a caracteristicilor lor. În alte zone ale Transilvaniei jocurile sunt practicate de ansambluri profesioniste, dar în Şchei jocul strămoşesc este organizat de către juni si tinerii din comunitate şi astfel şi-a păstrat însemnătatea socială şi funcţia de protocol social. Prin urmare jocul strămoşesc a devenit principalul mijloc prin care tinerii îşi fac intrarea în viaţa socială a comunităţii.

Manifestarea face parte din ciclul Conferinţele secţiei Periodice, organizate de departamentul de ziare şi reviste al Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” Braşov.

Vă aşteptăm cu drag!

Credit foto: Dan Strauti

Lansare carte Tradițiile Junilor din Şcheii Braşovului 2017

Cu ocazia implinirii unui an de la inagurarea Casei Junilor, va invitam la evenimentul de lansare a volumului ‘Tradițiile Junilor din Şcheii Braşovului și Brașovechi, editia a II-a, editat in romana si engleza.

Cartea, in ambele variante, este realizata cu sprijinul Agentiei Metropolitane Brasov, autorul volumului fiind istoricul dr. Alexandru Stanescu, secretarul Uniunii Junilor din Scheii Brasovului si Brasovul Vechi.

Cartea oferă informaţii despre originea şi evoluţia Societăţilor Junilor, portul tradiţional şi moştenirea culturală braşoveană.

„Obiceiul Junilor de Paști a stârnit mereu admirația publicului, fiind considerat încă din secolul al XIX-lea o sărbătore unică în felul său, dar Parada călare nu constituia un eveniment singular al Junilor, ea făcea parte dintr-un ansamblu complex de sărbători pe care ceata Junilor le organiza în Săptămâna Luminată.” scrie dr. Alexandru Stănescu în cartea sa.

Miercuri 03 mai, orele 18.00 – 19.00, Casa junilor, Brasov.