Arhive etichetă: Almanahul scriitorilor brașoveni

Angela Nache Mamier, profesor de limbă română şi franceză, traducător, critic literar, poet și scriitor

Angela Nache Mamier este o poetă română contemporană, profesor de literatură, traducător, critic literar și scriitor născută pe 5 noiembrie 1949 la Braşov. Este domiciliată în Franţa locuiește și lucrează în Languedoc, în sudul Franței, în Frontignan.2

A absolvit Liceul nr. 4 din Braşov şi Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filologie (secţia română-franceză).1

Este membră a Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România din 2012 și membră a Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Québec.3 A colaborat la numeroase publicații românești: Astra, Vatra, Luceafărul, România literară, Tribuna, Braşovul literar şi artistic, Litere, Zona literară, Citadela etc. și franceze: Salmigondis, Le Carnet de Lierles, Midi Libre, Journal d’Elbeuf, Paris-Normandie, Thau info, Gardiolarem.3

A lucrat ca profesor de limbă română şi franceză în colegii şi licee din România şi Franţa. Debutează în Revista Luceafărul, 25 iunie 1977, unde este descoperită şi publicată de poetul Geo Dumitrescu.5

Profesor de literatură, traducător, critic literar, poet și scriitor, a publicat, printre altele, în limba română „Miraculum” și „Femina” (ediția Dacia), iar în limba franceză „Dolor” și „Celebratio”.2  Cărțile sale au fost apreciate de criticii literari. Angela Nache Mamier  a trăit sub dictatura lui Ceaușescu și a fost unul dintre scriitorii opoziției față de acest regim care i-a persecutat pe cei care nu l-au lăudat.2

„Publicam poeme anti-regim de prin 1979 (cu mult înaintea Anei Blandiana)4 în „Vatra” ori în „Braşovul literar şi artistic”. Iată un exemplu: „Strada Cosmos” („Astra”, noiembrie, 1981), (Ed. Dacia, vol. Miraculum, 1982). „Toate drumurile sunt pe hartă-n echilibru convenţional/sâmbăta, duminica ori la salar/cartierul miroase a bere ori vodcă/în aromele florilor aspre/sădite de-un activ cetăţean voluntar pensionar,/ce contraste,/un adevăr relativ, dar trist ca acesta,/poate fi rama-n care/şi suflet, şi sânge pentru semeni tresar,/o femeie cu plase, cu umerii tari,/mărşăluind cu-atâta demnă răbdare/este nobil pretextul/unui posibil poem/viguros, energetic, chiar extraordinar,/doar să-l culegi de pe pleoapele-i albe/de pe chipul de zahăr şi sare/ din zâmbetu-i rar”…”, a declarat Angela Nache Mamier într-un inteviu acordat publicației banatulazi.ro

În 1980 câştigă concursul de poezie ,,Miraculum”, (Dacia). În 1986 – pleacă în Franţa unde exersează ca profesor, autor de critică literară, poet în cenaclul ,,Humanisme et culture”; (după o lungă perioadă de tăcere din motive personale) revine în viaţa literară.5 În anul 2007 răspunde invitaţiei de a participa la Festivalul Internaţional de poezie – ,,Voix de la Méditerranée”, invitaţie care aduce după sine debutul literar în Franţa, cu volumul de versuri – ,,Dolor”, (bilingv) – éditions Clapas (lectori C.Liromon,J.Robin); în iunie 2008 cunoaşte lumina tiparului volumul de poezie ,,Celebratio” , apărut la Editions Kogaïon(ARP), iar în 2013 volumul bilingv ,,Memoriaé-éditions Clair de Plume 34”, France.5

A fost inclusă în Almanahul scriitorilor brașoveni din 1982, în Scriitori români din anii ’80-’90 (editor Ion Bogdan Lefter), în Brașovul în 100 de poeme, 2000, în Antologia de poezie Hai Hui, 2012 ș.a..3

A publicat 8 volume de poezie:1

1) „Miraculum” editura Dacia 1982 – lector poetul Vasile Igna şi o prefaţă de criticul Mircea Iorgulescu7 (debut prin concurs la editura Dacia 1980)

2) „Femina” Dacia 1985

3) „Dolor” éditions Clapas (France) (bilingv), 2007 – lectori (scriitorii): Cristophe Liromon et Jacqueline Robin

4) „Celebratio” – Ma Roumanie mystérieuse, éditions Kogaion (în franceză), 2008, cu o posfaţă de Nicole Pottier

5) „Memoria” – 2013 Editions Clair de plume 34 (France)

6) Exilium (e-book 2012, Thau Info -Sčte- http://www.thau-info.fr/index.php/culture/poesie/1359-exilium-d-angela-nache-mamier (2013)

7) scara B. apart.3 – 2014 Editura Vinea (lansare Salon du livre Paris, 2014 )

8) madame bovary votre fidèle et savante lectrice, Editura Vinea (lansare la Salon du livre, Paris, 2014 )

Este prezentă în mai multe antologii de poezie și contribuie activ la mai multe reviste literare și de poezie, românești și franceze.2

Este prezentă în 6 antologii (poezie şi eseuri):1

1) Antologia „Braşovul în o sută de poeme”, îngrijită de Nicolae Stoie – 2007

2) Antologia: Scriitori români din anii `80 – 11, coordonator Ion Bogdan Lefter, Editura Paralela `45

3) Antologia ASLRQ / QUEBEC, 2009

4) Antologia de poezie a revistei „Singur”, 2010, coordonator: Ştefan Doru Dăncuş

5) Antologie de poezie „Hai hui”, 2012, Editura „Grinta /Singur”

6) Antologia”Semnul ca nu cunoaştem eclipsa, Editura Didactică şi Pedagogică, 1978

Activitate literară în cenaclurile literare: Cenaclul Junimea (ca studentă); Cenaclul de Luni (ca studentă); Cenaclul 19 la Braşov (un timp responsabilă – concomitent cu poeţii: Adrian Munteanu, Alexandru Muşină, prozatorul Gheorghe Crăciun, Ioan Pop Barassovia etc. adică „tinerii” Caius Dobrescu, Simona Popescu, Andrei Bodiu, Marius Oprea… ); Astra (un timp secretară de cenaclu),1  Humanisme et Culture – Frontignan Franţa si creatoare a cenaclului „Musc’art” în 2012 la Frontignan.2

Publicaţii de poezie în reviste literare române şi franceze : Viaţa Studenţească, Luceafărul (unde poetul Geo Dumitrescu a debutat-o (la 25 juin 1977), România literară, Vatra, Astra, Tribuna, Braşovul literar şi artistic , Luceafărul românesc on line, Monitorul cultural on line, L’Eloge du Danube on line (directeur Artur Sivestri), Salmigondis (France)2007- invitée au Festival Internaţional de Poésie de Lodève, Rencontres du Sud(Frontignan), L’Echo de la Parole (Frontignan,Pézénas), Gardiolarem, Midi Libre.2

Publicaţii de poezie, eseuri în reviste literare române(1978-1987) şi franceze (1987-în curs)6:

Viaţa Studenţească, Luceafărul (unde poetul Geo Dumitrescu m-a debutat cu poemul Pământul Viu şi altele în continuare… ) România literară, Vatra (redacţia Romulus Guga, Dan Culcer, Mihai Sin, Cornel Moraru etc… ) Astra, (redacţia: Nicolae Stoie, A.I.Brumaru, Ion Itu, Daniel Dragan, etc… ) Tribuna, (Victor Felea etc… ) Braşovul literar şi artistic, (director Daniel Dragan,) începând cu 2008 Luceafărul de ziua online, publicaţiile online ARP din 2008 Monitorul cultural online, L`Eloge du Danube* online (directeur Artur Silvestri), Revista nouă Nr. 11 Salmigondis (France), Autre Sud (France), Midi Libre (France)6

Muncitorul (bilingue) – Angela Nache Mamier

Omul acesta albit s-a spetit cu munca,
Femeia îi toarnă ciorba caldă
(ultima promoţie casnică),
Ascultă vorbele-i aspre printre sorbituri,
Rămâne mereu interzisă de importanţa
Acestui templu-al mecanicii…
Ia să-i pun şi-un ardei iute, e nervos
…că mucosul cutare s-a ajuns
Nu mai ia tinerelul de pe jos nicio şaibă …,
Mai adaug-o lingură,două de licoare caldă
Poate-i trece năduful,
Nişte ţânci – ingineraşii, ca nişte ciuperci
După ploaie – îi pun nişte întrebări
De te umflă râsul, dar fiindcă-l caută,
Le răspunde părinteşte, ca un apostol sfânt
Al motoarelor.
Omul acesta albit s-a spetit cu munca,
Bea nişte vin, o poşircă, altă voce, alte gânduri,
Repară clanţa stricată,
Bâjbâie-n ziarul local, adoarme pe loc,
Somn mereu greu,
Acoperit pe faţă de cifre, noi legi,
Anunţuri familiale
Şi banalii ochelari
Peste ridurile frunţii…

L’Ouvrier – Angela Nache Mamier

Cet homme grisonné s’est échiné à travailler
Sa femme lui sert la soupe chaude
La dernière race des femmes au foyer
Écoute ses paroles sévères pendant qu’il
Suppait sa soupe
Elle reste toujours interdite
Par l’importance de ce temple
De la mécanique
Il faut que j’ajoute un petit piment …il est énérvé
Car des petits chefs ont pris la grosse tête
Et ne ramassent plus à terre un boulon tombé
Elle ajoute encore une-deux cuillers de bouchon chaud
Peut-être que ça va le soulager
Des petits merdeux , « d’ ingénieurs » qui poussent comme des champignons après la pluie
Lui posent des questions stupides
Qui le font pouffer de rire mais à force de le chercher
Il leur répond comme un père
Un saint Apôtre de tous ces moteurs
Cet homme grisonnant s’est échiné à travailler
Il b oit un peu de vin ,de la piquette,change de ton et de pensées
Répare la loquet défaillante
Survole le canard local ,s’endort d’un seul coup
D’un sommeil toujours lourd
sur le visage couvert
Par des chiffres, des nouvelles lois ,engagements, des petites annonces
Et ses pauvres lunettes
Sur de rides de son front

Strada Cosmos

toate drumurile sunt pe hartă-n
echilibru convenţional
sâmbăta ,duminica ori la salar
cartierul miroase a bere ori vodcă
în aromele florilor aspre
sădite de-un activ cetăţean voluntar
pensionar
ce contraste
un adevăr relativ,dar trist ca acesta
poate fi rama-n care
şi suflet şi sânge pentru semeni tresar
o femeie cu plase,cu umerii tari
mărşăluind cu atâta demnă răbdare
este nobil pretextul
unui posibil poem
viguros,energetic,chiar extraordinar
doar să-l culegi de pe pleoapele-i albe
de pe chipul de zahăr şi sare
din zâmbetu-i rar…

Cât încă

cât lunec pe partea arsă a palmelor
cât apa oglinzii m-ascultă
tânără femeia din unde
mângâie o pasăre flamingo şi cântă:
«nimeni nu afle ce e-n inima mea
cine ca mine astfel şi-a vrut-o»
port încet sacoşa cu pâine rotundă
limbile ceasului meu – o lingură mare
şi mică-n
tăcerea şi frica sublime
urzind suspinele-n faţa de masă neutră
ce hotar ruginit îmi rămâne în luptă
trec rufe şi vase, şi gânduri de aur
rotindu-le într-o singură lacrimă lungă
cu stânga ţin umerii păsării-n sus
dreapta apropie-ncet de ureche
farfuria adâncă…

Documentare

pe teren realitatea sta cam aşa
când ploua când era soare când staţiona
pe tarabe diverse legume adverse
un ţăran beat însă comerciant
nu mai realiza operaţia cu care dai clientelei
ardei graşi pe trei sortimente
îi răstoarnă marfa în faţă grăbit
şi-i smulge anevoie bancnota din degete,
o bătrână pur si simplu fura
de colo o roşie de colo un măr
de colo ce-o fi
am văzut cum ţăranul o măsura pe sub gene
şi habar n-avea ce să-i facă
era om cu frica lui Dumnezeu
doar se crucea şi se minuna
să nu rămânem în afara sentimentelor
egoismul este la ordinea zilei
gânduri
degete de salariaţi
îşi apropie halbe sălcii, se pune ţara la cale
după arsurile chipului EI muncesc
sunt neraşi, până seara au privirile tulburi
nimeresc anevoie şoseaua ce-i duce spre casă
unde femeia lor grasă aşteaptă banii de coşniţă
socotind în grămezi separate întreţinerea, lumina,
televiziunea, pâinea

cea de toate zilele
nu-l mai trezeşte ca-n alte dăţi
îl descalţă
îşi spune doar pentru sine abia ne-ajunge …

La pas prin Brașov mulțumește doamnei Angela Nache Mamier pentru sprijinul acordat în realizarea acestui material și acceptul de a publica o parte din creațiile literare.

VIA:

1- Asociatia Scriitorilor de Limba Romana din Quebec

2 – thau-infos.fr

3 – usrbrasov.ro

4 – banatulazi.ro

5 – vocativ-plus.com

6 – poezie.ro

7 – scriitoriromanicontemporani.wordpress.com