Arhive etichetă: castelul Bran

Expoziţia „Aspecte ale vieţii tradiţionale din satul Măieruş”

Expoziţia încearcă să aducă în prim plan aspecte ale vieţii tradiţionale dintr-un sat situat în zona Ţării Bârsei (subzona etnografică Bârsa de Jos), în care elementele civilizaţiei săseşti au interferat cu cele ale locuitorilor români.

Expoziţia cuprinde reconstituirea unui interior ţărănesc din satul Măieruş (vor fi expuse obiecte din industria casnică textilă – război de ţesut, diverse ţesături, masa tradiţională de Paşti), costume populare săseşti şi româneşti (una dintre piesele vestimentare care vor fi expuse este o ie veche, dinainte de 1900) şi o colecţie de fotografii vechi. Obiectele expuse aparţin lui Constantin Aitean Taus, autorul lucrărilor monografice ale localităţilor Măieruş şi Arini.

Atât românii cât şi saşii întâmpină Paştile cu ouă roşii, friptură de miel şi multă băutură. Feciorii saşi proaspăt confirmaţi la Florii, vor participa pentru prima dată, cu feciorii mai mari, la stropitul fetelor, în cea de-a doua zi de Paşti. Pentru a-i împiedica, feciorii mai mari le fac tot felul de şicane. Bobocii sunt atraşi cu un grup să ungă geamurile fetelor cu ulei sau unsoare, ca să aibă de lucru până vin feciorii la stropit, iar în acest timp, un alt grup de feciori, în deplină linişte, răvăşesc lemnele şi gunoiul de grajd prin toată gospodăria proaspeţilor feciori mari, împiedicându-i să meargă la stropitul fetelor cu parfum.

În cea de-a doua zi de Paşti, feciorii merg în grupuri şi stropesc fetele cu parfum pentru care vor fi cinstiţi cu ouă roşii, lipiu (hoanclich) şi băutură. În a treia zi de Paşti, merg fetele la stropit feciorii, dar nu cu parfum, ci cu apă din vale. Dacă în cea de-a doua zi de Paşti, o fată se împiedică şi cade, este udată toată cu apă din vale. Stropitul cu parfum a fost preluat şi de români.

(Constantin Aitean-Taus, Monografia comunei Măieruş-Nußbach din Ţara Bârsei)

Cu ocazia vernisajului vor fi prezente la Castelul Bran, ansamblurile folclorice Muguri de Arini, Mugurelul din Râşnov şi solistele Maria şi Elena Istrate, originare din satul Arini, comuna Măieruş.

Expoziţia va fi deschisă publicului la Castelul Bran, până pe data de 16 aprilie 2018.

Dino Parc Râșnov a împlinit doi ani de la deschidere

Dino Parc Râșnov: 700.000 de vizitatori în primii doi ani de la deschidere!  Dino Parc Râșnov, cel mai mare parc cu dinozauri din Sud-Estul Europei, a împlinit doi ani de la deschidere.  Până în prezent, parcul a înregistrat 700.000 de vizitatori și o cifră de afaceri de 18.189.852 lei.

De asemenea, Dino Parc Râșnov se clasează în top 3 cele mai vizitate atracții turistice din Brașov după Castelul Bran și Cetatea Râșnov!

“Numărul mare de vizitatori din acest an și reacțiile pozitive pe care le primim în continuare ne asigură că ceea ce facem aici este un lucru bun, atât pentru cei mici cât și pentru cei mari iar acest lucru ne obligă să ne dezvoltăm în continuare și să ne îmbunătățim serviciile. Cred că modul în care am obținut aceste rezultate ține de felul în care reușim să găsim echilibrul între petrecerea timpului liber în mod distractiv și creativ și componenta educativă extrem de importantă a parcului. Din acest punct de vedere suntem mândri că am reușit să devenim un muzeu în aer liber și să fim parteneri și susținători ai comunității științifice din România”, a declarat Adrian Apostu, managerul Dino Parc, citat de La pas prin Brasov.

În ultimul an, Dino Parc Râșnov a reprodus în premieră în mărime naturală cel mai mare animal zburător (pterozaur) din lume, Hatzegopteryx Thambema, descoperit în Țara Hațegului, care putea face înconjurul pământului în zbor fără să se oprească. De asemenea, în cadrul parcului au fost deschise în acest an alte două expoziții științifice inedite: un meteorit real, extrem de rar, descoperit pe teritoriul României și un cuib de ouă reale de dinozaur.

Expozițiile din cadrul Dino Parc Râșnov au fost realizate în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa, Universitatea București, Institutul Geologic Român, Muzeul Național Secuiesc , Muzeul Județean de Istorie Brașov și parteneri privați.

Dino Parc Râșnov este o zonă de agrement și un muzeu în aer liber, situat pe Strada Cetății, în apropiere de Cetatea Râșnov. Pe lângă un traseu impresionant, cu 50 de dinozauri în mărime naturală și dinozauri animatronici, parcul dispune de locuri de joacă pentru copii, căsuțe în arbori, un cinematograf 9D și multe alte zone interactive, potrivit comunicatului remis La pas prin Brasov.

Credit foto: Dan STRAUTI

Expoziția Națională „Crăciunul cu măști – Obiceiuri de iarnă din Rucărul de Făgăraș și Rucărul de Argeș”

Castelul Bran și Serviciul Cultură Tradițională din cadrul Centrului Cultural „Reduta” vă invită sâmbătă, 10 decembrie 2016, ora 12:00, la vernisajul Expoziției Naționale „Crăciunul cu măști” care va avea loc la Castelul Bran.

Anul acesta adunăm între zidurile castelului ce străjuieşte vechea vamă, oameni şi obiceiuri din două localităţi ce poartă acelaşi nume, dar se găsesc de o parte şi de alta a Carpaţilor: Rucărul muscelean (jud. Argeş) şi Rucărul făgărăşean (com. Viştea).

Conform legendei „descălecatului” Ţării Româneşti, în anii 1290, Negru Vodă a trecut Carpaţii dinspre Făgăraş şi s-a stabilit la Curtea de Argeş unde a întemeiat un voievodat. Dincolo de elementele de legendă, numeroşi istorici susţin ideea întemeierii localităţii Rucăr din judeţul Argeş de către locuitorii satului Rucăr din Ţara Făgăraşului, aparţinând în prezent de comuna Viştea.

„Iar când au fost la cursul anilor de la Adam 6798 (1290), fiind în Țara Ungurească un voievod ce l-au chiemat Radul Negru Voievod, mare herțeg pre Almaș și pre Făgăraș, rădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui și cu mulțime de noroade: rumâni, papistași sași, de tot feliul de oameni, pogorându-se pre apa Dâmboviții, început-au a face țară noao.”

(Fragment din Letopisețul Cantacuzinesc privind întemeierea Țării Românești)

„În acest contex, Expoziția Naţională „Crăciunul cu măşti” organizată la Castelul Bran, în luna decembrie, doreşte să aducă în atenția publicului obiceiuri de iarnă din două localități, aparţinând de două zone etnografice diferite, dar legate de o istorie comună.

Rolul zeiţei preistorice în ipostază zoomorfă este interpretat la Crăciun şi Anul Nou de feciorul cetei de colindători care îmbracă o mască bovină numită, în raport de zona etnografică, Turcă, Boură, Cerb, Capră, Brezaie etc. Astfel, în Rucărul de Făgăraș întâlnim obiceiul colindului cetei de feciori cu Berbece, iar în cel muscelean, Brezaia.

Expoziţia este structurată în trei secţiuni: reconstituirea unui interior ţărănesc muscelean, prezentarea obiceiurilor de iarnă Brezaia şi Ceata de feciori cu Berbece din Rucărul de Făgăraş, precum şi o expoziţie de fotografie veche.

În zilele de sâmbătă și duminică ansambluri din județul Brașov vor prezenta colinde și obiceiuri de iarnă,” au declarat organizatorii acestui eveniment.

Organizatori: Castelul Bran și Serviciul Cultură Tradițională-Centrul Cultural „Reduta”

Parteneri: Asociația Regalia, Asociația Ruffa Arbor (jud. Argeș) și Primăria Comunei Viștea.

Imagini puse la dispozitie de Serviciul Cultură Tradiţională Braşov Centrul Cultural „Reduta”.