Arhiva etichetelor: Centrul Cultural Reduta

rezidente

Ediția a treia a proiectului Rezidenţe de artă contemporană-RAC 2017

În perioada 12 iulie – 13 august 2017 Centrul Cultural „Reduta” este organizatorul celei de-a treia ediţii a REZIDENŢELOR DE ARTĂ CONTEMPORANĂ de la Braşov. Anul acesta printre artiștii participanţi se numără HU JIAXING, ZHAO FEI (Franţa), TIMO PARIS (Elveţia) CASPAR HUTER (Germania), DELIA CĂLINESCU şi MANUELA ZVIC (România), iar coordonatorul proiectului va fi Roşca Daniel Adrian din Braşov.

Proiectul rezidenţei îşi propune să vină în atenţia publicului cu lucrări de artă contemporană de o mare diversitate de la sculptură instalaţie şi pictură graffiti până la video – sound proiecţii. Atelierele de creaţie în cadrul cărora vor fi realizate o serie de lucrări de artă contemporană vor avea ca tematică  spaţiul public de la obiect la ambient, urmând a fi expuse la Galeria Art Point din Braşov  în perioada 23 iulie-13 august 2017.

Ediția a treia a  proiectului  Rezidenţe de artă contemporană-RAC 2017  va crea astfel cadrul specific pentru desfăşurarea unor ateliere de artă contemporană în spaţiul unei galerii de artă contemporană, potrivită pentru prezentarea și promovarea creatorilor și artiştilor contemporani, dar și pentru încurajarea interacțiunii dintre expozanți și vizitatori.

Centrul Cultural „Reduta”, va integra perfect stilul contemporan al creațiilor ce vor  fi realizate oferind  spaţiile pentru desfăşurarea unor ateliere de artă contemporană, punându-le astfel valoarea în evidență.

Prin implicarea sa activă în dezvoltarea industriei creative, Centrul Cultural „Reduta”

reușește să promoveze valorile contemporane ale culturii românești şi internaţionale.

 

 

VIA: Centrul Cultural „Reduta”

Sanzienele cununa

Noaptea de Sânziene, ediția a XXXV- a – Șirnea, 23-24 iunie 2017

Serviciul Cultură Tradițională din cadrul Centrului Cultural „Reduta”, Asociația Pro Șirnea și Primăria Comunei Fundata vă invită la ȘIRNEA, vineri, 23 iunie 2017 la „Noaptea de Sânziene”.

Peste sărbătoarea păgână a Sânzienelor s-a suprapus cea creștină a nașterii Sfântului Ioan Botezătorul la 24 iunie. Este miezul verii agrare când soarele începe să «coboare» către iarnă, vitalitatea este la punctul ei maxim, vegetația ajunge la maturitate și muncile agricole se încheie, oamenii pregătindu-se pentru recoltat. Pentru că la Sânziene anul se înjumătățește și de acum înainte totul se va întâmpla după voia divinității, oamenii fac apel la o serie de practici cu caracter divinatoriu pentru a afla care va fi soarta recoltelor, dar și a celor din familie în următoarea jumătate a anului. E timpul când floarea de sânziene dobândește valoare de simbol magic cu valențe și funcții care diferă de la un sat la altul. Așezată la porți sau la cruci, floarea capătă puteri apotropaice, ținând departe relele aduse de stihii.

PROGRAM

18:00 – Vecernie la Biserica Sfântul Ioan Botezătorul

19:00 – Șezătoare pe tema „Sânzienele în literatura și tradiția populară”, la Muzeul Nicolae Frunteș

20:00 – Cules de flori de sânziene în acorduri muzicale

21:00 – Program folcloric tematic „Sărbătoarea Sânzienelor” cu Ansamblul Folcloric „Plaiurile Dumbrăviței”, Ansamblul Folcloric „Plaiuri Moiecene”, soliştii Andreea Jitea, Liliana Oncioiu, Marian Duicu

22:00 – “Noapte Luminată” program de poezie și muzică cu cvartetul „Gaudeamus”

23:00 – Agapă frățească

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Sanzienele cununa

Imagine: inncognitto

regina-maria-calare

‘Icoane și gânduri din povestea vieții Reginei Maria a României’

Printre proiectele aprobate pentru finanțate în acest an de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), pe poziția a patra se află cel intitulat:

„Icoane și gânduri din povestea vieții Reginei Maria a României”.

Beneficiar:

Unitatea de Asistenţă Medico-Socială de Pneumoftiziologie Sânpetru (UAMSPS) – Brașov

Parteneri:

Muzeul Județean de Istorie Brașov, manager Nicolae Pepene

Centrul Cultural Reduta, manager Marius Cristian Cisar

Crucea Roșie Brașov, director Raluca Buzea

Despre proiect:

Cu ajutorul specialiștilor Muzeului Județean de Istorie Brașov, care ne sunt parteneri în proiect, beneficiarii vor produce, la sediul Unității de Asistenţă Medico-Socială de Pneumoftiziologie Sânpetru, o expoziție tematică despre Regina Maria.

Astfel, în cadrul a două ateliere muzeale, beneficiarii vor face planul de expoziție, selecția imaginilor istorice, documentarea imaginilor și designul ramelor.

Pentru a înțelege mai bine tema istorică a proiectului, beneficiarii, pacienții internați la Unitatea de Asistență Medico-Socială de Pneumoftiziologie, vor participa la două vizite de documentare, una la Sinaia, la Castelul Peleș, și cealaltă la Muzeul Național Bran și Castelul Bran.

În cadrul proiectului vor participa 30 de pacienți instituționalizați, cazuri sociale, fără aparținători.

În calitate de regizor, Marius Cisar, de asemenea partener în proiect, împreună cu beneficiarii, va pune în scenă o piesă de teatru.

Partea de voluntariat va fi asigurată de Crucea Roșie Brașov.

În procesul de evaluare, proiectul a obținut locul 4 la nivel național pentru aria culturală „Educație prin cultură” finanțată de AFCN, în cuantum de 40.000 lei,potrivit comunicatului remis La pas prin Brasov.

Imagine: historia.ro

Flori in Tara Barsei

Festivalul „Flori în Țara Bârsei”

Festivalul „Flori în Țara Bârsei” își propune să contribuie la descoperirea și promovarea celor mai valoroși tineri interpreți de muzică populară, la valorificarea comorilor cântecului și portului popular românesc și introducerea sa în circuitul valorilor spirituale.

Juriul este compus din personalităţi de seamă ale vieţii culturale şi artistice, specialişti în domeniul cercetării culturii şi tradiţiei populare: Mariana Deac – preşedintele juriului, Mădălina Rucsanda, Cornelia Radocea, Valentin Muntean şi Petronela Găitan.

Festivalul se va desfăşura pe parcursul a 2 zile: sâmbătă, 6 mai, ora 18:00 – Spectacolul Concurs şi duminică, 7 mai, ora 13:00 – Gala Laureaţilor.

La ediția din acest an, s-au înscris 38 de concurenți din județe precum Dolj, Olt, Brăila, Tulcea, Sălaj, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Buzău, Mureş, Neamţ, Cluj, Iaşi, Bacău, Ialomiţa, Argeş, Suceava, Galaţi, Braşov.

Premiile festivalului oferite de organizatori constau în: trofeul festivalului 1000 RON, premiul I 700 RON, premiul II 600 RON, premiul III 500 RON, 3 mențiuni de 200 RON. Se vor acorda premiul de popularitate și premiul pentru autenticitatea costumului popular în valoare a 300 RON fiecare.

În cadrul Galei Laureţilor, Mariana Deac va susţine un recital extraordinar, alături de Olguţa Berbec, solistă de muzică populară din zona Mehedinţi (câştigătoarea ediţiei din 2005), Silvia Bordeianu din Bacău (câştigătoarea ediţiei de anul trecut) şi solistele  Claudia Miriţescu, Cornelia Radocea şi Petronela Găitan. Acompaniamentul orchestral va fi asigurat de Orchestra „Plaiuri Transilvane”, dirijor prof. Liviu Ioan Iosif.

Cele două zile de festival vor fi înregistrate şi transmise de postul TVR Cluj, dar şi transmise live pe internet pe netv.ro.

Prezintă: Adina Carp şi Claudia Miriţescu.

Intrarea liberă la Spectacolul Concurs

Preţ bilet la Gala Laureaţilor: 5 lei (biletele se pot achiziţiona de la casieria Centrului Cultural „Reduta”)

Imagine: centrulculturalreduta.ro

VIA: comunicat remis La pas prin Brasov

Poezia populara de nunta

Lansarea volumului ‘Poezia populară de nuntă’

„Serviciul Cultură Tradițională vă invită joi, 27 aprilie, începând cu ora 13:00 la lansarea volumului „Poezia populară de nuntă”, care va avea loc la în Sala de muzică a Centrului Cultural „Reduta”,

Cu această ocazie, vom reconstitui ceea ce reprezenta nunta tradițională în satele din Țara Oltului și zona Rupea.

Astfel, îi vom avea ca invitați pe Gabriel Boriceanu cu expoziția de costume populare de mire și mireasă din zona Rupea și pe Firicel Catalin Radu – autorul fotografiei de pe coperta cărții, cu o expoziție de fotografii „Nunta de la Drăguș 2016”.

Și cum nu putem lansa o carte despre poezia populară de nuntă, fără a asculta o mică parte din ceea ce reprezintă aceasta, doamna Ghircoias Doina și fiica acesteia, Ghircoias Diana , meșteri populari din satul Bucium ne vor striga găina, dar și alte strigături, așa cum se făcea pe vremuri la nuntă. Vă așteptăm cu drag!” potrivit anunțului făcut pe o pagină de socializare.

În continuare, va invităm să urmăriţi obiceiul de nuntă de la Mateiaş, filmat în 1984.
Sursa: Arhiva Serviciului Cultură Tradiţională, Centrul Cultural Reduta.

Oraţia de nuntă de la Mateiaş
– Bună dimineaţa cinstiţi nuntaşi!
Mulţumim dumneavostră dragi călăraşi!
– Dar ce umblaţi? Ce căutaţi?
– Ce umblăm, ce căutăm,
La nimeni seama n-avem să dăm.
Multe mări am trecut,
Multe ţări am străbătut,
Şi oraşe şi sate din depărtări am colindat,
Şi nimeni seama nu ne-a luat!
Cine sunteţi dumneavoastră,
Să ne luaţi seama noastră?
Dar fiindcă ne întrebaţi,
S-o luăm cu-ncetişorul,
Să dăm cuvântul cu adevărul,
Că de multe ce sunt şi dese,
Multe putem spune alese!
Tânărul nostru împărat,
De dimineaţa s-a sculat,
Faţa albă şi-a spălat,
Chica neagră a pieptănat,
Cu straie noi s-a îmbrăcat,
Murgul său a înşeuat,
Din trâmbiţă a sunat,
Oaste mare a adunat,
Două sute de graniceri,
O sută de feciori de boieri,
Din cei mai mari,
Feciori de ghinărari!
Şi pe la răsărit de soare,
A plecat la vânătoare,
Şi-au vânat în Ţara de Sus,
Spre apus,
Pân’ce caii au stătut,
Şi potcoavele-au pierdut!
Atunci ne-am lăsat în jos,
Pe un deal frumos,
Ş-alergarăm şi venirăm,
Munţii cu brazi şi cu fagi,
Cerul cu stelele,
Câmpul cu florile,
Dealul cu podgoriile,
Vâlcelele cu viorele,
Satele cu florile!
Când a dat soarele-nspre seară,
Am sosit în drumul cel mare,
Şi-am dat de urmă de fiară.
Stat-a toată oastea în mirare:
Unii ziceau că-i urmă de zână,
Să fie a împăratului cunună!
Dar unul cel mai mare,
Cu grija-n spinare,
Călare pe un cal,
Ca un ducipal,
Se ridică-n scări,
Se umflă-n nări,
Şi făcu ochii roată,
Peste oştirea toată,
Şi când încoace privi,
Aicea zării,
O floricică frumoasă,
Şi drăgăstoasă!
Şi-a văzut că nu înfloreşte,
Nici nu rodeşte,
Nici locul nu-i prieşte,
Şi mai mult se ofileşte!
Ne-a trimis pe noi, şase lipani,
Călare pe şase jugani,
Cu coarnele cănite,
Cu frâiele zugrăvite,
Cu unghiile cositorite,
Să pornim,
Curţile dumneavoastră să venim,
Floricica s-o luăm,
Împăratului să o ducem!

afis sarbatoarea Pastelui

Sărbătoarea Paștelui în satul Mateiaș

Centrul Cultural „Reduta” prin Serviciul Cultură Tradiţională şi Castelul Bran vă invită sâmbătă, 8 aprilie 2017, începând cu ora 12:00, la vernisajul Expoziţiei „Sărbătoarea Paştelui în satul Mateiaş”, la Castelul Bran.

Din punct de vedere al artei populare și folclorului, satul Mateiaș este așezat în punctul de confluență a trei zone etnografice: Țara Oltului, Țara Bârsei și Valea Târnavelor.

Datorită influenței lor, s-a format aici o subzonă distinctă, din toate punctele de vedere. Astfel, în obiceiuri există influența Făgărașului, în piese de ornament, podoabe, influența Țării Bârsei, iar în îmbrăcăminte, sunt multe asemănări cu portul de pe Târnave.

Situat mai departe de centrele urbane, oamenii ocupându-se mai mult cu păstoritul decât cu agricultura, Mateiaşul şi-a conservat bine portul şi obiceiurile.

Până în prima jumătate a secolului trecut, în afară de încălţăminte (cizmele din piele de capră pe care le cumpărau de la târg), totul era lucrat în casă, de mâna femeilor, având ca materie primă lâna, cânepa şi inul. Piesele principale din port erau iia, catrinţa, şorţul, poalele la femei, cămaşa, cioarecii, pieptarul la bărbaţi, având acelaşi croi, de la copii până la bătrâni. Deosebirea consta doar în cusăturile care împodobeau aceste piese.

Interesantă este pieptănătura şi împletitura părului, începând de la fetiţele mici, până la femeile bătrâne. Toate fetiţele se împleteau cu cununiţă, o împletitură pe cât de veche, pe atât de frumoasă.

Doar în Munţii Haţegului mai sunt zone unde se păstrează o pieptănătură asemănătoare. Fetele care purtau pe cap o mulţime de podoape, aveau pieptănătura făcută în aşa fel, încât de cosiţe şi de păr să se poată agăţa toate aceste podoabe.

Odată cu împuţinarea podoabelor metalice multe şi grele, pieptănătura părului s-a schimbat. Prin 1934, numai miresele mai purtau pieptănătura veche. Pieptănătura nevestelor cu cosiţe peste urechi este de asemenea, străveche, dacică probabil, care mai apare în formă identică cu cea din Mateiaş, doar în câteva zone din Munţii Apuseni.

(fragmente din Mateiaşul în artă populară şi folclor, Iosif Ioan, Braşov, 1974)

Expoziţia care va fi deschisă publicului până în 23 aprilie, cuprinde trei secţiuni – reconstituirea unui interior ţărănesc din satul Mateiaş, colecţia de costume populare din zona etnografică Valea Târnavelor aparţinând lui Gabriel Boriceanu şi proiectul de fotografie etnografică Etnotique.

Sâmbătă, 8 aprilie 2017, cu ocazia vernisajului, o parte dintre locuitorii satului Mateiaş vor reconstitui „jocu’ mare”, obicei care avea loc ziua de Paşti.

VIA: Centrul Cultural „Reduta”

Club Carpamont

Inaugurarea clubului Carpamont

In comunitatea brașoveană, va avea loc in luna lui Prier, lansarea oficială a asociaţiei „Club Carpamont”.
Acest club s-a născut din dorinţa unui grup de prieteni care iubesc muntele, natura și comunitatea și care doresc să contribuie la dezvoltarea sa, dăruind.

Valorile membrilor asociaţiei „Club Carpamont” pe care s-a clădit povestea sunt:
– dragostea de natură – pentru că așa au ajuns să se cunoască
– jovialitatea – pentru că ii insoţește in tot ceea ce fac
– increderea – pentru că in echipă se dobandește curajul de a incerca lucruri noi
– familia – pentru că sunt mai mult decat un grup de prieteni
– dăruirea – pentru că „Ce ţin pentru mine va dispărea odată cu mine, ce dăruiesc va dăinui!” (Viziunea Clubului Carpamont)

Principalele direcţii de acţiune ale asociaţiei Club Carpamont sunt EDUCAȚIA, VOLUNTARIATUL, AVENTURA și SPORTUL iar pe acestea se vor incadra toate proiectele lor viitoare.

Evenimentul va avea loc duminică, 9 aprilie 2017, la Sala de spectacole a Centrului Cultura Reduta din Brașov, strada Hirscher, nr. 10 incepand cu ora 16:00 și este organizat in parteneriat cu Centrul Cultural Reduta care susţine permanent dezvoltarea personală, culturală și socială a comunităţii brașovene.

Inaugurarea asociației “Club Carpamont” se dorește a fi una de excepție prin participarea unui număr de aproximativ 100 de persoane, specialiști ai activităţilor outdoor, ghizi montani si membrii salvamont, reprezentanți ai mediului public și privat, ai ONG-urilor locale, cluburilor montane din Brașov și din ţară, voluntari adulți, tineri,colaboratori.

Cu respect,
Echipa Club Carpamont

Descopera Romania Salbatica

Descoperă România Sălbatică

Centrul Cultural Reduta din Brașov are plăcerea să găzduiască în data de 01 aprilie de la ora 18:00, lansarea unui serial documentar unic în acest moment în România. Fotograful Dan Dinu și videograful Cosmin Dumitrache au lucrat pentru acest serial mai bine de doi ani. Descoperă România Sălbatică își propune să te poarte prin intermediul fotografiei, în unele dintre cel mai interesante zone ale țării, dar și să îți arate locuri mai puțin cunoscute, însă la fel de frumoase și pline de viață.

Serialul vine ca o completare la proiectul România Sălbatică, o inițiativă a lui Dan Dinu în colaborare cu WWF (World Wide Fund for Nature). În cadrul acestui proiect au fost vizitate și fotografiate cele mai spectaculoase zone din parcurile naționale și naturale, iar imaginile rezultate sunt puse la dispoziția parcurilor și a ONG-urilor de mediu pentru o mai bună promovare a zonelor naturale de la noi din țară. Acesta este cel mai mare proiect de fotografie de natură realizat până acum în România.

Descoperă România Sălbatică – trailer from Dan Dinu on Vimeo.

Dan a avut încă de la început în minte realizarea unui film documentar despre natura de la noi, însă totul a stagnat până când Cosmin și-a manifestat interesul să sprijine acest proiect. Cei doi au început să pună bazele NTD (Nature and Travel Documentaries) și au conceput acest serial documentar, care pe parcursul fiecărui episod vă va plimba printr-o altă zonă naturală deosebită. Dan este prezentatorul filmelor și pe lângă informații despre locurile vizitate, vă va da și multe sfaturi despre fotografie. Până în prezent este filmat un prim sezon, iar zonele prezentate sunt Mestecănișul de la Reci din Covasna, Delta Dunării, Valea Ialomiței din Parcul Natural Bucegi, Zona Padiș din Parcul Natural Apuseni și Masivul Ciucaș.

Primul episod se lansează online odată cu acest eveniment și va putea fi urmărit pe www.ntdfilm.ro începând cu 1 aprilie 2016. Celelalte episoade se vor lansa la interval de o lună.

În cadrul evenimentului aveți ocazia să vădeți două episoade, cel pilot filmat în Mestecănișul de la Reci și cel din Delta Dunării. Lansarea se face în prezența autorilor și o să aveți astfel ocazia să aflați mai multe informații despre proiect și ce planuri mai au în continuare cei doi.

Premiera va avea loc la Centrul Cultural Reduta din Brașov, aflat pe strada Apollonia Hirsher numărul 8, în 01 aprilie de la ora 18:00. Primul episod va fi disponibil și online, odată cu evenimentul.

Text preluat de pe pagina de facebook a evenimentului