Arhive etichetă: Bastionul Tesatorilor

Teatru: Ileana, Principesa de România

Cu ocazia Centenarului Marii Uniri, Asociația Femeilor din Teatru IF…/…DACĂ PENTRU FEMEI, în parteneriat cu UNITER, Arhivele Naționale ale Statului, Asociația România Culturală și Mânăstirea „Schimbarea la Față” din Ellwood City, Pennsylvania, S.U.A., a creat un spectacol care omagiază memoria celei care a fost Principesa Ileana a României, Arhiducesa de Austria, un destin care s-a desfășurat între palat și mânăstire, pe fundalul celor două războaie mondiale, într-o perioadă de mari frământări din istoria Europei. Un spectacol de şi cu Liana Ceterchi. Video şi sunet: Luca Achim, Teodora Toader.

Spectacolul Ileana, Principesa de România aduce la lumină o parte esențială din istoria Bucureștiului și a României. Spectacolul despre viața principesei Ileana este o evocare plină de farmec și dramatism a principalelor momente din viata autoarei si a istoriei trăite.

 ,,Da, să trăiesc din nou, pentru că după ce am plecat de acasă, care pentru mine a fost întotdeauna România, am fost ca și moartă. Nu împrejurările au fost greu de suportat, ci însăși nevoia de a trai. Nu m-am îndoit nicio clipă de necesitatea fizică a prezenței mele pentru cei șase copii ai mei…Dar în interior, „eul” care exista independent de mama, soția, prietena care eram – „eul” esențial, pe care tot restul era construit – a suferit un șoc mortal când am fost îndepărtata de poporul meu.” (Principesa Ileana).

Privit prin prisma celor 100 de ani de la nașterea sa, destinul Principesei Ileana se distinge ca fiind emblematic pentru cursul istoriei contemporane. El stă sub zodia refugiului, începând cu frageda copilărie, ce i-a fost marcată de refugiului la Iași, în timpul Primului Război Mondial, apoi refugiată într-un exil impus de fratele ei Carol II, care nu i-a permis să se reîntoarcă în România, nici măcar pentru a-și îngriji mama, nu ca fiică iubitoare, ci ca infirmieră de meserie.

Urmează refugiul impus de nou instauratul regim prosovietic, și deci anti-german, ceea ce o afectează fiind căsătorită cu Arhiducele Anton de Habsburg, considerat inamic. Odată cu abdicarea Regelui Mihai, urmează refugiul impus tuturor membrilor Casei Regale, mai apoi, neacordarea azilului în Elveția, Argentina, deloc prietenoasă sub Peron și în final Statele Unite ale Americii, care o primesc.

Iar la 52 de ani, autorefugiul său la mânăstire, pe calea deschisă ei de Domnul, cum singură mărturisește: ,,Aceasta este unica și singura cale deschisă pentru mine…răspunsul la orice fel de îndoiala stă în chiar cuvintele Domnului Nostru Isus Christos: ,,Ce-i aceasta pentru tine? Urmează-mă!”.

,,Așa voi face! Asa să mă ajute Dumnezeu! Facă-se voia Ta!” Dar tot acest parcurs a fost unul exemplar, a fost traiectoria unei luptătoare, Principesa Ileana s-a luptat pentru alții, a fost în slujba poporului ei, în slujba celor în nevoie… A realizat spitale, cantine, școli de infirmiere, tot felul de modalități de a strânge fonduri pentru răniți, orfani, bolnavi, săraci, cei mai puțin norocoși decât ea, care era fiica unui Rege important, Ferdinand Integratorul și a unei Regine de excepție, Regina Maria a României. Viața Principesei Ileana, devenită Maica Alexandra, o impune ca model demn de urmat și o legitimează în fața posterității.

Program:

22 Iulie 2018, 21:00 – 22:30 – Bastionul Tesătorilor (Brasov). Acces gratuit.

23 Iulie 2018, 21:00 – 22:30 – Grădina Schubz (Rasnov). Acces pe bază de invitație.

Notă: Premiera spectacolului „ILEANA – Principesa de Romania” – Muzeul National al Literaturii romane a avut loc pe 29 noiembrie 2017 – regizor si interpret Liana Ceterchi.

Video: YouTube

Imagine: ffir.ro

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Bastionul Țesătorilor: „Prin lumea muzicii de film”

„Prin lumea muzicii de film” – un nou eveniment estival al Operei Brașov. Duminică, 15 iulie 2018, de la ora 19.30, în ambianța unică a Bastionului Țesătorilor din Brașov, vă invităm la un eveniment estival de excepție, purtând marca Opera Brașov – „Prin lumea muzicii de film”.

Spectacolul vă va reaminti de coloanele sonore ale celor mai îndrăgite pelicule din istoria cinematografiei. Astfel, prin intermediul soliștilor, acompaniați la pian de maestrul Ovidiu Mezei, veți putea pătrunde în mirifica lume de celuloid, începând cu „Pe aripile vântului” (1939) – unul dintre cele mai vizionate filme din istorie, bucurând milioane de cinefili, o producție care a deținut zeci de ani supremația încasărilor; „Casablanca” (1942), considerat unul dintre cele mai bune filme ale secolului XX; „Luminile rampei” (1952) – scris, produs și regizat de Charlie Chaplin, cel care a și compus coloana sonoră a acestei pelicule; musical-ul „Sunetul muzicii” (1965) – cu Julie Andrews și Christopher Plummer în rolurile principale; „Romeo și Julieta” (1968), filmul care l-a avut ca regizor și co-scenarist pe celebrul Franco Zeffirelli; „Love Story” (1970) – filmul care nu mai are nevoie de nici un fel de prezentare, care a inspirat milioane de tineri; „Nașul” (1972), celebra producție a lui Francis Ford Coppola, care i-a avut în rolurile principale pe Marlon Brando și Al Pacino, și ajungând până la „Evita” (1996), filmul ce a avut-o pe Madonna în rolul Evitei Peron.

Melodiilor de neuitat din toate aceste filme le vor va viață soliștii Operei Brașov: Mădălina Bourceanu, Nicoleta Chirilă, Simona Manole, Valentina Mărgăraș, Anda Pop, Lăcrămioara Schuller, Gabriela Hazarian, Sonia Hazarian, Asineta Răducan, Cristina Roșu, Liviu Iftene, Mihai Irimia, Valentin Marele, Adrian Mărcan, Marian Rește. Solistă balet: Miruna Moldoveanu. Concepția și conducerea muzicală a acestui spectacol original îi aparține maestrului Ovidiu Mezei, cel care îi va acompania la pian pe artiști. Coregrafia este semnată de Ramona Mezei. Spectacolul va beneficia de proiecții video cu fragmente din peliculele amintite, proiecții asigurate de Alexandru Ștefan.

Prezentarea acestui eveniment va fi făcută de Irina Margareta Nistor, redutabil critic de film, dar și cea mai îndrăgită și cunoscută voce de pe casetele video din vremea regimului comunist.

Intrarea la acest eveniment este liberă!

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

vibrate!festival la final

Ca în ultimii trei ani și această a patra ediție vibrate!festival a propus publicului brașovean o serie de evenimente culturale centrate în jurul muzicii clasice. Concerte, expoziții, ateliere pentru copii, conferințe, seri de performance, repetiții cu public, master-class. Timp de o săptămâna, între 17 și 24 iunie, la Brașov excelența în muzică a fost la ea acasă.

Peste 20 de artiști (muzicieni, artiști plastici, coregrafi) din SUA, Japonia, Germania, Olanda, Italia și România au participat la această a patra ediție a vibrate!festival. Cvartetul Gémeaux Quartett din Olanda a fost prezent pentru prima oară în România, iar violoncelistul american Bartholomew LaFollette, rezident la Londra a fost și el la prima participare la vibrate!festival.

Tema centrală a festivalului din acest an al Centenarului a fost ”Unison”. După cum spunea directorul festivalului, compozitorul și violonistul Vlad Maistorovici În anul Centenarului ne inspirăm din compoziția vizionară a lui George Enescu, Preludiu la unison. Așa cum diferitele instrumente ale orchestrei se reunesc într-o singură melodie în această piesă unică, ediția 2018 reunește sunetul, dansul și culoarea în spațiile cele mai incitante din Brașov, cu interpretări de clasă internațională ale tinerelor staruri ale scenei muzicii clasice

Centenarul Unirii de la 1918 a fost sărbătorit printr-un concert extraordinar la Aula Universității. Compozitorul Dan Dediu a compus coloana sonoră a unui film mut – „Ecaterina Teodoroiu” din 1931, la sugestia ICR Tel Aviv și a interpretat-o în premieră românească la Aula Universității Transilvania.

vibrate!festival a celebrat anul acesta alte trei centenare: cel al lui Leonard Bernstein (100 de nai de la naștere), printr-un concert extraordinar la ”West Side Story” la Tenis Arena,   cel al lui Claude Debussy (100 de ani de la moarte) prin concertul String Theory III de la Biserica catolică Petru și Pavel și centenarul Ingmar Bergman (100 de ani de la naștere) – concertul de dans pe muzica din filmele lui Bergman ”Sarabande in Darkness” de la Kruhnen Musik Halle.

Și anul acesta vibrate!festival a fost un spațiu muzical în care muzica contemporană a fost și ea prezentă. Cum observa violistul român, rezident în Danemarca, Marius Ungureanu mersul împreună dintre muzica clasică și cea contemporană este un fel de datorie a fiecărui instrumentist, trebuie să susținem compozitorii care sunt acum… Trebuie să-i cântăm și să le dăm șansa să se dezvolte.”

Trei dintre concertele vibrate!festival au fost transmise live în streaming, pe pagina de facebook a festivalului și pot fi urmărite aici : https://goo.gl/3JnszA.

Printre noutățile ediției a IV-a s-a aflat Promenada muzicală de sâmbătă, care a găzduit un adevărat maraton muzical, care a început la ora 12.00 la mănăstirea franciscană Sf. Ioan, a continuat la HOF Cafe printr-o conferință, un flash-mob la Bastionul Țesătorilor și s-a încheiat seara târziu la Visssual, noul spațiu alternativ de pe strada Fabricii. Astfel, membrii fondatori ai vibrate!festival și-au văzut un vis realizat, acela care germina încă de la prima ediție vibrate, și anume realizarea unei promenade muzicale.

Nici anul acesta nu au lipsit atelierele dedicate copiilor nevăzători și copiilor din centrele de plasament. Unul din cele mai de succes evenimente a fost expoziția artistului american de origine română Sasha Meret, aflat în rezidență artistică la Universitatea Transilvania, expozitie ce poate fi vizitata inca trei saptamani la Centrul Multicultural.

Două spații noi s-au alăturat locațiilor deja consacrate ale vibrate!festival: mănăstirea franciscană Sf. Ioan și Visssual. Dorim astfel să arătăm că rămânem un festival care se pliază organic pe oraș și pe noutățile acestuia și că vom fi mereu deschiși către noi experiențe care pot aduce muzica clasică mai aproape de comunitatea brașoveană.

Credit foto: Andrei Paul

Sursa: comunicat remis La pas prin Brașov

Război și pace în Bastionul Țesătorilor!

Proiectul reprezintă un demers recuperator care oferă şansa unor întâlniri provocatoare între păstrători locali autentici ai tehnicii tradiţionale de ţesut la război și artişti contemporani provenind din diverse arii artistice, care să conducă la crearea unor colecţii de autor (lucrări de artă si design contemporan) bazate pe valorificarea tehnicilor şi modelelor tradiţionale.

Proiectul este organizat din 2016 de Muzeul Județean de Istorie Brașov și Asociația Forums, este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și sprijinit de Consiliul Județean Brașov. În 2017 se adaugă componenta de „rezidențe artistice”, cu sesiuni de documentare și de practică pentru artiști.

Lucrările pot fi văzute în expoziția de la Bastionul Țesătorilor din Brașov în perioada 24 august 2017 – 01 octombrie 2017, de marți până duminică, între orele 10.00-18.00. Expoziția va putea fi vizitată și la Muzeul Național al Țăranului Român în perioada 04 – 22  octombrie 2017. 

Otilia Boeru este o artistă vizuală care lucrează în diverse medii de exprimare, cel mai frecvent apelând la materialul textil, cu ajutorul căruia experimentează și construiește noi forme vizuale. Are un interes special pentru modalitățile prin care noile tehnologii pot intra în relație cu tehnicile textile tradiționale. Otilia a lucrat cu artizana Maria Pepene. La 74 de ani, tanti Pepenica spune că iarna, când avea războiul în casă, erau zile când o prindea noaptea țesând la război. A învăţat să ţeasă la vârsta de 10 ani de la mama şi bunica sa. Avea în casă un război făcut de bunicul său, care era tâmplar.

Claudia Pascu este art director, graphic designer și ilustrator. Absolventă a Universității de Arte București, secția Graphic Design, are experientă în publicitate, creare de identități vizuale și grafică de carte. Este pasionată noi tehnologii, dar fascinată și de tehnicile vechi. Claudia a lucrat cu artizana Ionela Gârbacea. Mama ei Ileana, născută Gârbacea, a fost una dintre cele mai cunoscute țesătoare din sat. A început să țeasă la 10 ani, din curiozitate, alături de surorile ei, învățată de mama sa. Are trei fete dar niciuna nu știe să țeasă…

Iulia Toma trăieşte şi lucrează în Bucureşti, utilizând ca mediu preferat materialul textil însoţit de fotografie, instalaţie sau text. Temele sociale precum feminismul, drepturile omului, relaţiile interpersonale din comunităţile închise, materialitatea urbană a locuirii sau echitatea socială fac obiectul preocupărilor sale. Iulia a lucrat cu artizana Rodica Tişcă. Tanti Rodica a ţesut pentru casă, obiecte decorative şi postav din care se confecţionau haine. Cel mai mult a lucrat pe războiul moştenit de la bunicul soţului, Gheorghe Tișcă zis Ghică Neculcea. Războiul era confecţionat de un tâmplar din sat.

Claudia Mușat & Viorica Slădescu au lucrat în comun o lucrare complexă, formată din 5 fragmente de țesături tip pânză, numită ”1 Luat / 1 Lăsat”. Claudia Mușat este lector universitar la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti. Viorica Slădescu este cadru didactic universitar la Arte textile și Design și a fost muzeograf restaurator în patrimoniu textil la Muzeul Național de Artă al României. Claudia & Viorica au lucrat cu artizana Victoria Ialomiţan. Tanti Dorica a învatat sa țeasă la vârsta de 6 ani de la mama sa. A țesut cu plăcere ţoale, covoare, velinte și preșuri împreună cu sora sa.

Foto: Dan Strauti
Video: YouTube

Fortificațiile Brașovului: Bastionul Țesătorilor

Fortificațiile Brașovului sunt construcții cu, caracter militar defensiv, destinate protejării locuitorilor Brașovului contra invadatorilor. Termenul se referă în principal la fortificațiile construite între secolele XIII și secolul XIX. Invaziile turco-tătare tot mai dese în Brașovul secolelor XIII – XV  au făcut ca majoritatea populației care nu era legată de pământul fertil din Bartolomeu să se strămute pe locul dintre Tâmpa, Șchei și dealul Warthe.1

Orașul Brașov a beneficiat de trei fortificații inițiale distincte, două dintre ele reunite în zidurile orașului târziu, cea de-a treia distrusă chiar de brașoveni, deoarece, aflată pe Tâmpa, pierderea ei punea în pericol orașul. Din orașul medieval se mențin ample vestigii ca Bastionul Țesătorilor, Turnul Porții Ecaterina, Turnul Negru sau zona zisă “După ziduri”, construită în cele 3 rânduri de ziduri de apărare din nord-est, separate între ele printr-un șanț cu apă și un val de pământ.2

Brașovul a fost numit în trecut „cetatea celor șapte bastioane”, nume dat de impresionantul sistem de apărare. 3 Regele Ludovic I de Anjou (1342-1382) acordă brașovenilor privilegiul de a-și construi fortificații de piatră, drept reînnoit de Sigismund de Luxemburg (1387-1437), prezent la Brașov în 1395, pentru a încheia tratatul de alianță antiotomană cu Mircea cel Bătrân, unde revine în 1397-1398 și în 1427, pentru a supraveghea lucrările de apărare.6

Bastionul Țesătorilor, monument de arhitectură medievală situat în colțul sud-vestic al cetății, a fost ridicat pe cheltuiala țesătorilor din oraș și apărat prin grija acestora. Bastionul este situat la poalele Tâmpei4, str. George Coșbuc, nr.9.

Turnul apărat şi întreţinut de bresla ţesătorilor de in a fost construit în două etape, între anii 1421 – 1436 şi 1570 – 1573. După prăbuşirea turnului din nord-est, în urma cutremurului din 1710, a fost ridicat bastionul actual (1750). După restaurarea din anul 1910, Bastionul Ţesătorilor a devenit muzeu5, iar din anul 2002 curtea sa interioară, cu acustică deosebită datorită galeriilor din lemn de rășinoase din zidul de incintă, devine scenă în aer liber pentru diferite evenimente culturale și concerte de muzică clasică.8, 9

În sala de festivități a breslei, construită în anul 1800 în curtea interioară a ansamblului, a fost amenajat în 1950 Muzeul Fortificaţiilor Ţării Bârsei1, care valorifică date documentare şi materiale tridimensionale provenite din săpături arheologice sistematice, ilustrând legătura dintre sistemul apărare și armament în Evul Mediu.7

În prezent, aici este prezentată expoziţia permanentă ,,Cetatea Braşovului şi fortificaţiile din Ţara Bârsei”, amenajată în septembrie 2001. Principalul punct de atracţie este macheta Cetăţii Braşov realizată în anul 1896 și macheta cartierului Schei, atașată ulterior.5

VIA:

1 – wikipedia.org

2 – alziar.ro

3 – inromania.info

4 – roturism-info.ro

5 – brasovistorie.ro

6 – romanianresorts.ro

7 – brasocity.ro

8 – pbv.ro

9 – judbrasov.ro

Credit foto: Dan STRĂUȚI

Expozitia „Razboaie in Bastionul Tesatorilor”

„Artista Irina Stoican face proiectare si modelare tridimensionala computerizata in viata de zi cu zi. Dar de data aceasta, alaturi de doamna Nicoleta, fiica Uţicăi Dinicului din satul Cheia, a lucrat o tesatura 3D cum nu s-a mai vazut…

Vino sa vezi arta contemporana la razboiul de tesut!

Expozitia „Razboaie in Bastionul Tesatorilor”, organizata de Muzeul Judetean de Istorie Brasov si Asociatia Forums, este deschisa intre 10 si 30 august 2016, in Bastionul Tesatorilor din Brasov. Vernisaj: miercuri 10 august, ora 18.00.
Expozitia este realizata in cadrul proiectului „Razboaie in Bastionul Tesatorilor”, proiect cultural co-finantat de Administratia Fondului Cultural National,” au consemnat organizatorii evenimentului pe pagina https://www.facebook.com/events/1355733284456417/

Razboaie de tesut
Fotografia preluata de pe pagina comunitatii Razboiul Tesatorilor: https://www.facebook.com/RazboiulTesatorilor/?fref=ts