Arhive etichetă: Brașovechi

Jocul strămoşesc al Junilor Dorobanți

Duminică, 19 august 2018, Societatea Junilor Dorobanţi şi Uniunea Junilor din Şchei şi Braşovechi organizează tradiţionalul Joc strămoşesc de la Crucea Dreptăţii (Fântâniţa Popii, pe strada Pajiştei, lângă rezervor). La acest eveniment plin de fast şi veselie, sunt invitati toti iubitorii tradiţiei braşovene a Junilor din Şcheii Braşovului. Sărbătoarea face parte din calendarul de activităţi ale Junilor și este un proiect finanțat din bugetul Municipiului Braşov.

Programul evenimentului:

10.00 – Hora Junilor în Piaţa Unirii

14.00 – Aducerea fetelor la joc. Prezentarea jocurilor tradiţionale (sârba, breaza, ardeleana, brâul, braşoveanca)

20.00 Încheierea jocului.

Jocul strămoşesc reprezintă una dintre cele mai frumoase şi spectaculoase tradiţii din Şchei şi constituie unul din rarele momente când, alături de juni, pot fi admirate băiatele din Şchei-Pajişte, înveşmântate în frumosul port tradiţional din Şchei: sumnă şi laibăr de brocart, cămaşă de borangic, „pumni” cusuţi cu fir de argint, brâie cu paftale din metal preţios.

Vor fi prezentate jocurile strămoşeşti pe care tinerii trebuie să le cunoască pentru a fi integraţi în viaţa socială a adulţilor din Şcheii Braşovului hora junilor, brâul, breaza, ardealeana, sârba şi braşoveanca.

Jocul strămoşesc este o ultimă rămăşită din perioada în care comunitatea românească din Şchei mai păstra încă multe din trăsăturile caracteristice satului transilvănean tradiţional.

Este o sărbătoare în care mai ales în trecut era implicată toată populaţia din Şchei, inclusiv fetele şi famiile lor, întocmai ca în “Ziua de Stropit” din Lunea Mare. Tinerii trebuiau să convingă fetele şi pe rudele lor să vină la joc. Participarea aceasta prespunea mai mult decât efortul fetelor de a învăţa să “joace” şi să aibă purtări alese.

În caz de vreme nefavorabilă, jocul va fi reprogramat pentru duminica următoare.

Text si imagine preluate de pe pagina de facebook a evenimentului

Șezătoare la Avrig – „Nu toate comorile sunt în cărți, dar se întâlnesc în Bibliotecă!”

În fiecare joi, în ultimii 5 ani, la Biblioteca Orășenească din Avrig se întâlnesc la șezătoare între 30 și 50 de femei. Aici revin la viață, se transmit și se păstrează cu sfințenie tradițiile și tainele lucrului la războiul de țesut. Strigăturile și cântecele întrețin atmosfera în timp ce tinerele învață cum se toarce fuiorul de lână, cum se croiește o ie, ce ață este potrivită dar și ce pânză poate fi folosită. Printre povești și glume poți afla și rețete de mâncare.

Sâmbătă, 17 martie, a fost o zi aparte. La șezătoarea de la Avrig s-au întâlnit reprezentanți ai comunităților din județele Brașov, Covasna, Mureș și Sibiu.

Duelul strigăturilor dintre gazde și oaspeți ne-a purtat sufletul spre costumul de mireasă din Avrig, spre datina chemării la nuntă, la steagul și costumul de călărași. Din Brașov, de la Casa Junilor, istoricul dr. Alexandru Stanescu, secretarul Uniunii Junilor, a prezentat costumele din Șcheii Brașovului.

Atmosfera a fost întregită de cântecele interpretate de Cristi Stan, solist vocal și instrumentist – de profesie fermier (un om ce are în grijă peste 1500 de oi) și de Mirel Chialda, instrumentist din ansamblul Jidvei, laureat al Festivalului Național de Folclor „Strugurele de Aur”.

„Nu toate comorile sunt în cărți, dar se întâlnesc în Bibliotecă. 
Țara Oltului – Țara Făgărașului, ținut voievodal cu vechi tradiții, întins în două județe (Sibiu și Brașov) a fost astăzi, într-un fel aparte, reunită la Avrig, într-o mare șezătoare.

Prin oaspeții din Brașov a fost prezentă și Țara Bârsei. Am avut oaspeți și din alte două județe Mureș și Covasna. Ba mai mult, portul tradițional a reprezentat o bună parte din România, din Bucovina până în Muscel, din Ardeal până în zona Olteniei iar alături frumosul, elegantul, nobiliarul port al românilor din Șcheii Brașovului. Am aflat originea și rigurozitatea cu care s-a păstrat, am aflat despre obiceiul frumos al Junilor din Șcheii Brașovului, am arătat și noi fragmente din obicei avrigenesc, după un spumos dialog de strigături tradiționale purtat între gazde și oaspeți. Ne-au cântat Cristi și Mirel pentru un crâmpei de joc de pe la noi și de pe la oaspeți.

S-a spart gheața și de-acum sperăm că ne vom întâlni din nou, la Avrig, să continuăm ceea ce atât de frumos am început azi.

Mulțumim oaspeților că ne-au onorat astăzi, mulțumim D-lui Alexandru Stănescu pentru interesantul expozeu privind Junii din Șchei, obiceiurile lor și costumele unice, costume inspirate după cele de la curțile voievodale românești.

Mulțumim și pentru invitațiile făcute nouă, ne vom strădui să le răspundem tuturor … cu prezența șezătorii noastre.

Mulțumim Ana Borca pentru că ai făcut posibilă această întâlnire.

Da, nu toate comorile sunt în cărți… dar se întâlnesc și în Bibliotecă,” Grancea Maria.

De-a lungul anilor, doamna Maria Grancea, bibliotecar la Biblioteca Orășenească Avrig și muzeograf la Muzeul Orașului Avrig a susținut promovarea culturală a orașului și s-a implicat activ în educarea tinerelor generații. În fiecare miercuri și vineri, după amiaza, se desfășoară ateliere pentru copii. Între 20 și 80 de copii pictează pe lemn sau sticlă, creează diverse lucruri utile, jucării, obiecte ornamentale, reciclează isteț, învață să fie creativi, să fie prieteni, să petreacă timp frumos împreună.

„Hainele românești ale femeilor din Șchei sunt constituite din ciupag, o cămașă de borangic sau dantelă, cu mâneci largi, prinse la încheietură cu manșete de catifea brodate cu fir, numite „pumni”, o fustă de brocart (sucnă sau sumnă), un laibăr din același material, cizme de culoare galbenă sau roșie și ghete. In trecut, femeile măritate purtau pe cap un batic prins pe un conci, peste care se așeza o maramă din borangic numită cârpă sau gimbir. Fetele din Șchei nu purtau maramă când ieșeau la sărbători sau la Joc, ci purtau, prins în păr, un buchețel de flori. Podoabele femeilor din Șchei erau salba, inelul cu trei briliante, brâul cu paftale din argint aurit,” dr. Alexandru Stanescu, Tradițiile Junilor din Şcheii Braşovului și Brașovechi.

”Frunzuliță din poiană
Eu sunt fată avrigeană,
De la poala Surului
De pe Țara Oltului,
UIU IU IU IU
Avrigeanu-i avrigean
Dacă tace bolovan
Dacă-i cu căciulă nouă
Trei păpări din două ouă.”

Lucretia Ciobanu – Cand vii bade-n sezatoare

Cand vii bade-n sezatoare la, la, la, la, la

Nu sta la uşă-n picioare la, la, la, la, la

Uită-te-n casă de-a rândul la, la, la, la, la, la, la

Şi te-aşeză und’ ţi-i gândul la, la, la, la, la

De ţi-e gându-n altă parte la, la, la, la, la

Du-te bade mai departe la, la, la, la, la

Ca sunt multe sezatori la, la, la, la, la, la, la

Cu fete si cu feciori la, la, la, la, la

Nu fi bade suparat la, la, la, la, la

Ca-i mult de cand s-o-nserat la, la, la, la, la

Si eu te-am tot asteptat la, la, la, la, la, la, la

Cu fusul nedepanat la, la, la, la, la

Toarce  furca si tu fus la, la, la, la, la

C-o fost badea si s-o dus la, la, la, la, la

Dar eu stiu ca maine sara la, la, la, la, la, la, la

Vine sa ma vada iara la, la, la, la, la

Dar eu stiu ca maine sara la, la, la, la, la, la, la

Vine sa ma vada iara la, la, la, la, la

Iar dacă treceți prin Avrig în lunile aprilie sau octombrie să vă notați două date: 29 aprilie a.c și 14 octombrie 2018.

Asociația Crescătorilor de Animale Avrig organizează la Bradu (lângă Avrig DN 1) festivalul „Țara Oltului în produse și tradiții”. Un festival cu buget mic, cu mulți voluntari, unde costumele populare, artizanatul, obiecte, țesături particularizate și produsele gastronomice vă așteaptă.

Noi vă așteptăm impresiile, fotografiile sau clipurile video pe adresa redacției: lapasprinbrasov@yahoo.com

Video: YouTube

Credit foto: Dan Străuți

Felicitare cusută – atelier de cusături aplicate

Vă propunem ca în acest an să trimiteți Moșului sau celor dragi o felicitare de Crăciun realizată de dumneavoastră, în culorile specifice sărbătorii și înnobilată cu motivul, „Steaua Nordului”, pe care îl veți coase în cadrul atelierului, cu alb, asemenea unui fulg de nea.

Participarea la atelierul nostru poate fi un bun prilej de inițiere, în cazul în care doriți să deprindeţi frumoasa îndeletnicire de a coase. Vom lucra modelul în punct de lucru în cruce, într-o tehnică specială, din Ucraina, numită Obmana.

Din partea noastră veți primi toate materialele necesare realizării felicitarii și instrucțiuni tipărite, precum și un timbru, ca să puteți pune felicitarea în cutia poștală de îndată ce ați plecat de la noi.

Steaua Nordului, Colul morii sau Steluța în opt colțuri este un simbol foarte des întâlnit în cultură populară românească dar și în alte culturi. Steaua Nordului, însemnul ghidării și al puterii călăuzitoare, întruchipează steaua celor 3 Magi, ce i-a călăuzit spre locul unde a fost născut Mântuitorul nostru.

„Simbolizează motorul timpului și energia regeneratoare. Colul morii ori steluța cu opt colţuri (dar fără mijloc) a fost unul dintre semnele preferate ale păstorilor, care, în căutare de pășuni mai bune pentru turmele lor au migrat din nordul Africii, Turcia, Caucaz, Balcani, până tocmai în Ţările Scandinave. Este călăuza, singurul punct fix, reper al păstorilor şi navigatorilor: Steaua Nordului, fără de care s-ar rătăci.” (sursă: Semne Cusute)

Atelierul este organizat de Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi şi Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovechi, care prin intermediul acestor ateliere își propun să aducă în atenție meșteșugurile uitate, specifice zonei în care trăim.

Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi își dorește să aducă un aport la transmiterea și păstrarea în timp a motivelor tradiționale românești, săsești și ungurești din zona în care trăim și a fost creată de Antonela Lungu și Melinda Puskás.

Atelierul se adresează persoanelor cu vârsta de peste 12 ani. Participarea: 25 lei. Pentru înscrieri, vă rugăm să ne scrieți un mesaj cu titlul „Înscriere atelier felicitare”, care să conțină un număr de telefon de contact, pe adresa: antonelalungu@yahoo.com. Veți primi un mesaj de confirmare a participării.

Loc: Casa Junilor. Data: 18 decembrie a.c. Orele: 18.00 – 20.00

Ziua Universala a IEI 2017 la Casa Junilor

Anul acesta va invitam sa imbracati IA si sa celebram impreuna Ziua Universala a IEI 2017, in aer liber, pe esplanada Casei Junilor.

La nivel national, Ziua Universala a IEI are ca tema in acest an NATURA ȘI DIVERSITATEA, iar cauzele evenimentului sunt:
1. Susținerea artizanilor locali.
2. Susținerea comunităților și grupurilor care recuperează tradiția și tehnica realizării Iei.
3. Transmiterea cunoașterii tradiționale către generațiile viitoare.

Urmand aceste deziderate, organizatorii evenimentului, Uniunea Junilor din Scheii Brasovului si Brasovechi, Centrul de Informare Turistica Brasov si Asociatia Culturala Artessentia au pregatit pentru dumneavoastra urmatorul program:

– Expozitie temporara „Costumul traditional din Schei” (Casa Junilor, etaj I)
– Ateliere, expozitie cu vanzare artizani locali
– Impletim impreuna cununi din sanziene, spice de grau, flori de camp. Mihaela Stamate, de la Gradina cu Dragoste , ne va invata sa jucam Dansul Sanzienelor, ne va povesti despre Sânziene si despre beneficiile sânzienelor și ale altor plante de leac
– Prezentare simboluri traditionale din Tara Barsei/ Descifrarea IEI, Victoria Taroi, restaurator de arta si textile, Asociatia Artessentia Brasov
– Prezentarea costumului de sarbatoare barbatesc si femeiesc din Scheii Brasovului – istoric dr. Alexandru Stanescu
– Demonstatie de imbrobodire a femeii maritate din Scheii Brasovului
– Demonstratie de coasere manuala a paietelor pe camasa de june rosior
– Invatam sa dansam Brasoveanca si Hora Junilor
Participanti: Ghircoias Doina, mester popular, Clinciu Gabriela, mester popular, Gabriela Bularca,mester popular, Mihaela Stamate/Gradina cu Dragoste, Zestrea Harman, Asociatia Culturala Artessentia, Bucuria in Lucruri Simple.

Participanții sunt rugați să se imbrace in ie si aducă flori de câmp pentru împletirea coronițelor.

Iia

VIA: pagina de facebook a evenimentului

Credit foto: Firicel Photography

‘Ziua de călări’: parada Junilor din Șchei și Brașovechi

Duminica 30 aprilie se desfăşoară tradiționala paradă călare a Junilor  din Șchei și Brașovechi. Aceasta sărbătoare constituie cel mai însemnat eveniment tradițional al comunității brașovene, unul dintre rarele momente când publicul are ocazia să vadă cetele Junilor,  cu cai frumos împodobiți cu șalanguri,  cu juni îmbrăcați în costumele tradiționale, considerate a fi  cel mai  bogat și frumos  port tradițional din România.

Fiecare grup are în frunte vătăful, urmat de stegar, încadrat de cei doi armaşi. Vătaful poartă lenta roşie pe piept, iar armaşii mare şi mic, galbenă şi albastră, formând astfel tricolorul.

Încolonarea grupurilor are loc după o ordine bine stabilită: Junii Tineri, Junii Bătrâni, Curcani, Dorobanţi, Braşovecheni, Roşiori şi Albiori

Sărbătoarea Junilor începe în jurul orelor 11.00 în Piața Unirii, când va avea loc plecarea Junilor spre Cetate. Junii vor urma traseul devenit tradițional în ultimul deceniu: str. Brâncoveanu-Barițiu – Piața Sfatului – Mureșenilor – bd. Eroilor – Republicii – Piața Sfatului – Apolonia Hirscher – str. Porții Șchei – Prundului – Piața Unirii – Pe Tocile – Podul Crețului – Pietrele lui Solomon.

În jurul orelor 13.30 Junii ajung la Pietrele lui Solomon, descalecă, apoi cânta Troparul Invierii și joacă hora Junilor, îndeplinind astfel vechile ritualuri stabilite de tradiție.

La intrarea spre Pietrele lui Solomon va fi organizată o mare petrecere câmpenească și vor fi amenajate corturi, dotate cu bănci și mese, pentru amatorii de tradiții și de bucate tradiționale.

Evenimentul se va incheia la orele 18.00 cand Junii vor coborî de la Pietrele lui Solomon.

Eveniment organizat cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului  Brașov,  iar Ziua de călări este organizată în cadrul Zilelor Brașovului.

Credit foto: Petraru Leonard

Referitor la Parada Junilor din Duminica Tomii

Consiliul Director al Uniunii Junilor  din Șcheii Brașovului și Brașovechi a decis cu o unanimitate de voturi amânarea Sărbătorii Junilor din Duminica Tomii. Motivul amânării a fost timpul nefavorabil, reîntoarcerea iernii.

Defilarea călare a Junilor este principalul moment al Zilelor Brașovului, o sărbătoare a comunității brașovene, care atrage  în fiecare an un public numeros. Din respect față de publicul brașovean și turiști s-a decis organizarea evenimentului în ziua de 30 aprilie. Sperăm că vremea bună și măreția tradiției Junilor din Șchei și Brașovechi vor contribui și în acest an la organizarea unui eveniment de calitate pe măsura moștenirii culturale brașovene.

Calendarul evenimentelor Junilor  Tineri se păstrează după agenda comunicată anterior, astfel  maine, Vineri, 21 aprilie, Junii vor  organiza Aruncatul în tol în  Prund (Piața Unirii) la orele 17.00 și îi invită pe brașoveni să li se alăture la acest obicei tradițional deosebit de  spectaculos.

Cu  aleasă considerație,  Alexandru Stănescu – Secretarul Uniunii Junilor din Șchei și Brașovechi

Credit foto: Dan STRAUTI