Arhiva etichetelor: atestare documentara

Program Ziua Comunei Lisa 2017

Primăria Comunei Lisa organizează „Ziua comunei”

Primăria Comunei Lisa organizează „Ziua comunei” în data de 9 iulie 2017, cu ocazia împlinirii a 490 de ani de atestare documentară.

Lisa este satul în care tradiţiile strămoşilor sunt păstrate cu sfinţenie, iar costumele
populare și dansurile – Horiţa, Hodoroaga, Ca la Breaza, Datul în strai, colindele
cetei de feciori – sunt transmise din generație în generație, conform site-ului primariei comunei Lisa.
Prima menționare a satului Lisa, pe o diplomă boiernală, datează din 9 iulie 1527, unde este menţionat boierul Radude Lisza. Alte nume boierești menționate sunt Dochia, Rusul, Popa, Nistor, Gravul, Șerban, Paler și alții. În 1765, satul a fost militarizat în întregime și a făcut parte din Compania a IX -a a Regimentului I de Graniță, potrivit primaria-lisa.ro.
În comună, credincioșii s-au împărțit, încă din 1700, în douăgrupuri: cel mai mare de ortodocși și o parte mai mică de greco-catolici. Biserica ortodoxă este mai mare și a fost
ridicată în 1890, iar cea greco-catolică în 1892. Lisa a avut școală încă din anul 1756, iar în preajma Revoluției de la 1848, orele se țineau în fostul sediu al companie grănicerești.
La sfîrșitul sec. al XIX-lea școala a devenit comunală, apoi, din 1921 școală de sat. Lisenii, la fel ca brezenii și pojorțenii au suferit mult de pe urma comuniștilor pentru că aici s-a format nucleul rezistenței anticomuniste din Munții Făgărașului, motiv pentru care mulți au plătit cu ani grei de închisoare, potrivit sursei citate.
Octavian Paler  – Scrisoare catre fiul meu
Străbunii mei au adormit la coasă
Și-acuma dorm sub ierburi și sub brazi.
În semn de doliu, munții își aștern
Peste morminte, umbra la amiazi.
E rândul meu să mă întorc la ei
Și-ți las ce mi-au lăst înaintașii
O sete dureroasă de urcuș
Și-un dor înalt, înalt, cât Făgărașii.
Programul manifestarilor

Avem timp
(varianta completa de Octavian Paler) VIA: versuri-si-creatii.ro

Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi
insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin
cenusa lor mai tarziu.

Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident
oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile,
sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam
dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.

Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta murim.

Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le
impartasesc si voua!!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul … depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul
cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce
pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla
oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva

Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete

Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu
cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi

Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti

Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie,
cand trebuie
Indiferent de consecinte

Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa
fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau

Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe
chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea
tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un
prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.

Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fi
iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine
insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.

Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea
influenta personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu
inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se
iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe
primul loc
Si nu faptele sale

Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai
departe in viata

Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva
ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai
nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l
ajuta.

Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti

Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede …

Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani
oamenii si a-ti sustine parerile.

Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit

Brasov

La mulți ani, Brașov!

Prima atestare documentară a orașului Brașov datează din 1234, când orașul a apărut în „Catalogul Ninivensis” 1,2 cu numele de Corona.

„Catalogul Ninivensis” conține o listă a tuturor mănăstirilor premostratense din Ungaria  și Transilvania. 1234 corespunde cu anul în care abatele Fredericus cunoaște „Claustra Sororum «in Hungaria assignata est paternitas» Dyocesis Cumanie Corona”.1

Pe parcursul secolelor următoare, localitatea este menționată sub mai multe denumiri printre care Burcia3 Brassovia, Barasu, Brasu, Braso, Brasso, Brassov.1,2

Orașul este pentru prima dată menționat în anul 1271, pe 23 februarie, sub numele de Brassu.  Mai târziu, în 1294 și 1295 este întâlnit sub numele de Brașov și respectiv Brassau. 1

În 1395, Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, a dat ordin de începere a fortificării Brașovului. În același an s-a încheiat un tratat de pace, în condiții de egalitate, între Mircea cel Bătrân și regele ungar, tratat împotriva turcilor. Doi ani mai târziu, regele Ungariei eliberează un act care dă dreptul Brașovului de a-și construi fortificații de piatră, urmărind îndeaproape ridicarea acestora.1

Braşovul devine încă din secolul al XIV-lea cea mai importantă aşezare din depresiune şi una dintre cele mai mari localităţi urbane din Transilvania.4

Obiceiul străvechi al Junilor din Şcheii Braşovului6,7 conține mărturii documentare diverse, însă „preocupările monografice privind acest obicei, atât de particular şi cu profunde implicaţii în moştenirea milenară a acestui popor, sunt sporadice, majoritatea celor care au scris despre acest obicei mărginindu-se la descrierea lui şi mai puţin au încercat o aprofundare a semnificaţiilor degajate de această tradiţie a Şcheilor, excepţie făcând studiul de folclor al lui Ion Muşlea din 1931 şi Alexandru Surdu, într-o lucrare mai recentă.” 7,8 Informații bogate despre acest obicei sunt publicate de protopopul braşovean Vasile Voina7, profesorul şagunist Nicolae Pop (directorul adjunct al liceului), care, într-o broşură dedicată istoriei Braşovului, alcătuieşte un capitol aparte despre juni.9

În anul 1889, valorosul folclorist al Şcheiului, Gheorghe Pitiş este preocupat şi de originea acestora7, ideile sale fiind preluate şi aprofundate în numeroase studii de braşovenii Sterie Stinghe10, Ion Prişcu şi mai ales filologul braşovean Costantin Lacea, apreciind între altele şi caracterul militar al junilor, subiect căruia Sterie Stinghe îi dedică un studiu special, precum şi o teză de doctorat, susţinută la Leipzig.7

Prima Școală Românească a fost zidită în anul 1495.13Primele cărți de cultură în limba română s-au tipărit prin teascurile diaconului Coresi. Prima cronică cu subiect românesc, prima gramatică românească a brașoveanului Dimitrie Eustatievici (1757) sau primul calendar almanah în literatura română al dascălului Petcu Șoariu sunt mărturiile fără echivoc ale școlii românești.

Cu mult timp înainte de a tipări diaconul Coresi cărţile sale11, în Şcheii Braşovului existau numeroşi grămătici, folosiţi în şcoală, dar şi în cancelaria Cetăţii. Cercetătorul brașovean Nicolae Sulică remarcă prezenţa acestor grămătici11 în Şchei încă în secolul al XV-lea.12

Mânat de idealurile înaintașilor, pașii te vor purta în sala „Diaconul Coresi”. Veacul al XVI-lea coincide cu biruinţa definitivă a scrisului în limba română.11

Poziţia geografică constituie unul din factorii însemnaţi care au influenţat dezvoltarea oraşului Braşovului. Situarea sa la interferenţa unor regiuni geografice, fiecare cu resurse naturale specifice, complimentare, depresiunea Bârsei şi rama muntoasă care o încadrează în partea ei de sud: Ciucaş, Piatra Mare, Postăvaru, Bucegi, Piatra Craiului, a impus un puternic schimb de produse.4, 5

Deşi foarte impunători prin masivitatea lor, aparent greu de traversat, munţii care înconjoară Depresiunea Bârsei au oferit atât în trecut, cât şi în prezent, prin pasurile lor (Bran-Fundata, Predeal, Bratocea, Întorsura Buzăului, Oituz, Tuşnad, Racoş, Vlădeni), posibilitatea unei puternice şi intense circulaţii. Trecătorile carpatice au condiţionat convergenţa unor importante căi comerciale orientate spre oraşul Braşov (drumurile Branului, cel al Prahovei sau al Timişului, al Teleajenului, Buzăului, Braşovului, Ghimeşului etc.), care legau ţinuturile transcarpatice cu cele dunărene, balcanice şi mediteraneene. 4

Municipiul Braşov este aşezat în Depresiunea Bârsei, la poalele Tâmpei şi ale prelungirilor nordice ale masivului Postăvaru. Depresiunea Bârsei este situată în curbura internă a Carpaţilor, în zona de contact a Carpaţilor Orientali cu cei Meridionali şi este de origine tectonică, fiind formată la sfârşitul pliocenului şi începutul erei cuaternare. 4

Este cea mai mare şi mai tipică depresiune intramontană din Carpaţii româneşti, înconjurată de M-ţii Baraolt, Bodoc şi Nemira (N), de M-ţii Vrancei (E), M-ţii Buzăului (S-E), de M-ţii Ciucaş, Piatra Mare, Postăvaru, Bucegi, Piatra Craiului (S), de M-ţii Ţagla, Măgura Codlei şi Perşani (V) şi drenată de cursul superior al Oltului şi afluenţii săi. Muntele Tâmpa, cel care domină oraşul Braşov, este de fapt o deviaţie a masivului Postăvarul cu altitudinea de 951 m. Masivul Postăvarul face parte din Munţii Bârsei şi are înălţimea de 1799 m. Calcarele jurasice şi conglomeratele cretacice îi imprimă un profil expresiv de piramidă. 4,5

Sfînta Fecioară Maria este consacrată din 2010 drept protectoarea oraşului Braşov.

Acum doi ani s-a născut și La pas prin Brașov. Zile senine!

La mulți ani, Brașov!

VIA:

  1. – wikipedia.org
  2. – interferente.ro
  3. – turism.brasovcity.ro
  4. – brasovcity.ro
  5. – Album Monografic județul Brașov.
  6. – Sextil Pușcariu – „Brașovul de altădată”.
  7. – Pr. Prof. Dr. Vasile Oltean – JUNII DIN ŞCHEII BRAŞOVULUI – monografie istorică -Editura Atreides, ediția a II-a, 2016.
  8. – Alexandru Surdu, Şcheii Braşovului, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1992.
  9. – Nicolae Popu, Scurtă … din istoria Braşovului, cu specială considerare la Români, Braşov, 1883.
  10. – Sterie Stinghe, Întemeierea oraşului Braşov şi originea românilor din Şcheii Braşovului. II. Originea Junilor, Tipografia Astra, Braşov, 1938.
  11. – Pr. Prof Dr. Vasile Oltean – PRIMA ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ DIN ŞCHEII BRAŞOVULUI, Editura Atreides, ediția a II-a, 2016
  12. – Voileanu Matei, Contribuţii la istoria bisericească din Ardeal, Sibiu,1928.
  13. – primascoalaromaneasca.ro

Credit foto: Alin ALBERTO