Arhive etichetă: Centrul Cultural Reduta

24 de tineri interpreţi de muzică populară din întreaga ţară au cântat pe scena Centrului Cultural „Reduta” pentru Trofeul Festivalului Flori în Ţara Bârsei

În perioada 24-25 martie 2018, la Centrul Cultural „Reduta”, în organizarea Serviciului Cultură Tradiţională Braşov, a avut loc cea de-a XI-a ediţie a Festivalului de muzică populară pentru tineri interpreţi Flori în Ţara Bârsei.

Juriul a fost compus din personalităţi de seamă ale vieţii culturale şi artistice, specialişti în domeniul cercetării culturii şi tradiţiei populare: Matilda Pascal Cojocăriţa – preşedintele juriului, realizatorul şi prezentatorul TV, de la Cluj, Sergiu Vitalian Vaida, prof. univ. dr. Valentin Muntean, soliştii Cornelia Radocea şi Vlad Postolea.

În urma preselecţiei desfăşurate sâmbătă dimineaţa, juriul a decis ca 24 de tineri din cei 57 înscrişi, să rămână în concurs.

Trofeul Festivalului i-a revenit lui Sărmaş Vlăduţ din Bistriţa, în vârstă de 20 ani. Acesta a interpretat doina Aşa-mi vine câte-un dor şi piesa cu acompaniament Stau mândră şi mă gândesc.

Premiul I –  Tanasă Emilia Georgiana, Costişa, Neamţ

Premiul II – Goţa Radu, Sibiu

Premiul III –  Rotaru Cătălina, Capu Codrului, Suceava

Menţiuni:

– Ştefan Florin, Bucşani, Dâmboviţa

– Oprea Marta, Brăila

– Betej Andrada, Dobrana, gorj

Premiul de popularitate – Beşcucă Maria Cătălina, Gârcov, Olt

Premiul pentru autenticitatea costumului popular – Ursachi Liliana, Vicovu de Sus, Suceava

Festivalul s-a încheiat duminică, cu Gala laureaţilor, un regal al muzicii populare româneşti: Loredana Streche (laureată a primelor ediţii ale festivalului), Claudia Miriţescu, Cornelia Radocea, Vlad Postolea, Ionuţ Cocoş din Ialomiţa (câştigătorul trofeului ediţiei de anul trecut) şi într-un recital extraordinar, Matilda Pascal Cojocăriţa, alături de maestrul Ştefan Cigu şi Horaţiu Cigu.

Acompaniamentul orchestral al concurenţilor şi al invitaţilor a fost asigurat de Orchestra Plaiuri Transilvane, dirijor prof. Liviu Ioan Iosif.

Foto: Recital Extraordinar Matilda Pascal Cojocărița (imagine preluata de pe pagina evenimentului)

Video: YouTube

Centenarul Marii Uniri: Lansare de carte Regina Maria – Brașov

“Există un singur bărbat în România şi acela este Regina.” (Contele Charles De Saint-Aulaire)

„Nici o figură publică din România nu a fost mai patriotă decât această Regină de neam străin.” (The New York Times)

“În nebunia anilor ’20, regina Maria a fost, pentru scurtă vreme, cea mai populară femeie din ţară <S.U.A.>.“ (Smith, Gene, The American Heritage, Vol. 45, No. 6, October 1994).

Centrul Cultural Reduta Brașov și editura Librex vă invită vineri, 30 martie 2018, orele 18.00, la lansarea cărții Regina Maria, scrisă de istoricul Cristian Mosneanu, parte a Colecției Centenarul Marii Uniri.

Vor participa:
Stefan Dumitrache, Director al Muzeului Curtea de Argeș
Cristian Mosneanu, Istoric
Ionut Radu, Editor

Invitat special: Artistul de talie internațională, Violonistul Bogdan Alexandru Costache

Locație: Centrul-Cultural Reduta

Vă așteptăm cu mult drag de România!

iHamlet, spectacol de teatru multimedia

iHamlet este un spectacol de teatru multimedia care reflectă universul subiectiv al lui H, un adolescent aparent obișnuit. H are o prietenă drăguță, niște părinți care-l enervează, o școală plictisitoare și mult timp liber. Dar atunci când închide ochii, lumea lui se transformă într-o rețea fabuloasă de gânduri și imagini pe care le poate modela cum are chef. Și când primește un telefon prin care află că tot ce până atunci era sigur începe să se clatine sub o avalanșă de întrebări, H rămâne blocat în rețea, încercând cu disperare să schimbe cursul evenimentelor…

Bazat pe un text nou, inspirat mai degrabă din personajul Hamlet decât de subiectul piesei lui William Shakespeare, echipa Punctart a creat un spectacol de teatru hi-tech, ilustrat ca un eseu audiovizual care vorbește despre inadaptare și refuzul de a se conforma realității, dar și despre conflictul dintre generații.

iHamlet este un eseu multimedia despre identitate și conștiință în care iluzia și realitatea se îmbină într-un univers care sparge barierele timpului și ale spațiului, dând naștere unui timp al emoției. Limbajul scenic creat îmbină expresivitatea actorilor, textul, sunetul, proiecțiile video şi noile tehnologii pentru a construi o experiență senzorială intensă: un Hamlet personal, un Hamlet al acestei generații, un Hamlet de azi.

Spectacolul iHamlet a fost realizat în parteneriat cu Teatrul Excelsior și face parte parte din demersul Loading culture, un program cultural educațional dedicat tinerilor care presupune reinterpretarea temelor din dramaturgia clasică sub forma unui spectacol de teatru new media cu conținut original. Până în prezent iHamlet a ajuns la peste 1500 de adolescenți, fiind denumit „cel mai bun spectacol de adolescenți” de către Cristina Modreanu, în Dilema Veche în 2016.

iHamlet este pe www.punctart.ro/ihamlet, la un like distanță pe www.facebook.com/punctart și poate fi urmărit pe Instagram: @punctart.

Intrarea liberă, în limita locurilor disponibile. Loc: Centrul-Cultural Reduta, 28.03 a.c., intre orele 19.00 – 20.30

Echipa
Pe scenă: Catrinel Bejenariu, Gabi Costin, Vladimir Purdel, Vlad Pavel
Regia: Catinca Drăgănescu
Dramaturgia: Elise Wilk
Coregrafia şi mişcarea scenică: Simona Deaconescu
Scenografia şi costumele: Bogdan Costea
Video & Light Design: Dan Basu
Sound Design: INTERIOR8
Manager proiect: Alina Dumitrache

Durata: 75 de minute

Parteneri: Teatrul Excelsior, British Council, Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, Ajungem Mari
Sponsori: Danubiatec

Turneul iHamlet Loading Culture este finanțat de către Administrația Fondului Cultural Național prin programul de finanțări nerambursabile. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.

Imagine preluata de pe pagina evenimentului

Viaţa e o potecă – Proiecţie specială – Izolaţi în România

Una dintre cele mai de succes serii de reportaje ale Televiziunii Române vine la #AlpinFilmFestival – din cătunele celor care trăiesc izolaţi în România, direct într-o proiecţie specială la #Braşov, în inima Transilvaniei.

Vă aşteptăm miercuri, 28 martie, de la ora 7 pm, la Braşov (Centrul Cultural „Reduta”), să vorbim cu Dite Dinesz, realizatoarea #IzolaţiÎnRomânia despre ce înseamnă viaţa unor oameni ce trăiesc o viaţă în munţi, la capătul unor poteci.

Vom urmări împreună filmul ‘Viața e o potecă’ – realizat din cele 12 reportaje ce surprind viaţa acestor oameni ce nu au nimic din ce avem noi – drum, magazin sau medic. Sunt oameni care trăiesc după propriile lor puteri şi după bunul plac al muntelui.

„Prima dată am urcat muntele acum 10 ani. M-am întors la ei de fiecare dată cu admiraţie şi uimire. După 10 ani, ei sunt tot acolo, izolaţi in România. Un an întreg am umblat pe poteci în căutarea lor. I-am găsit în Caraş, Mehedinţi, Maramureş, Alba, Suceava, Neamţ, Harghita, Vrancea, Hunedoara. România, aşa cum era ea, înainte de a învăţa reguli impuse de lumea modernă, e Romania izolată. Românul, aşa cum era cel care a pornit România, înţelept şi ştiind să trăiască singur, e cel izolat în munţi. Ei sunt de fapt ce puteam fi noi, fără confort, privilegii, drumuri. Pentru ei, viaţa e o potecă. Pentru noi, e un drum pe care nu îl vedem niciodată şi care, niciodată, nu e doar al nostru,” spune Dite Dinesz, realizatoarea #IzolațiÎnRomânia.

‘Viața e o potecă” – un film realizat din materialele prezentate în cadrul emisiunii #IzolațiÎnRomânia
Postprocesare sunet: Razvan Ionescu
Muzica: Mihaela Constantinescu
Imagine: Marius Danci
Editor: Constantin Buta
Realizator: Dite Dinesz

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

Imagine preluata de pe pagina evenimentului

Spectacol: „Dureri fantomă”

***Marele premiu pentru Cel mai bun spectacol, la Festivalul Internațional de Dramaturgie Contemporană Kolyada-Plays, Ekaterinburg, Rusia (iunie 2017)

***Premiul pentru Cel mai bun actor (George Constantinescu – „Gleb”), la FITIC – Festivalul Internațional de Teatru Independent – Constanța (septembrie 2017)

***Premiul pentru Cel mai bun actor (George Constantinescu – „Gleb”), la Maratonul Teatrului Independent – Bucharest Fringe (2015)

DURERI FANTOMĂ de Vasili Sigarev
Cu: Rares Andrici, George Constantinescu, Mihaela Popa
Traducerea: Marina Palii
Regia: Bogdan Budeș

Centrul-Cultural Reduta, 23 Februarie între 19:00 – 20:15

„Lumea lui Vasili Sigarev nu e confortabilă. E o lume brutală, paradoxală, a extremelor, în care candoarea seamănă cu firul de iarbă ieșit printr-o placă groasă de beton. Într-un depou de tramvaie, mizer, aflat la periferia orașului, bunătatea și compasiunea vin „la pachet” cu violența și cruzimea.” (Bogdan Budeş)

Un depou, doi paznici tineri – Dima (Rareș Andrici) și Gleb (George Constantinescu) – și sufletul Olgăi (Mihaela Popa), în rememorarea obsesivă a unei povești pe care nu vrea să o piardă.

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 16 ani.

Bilete:

Online: https://www.mystage.ro/spectacole/dureri-fantoma-brasov-941

În curând, și la casa de bilete a Centrului Cultural Reduta

*****************
“Piesa lui Vasili Sigarev, pe lângă calitatea subiectului şi lumea pe care o aduce în scenă, mai are un atu: partiturile actoriceşti. Trei roluri ofertante, pe muchia fină dintre eşec şi performanţă; uşor de tratat superficial şi formal, greu de asumat, dar odată realizată simbioza dintre gândul limpede al actorului şi carnea acestor personaje, impactul în sală este frontal. Iar asta se întâmplă la Teatrul de Artă; trei actori care umplu până în cele mai mici colţuri aceste forme sufleteşti contorsionate şi le trăiesc până la capăt.“
– Alina Epîngeac, Yorick.ro (aprilie, 2017)

“Ca orice întâmplare artistică semnificativă, Dureri fantomă trece peste toate barierele acestea. Particularizează cât să ne facă să tresărim în faţa feliei de viaţă, de oraş pe care ne-am obişnuit să o ignorăm, generalizează cât să ne facă să ne recunoaştem în deruta puştiului, în agresivitatea bărbatului, în candoarea fierbinte a femeii. O pereche de ochelari şi orice periferie devine centru. Şi orice om devine om. ”
– Mihai Brezeanu, LiterNet.ro (noiembrie 2016)

“„Dureri fantomă” încearcă, ba chiar și reușește ceva tot mai rar în dramaturgia contemporană: să spună ceva important. Avem aici, în primul rând, un text rusesc, adică adânc și tragic, îmbogățit de un comic absurd, adică universal. (…) Regizorul își lasă o amprentă, iar actorii trăiesc spectacolul ca pe un eveniment important din viețile lor, ceea ce, la Teatrul de Artă, a devenit un fel de lege. (…) „Dureri fantomă” e altceva: o aducere aminte a fragilității noastre. E ca o bătaie pe umăr: prietene, privește bine către toate acestea și ia seamă, căci nu e deloc sigur că vor fi și mâine aici. Uneori, atât e de-ajuns.”
– Andrei Crăciun, Ziarul Metropolis (octombrie 2016)

“Ceva din mine a plâns ca după război, când se anunță că e pace. Actorii ăștia mi-au dat vestea că supraviețuim și că ei au puterea (și-mi dau și mie) de a reconstrui. (…) Mi-au făcut bine. Și dacă teatrul e oglinda lumii, lumea are o șansă. Să fie liberă, cinstită și trează, ca spectacolul ăsta de la Teatrul de Artă.”
– Dorina Chiriac, preluată de ziarulmetropolis.ro (27 februarie 2015)

“Miza lui Bogdan Budeș, esențial veristă, a fost să reproducă un segment de lume cu personaje cât mai naturale și mai credibile. Pas cu pas, însă, regizorul înaintează într-un studiu al relației, cu poziții de forță, detururi, încurcături și ezitări, toate într-un ritm bine strunit.”
– Cristina Rusiecki, revistacultura.ro (9 septembrie 2015)

“În Dureri fantomă“, un text emoționant, plin de lumini și umbre, cu treceri de la umor amar la dramă brutală, Bogdan Budeș alege, în ciuda spațiului frust, creat pe scena Teatrului de Artă, să exploreze acele zone în care se ascund traumele și care sunt destul de greu de adus pe scenă, când vrei să nu anulezi efectul dramatic. Povestea e puternică și seducătoare, atât pentru regizor, cât și pentru cei trei actori (…) care i se supun și o fac, în același timp, să trăiască pe scenă, să împresioneze și să emoționeze, fără să se teamă de efectul emoției.“
– Monica Andronescu, Yorick.ro (7 aprilie 2015)

“Ca regizor, light-designer și scenograf, Bogdan Budeș oferă un power play ce demolează toate prejudecățile conform cărora, în lipsa finanțării, teatrele independente trebuie să accepte compromis peste compromis. ”Dureri Fantomă” este un spectacol care trece fără probleme ștacheta cea mai înaltă și pe care, în mod sigur, îți dorești să-l revezi. Felicitări doamnă și domnilor.“
– Gabriela Hurezean, Muze și arme (27 martie, 2015)

Festivaluri:

Festivalul Internațional de Dramaturgie Contemporană Kolyada-Plays, Ekaterinburg, Rusia, 2017
FITIC – Festivalul Internațional de Teatru Indepent, Constanța, 2017
Fest(in) pe Bulevard, ediția 2016
Undercloud – Festival de Teatru Independent de Orice, 2016
Festivalul 25 de ore de teatru nonstop, Sibiu, 2015
Festivalul de teatru BABEL FAST, Târgovişte, 2015
Festivalul de teatru Antagon, Timişoara, 2015
Maratonul Teatrului Independent, Bucharest Fringe, 2015
Festivalul Naţional de Teatru Independent, 2015

imagine Centrul-Cultural Reduta

Spectacol Pianul cu poeme

Pianul cu poeme – Eveniment dedicat Zilei Culturii Naționale – Marți, 16 ianuarie 2018, ora 18:00

Spectacolul cuprinde poezii de Mihai Eminescu, Magda Isanos, Victor Eftimiu, Ernest Maftei, George Coșbuc, Ioanid Costache unind astfel și serbarea zilei lui Eminescu cu Ziua Culturii Române, iar muzica: prelucrări folclorice pe teme populare românești (Lie Ciocârlie sau Mocirița), autori culți precum Constantin Silvestri și improvizatii personale ale pianistei Ioana Maria Lupașcu.

”Pianul cu poeme” este un spectacol recital de muzică și poezie de dragoste, pus în scenă și reprezentat de zeci de ori în țară și în străinătate, pe scene importante ale teatrelor și filarmonicilor, inclusiv la Ateneul Român.

Recitalul este clădit inteligent și interpretat cu emoție și virtuozitate, astfel încât să declanșeze catharsisul; ridică energia piesă după piesă, construind momente impetuoase și impresionante prin sensibilitate sau forță. Experiența acestui spectacol în afara țării a fost remarcabilă. Pianul cu poeme este un recital de calitate, care corespunde înaltelor standarde ale centrelor culturale de pretutindeni și pe care oamenii ar fi încântați să-l primească în dar în orice colț al lumii.

Daniela Nane este actriţă la Teatrul Bulandra din Bucuresti din 1995, de cand a absolvit Academia de Teatru si Film din Bucureşti, la clasa profesorilor Mircea Albulescu, Adrian Titieni, Cătălin Naum. A urmat masteratul Ligii Europeane a Institutelor de Arta din Amsterdam şi Berlin în 1995 şi încă un masterat în Cultură, civilizaţie şi teatru japonez la Catedra teatrala Unesco, în 2012.

A debutat în teatru în iunie 1995, sub îndrumarea regizoarei Cătălina Buzoianu, în spectacolul “Patul lui Procust”, după care au urmat alte zeci de spectacole, precum: „O scrisoare pierdută”, „Scandal la Palermo”, „Fuga” şi noile producţii realizate în regia lui Andrei Şerban – “Omul cel bun din Seciuan” şi în regia lui Alexandru Darie – “Conversaţie după inmormântare”. Tot în 1995 debutează şi în film, în “Eu sunt Adam”, în regia lui Dan Piţa, urmând roluri în filme de lungmetraj sau de televiziune, românesti sau internaţionale.

In cei douazeci de ani de activitate a lucrat cu nume importante ale scenei romanesti: Tamara Buciuceanu, Victor Rebengiuc, Dorel Visan, Horatiu Malaele, Virgil Ogasanu, Florina Cercel, Doru Ana, Mircea Rusu, Magda Catone, Florin Piersic jr., Mihai Constantin, Stefan Banica jr., dar si cu regretatii Florian Pittis, Adrian Pintea, Irina Petrescu, Rodica Tapalaga, George Constantin, Serban Ionescu, Gheorghe Cozorici.In filmele internationale a jucat alaturi de Gerard Depardieu, Harvey Keitel, sir Ben Kingsley, Anthony Delon, Jeremy Irons, Sabrina Ferrilli, Dominique Sanda. Mare iubitoare a poeziei, a fost invitată de-a lungul timpului în numeroase spectacole, atât în București, la Ateneul Roman, cât și cateva turnee in România, si in strainatate.

Pianista Ioana Maria Lupașcu începe studiul pianului la vârsta de patru ani. Intre 2001 și 2005 a fost studenta marelui pianist Lazar Berman, la Accademia Europea di Musica, Italia. , care spunea despre ea ca „are imense posibilitati tehnice si artistice”‘.

A fost laureată a numeroase concursuri din România, Grecia și Turcia. Este o prezență constantă pe scene din Italia, România, Elveția, Belgia, Turcia și Spania. A cântat sub baghetele unor dirijori importanți: Gottfried Rabl, Mika Eichenholz,Ladislau-Petru Horvath (Italia), Sabin Pautza, Tiberiu Soare, Theo Wolters (Olanda), Walter Hilgers, Shinya Ozaki, etc.

A colaborat cu mari muzicieni precum: Pavel Berman.Ladislau Petru Horvath, Florin Paul, cvartetul Gaudeamus, Rodin Moldovan, baritonul Stefan Ignat, contratenorul Cezar Ouatu. În Italia a fost corespondent al cotidianulului Monitorul, iar în 2009 a lansat romanul autobiografic–„Prințul Baghetei”. In 2007 i-a aparut CD-ul “Live Piano Solo”, iar în 2009 CD-ul “Piano Recital”.

Din anul 2007 este solistă concertistă a Filarmonicii “Paul Constantinescu” din Ploiești. Interesata de repertoriile inedite, compozitori precum Guy Bacos, Ioan Dobrinescu, Sabin Pautza, Deniz Inan, Raffaele Montanaro i-au compus sau dedicat lucrari a caror premiera absoluta a si sustinut-o.Invitata in Festivaluri precum Pazailis Music Festival Lituania, Marile Serate Muzicale ale Bucurestiului, Balul Operei Cluj, Festivalul FIE Iasi, Gala Proms of Delight, Festivalul Mozart al Operei Brasov, in 2008 deschide stagiunea camerala de la Conservatorio Giuseppe Verdi Milano, in 2012 concerteaza in sala Natiunilor Unite de la Geneva.” Viața intensă pe care știe a o reda este secretul artei superior construite a pianistei.” (Vasile Pruteanu) scria presa dupa unul din concertele sale.

INTRAREA este LIBERĂ.

VIA: Centrul Cultural Reduta

Centrul-Cultural Reduta, spectacol caritabil

Sunt Alex. Am 17 ani şi sunt din Codlea, dar nu este vorba despre mine. La vârsta de doar 39 de ani, mama suferă de cancer ovarian stadiul 4 metastazic.

Singura mea șansă de a o salva este printr-o intervenție chirurgicală care ne depășește veniturile financiare.

„Junii Brașovului” (n.r: Ansamblul Folcloric Studentesc „Junii Brasovului”), prietenii şi colegii mei îmi sunt alături printr-un spectacol caritabil.
Pentru toți cei care doresc să mă ajute vă aştept pe 05 Ianuarie 2018 la sala Reduta, din Braşov.

Cei care doresc să o ajute pe mama pot dona şi în contul:
RO69 RZBR 0000 0600 0596 5427

Imagine preluata de pe pagina evenimentului

Ridicatul brazilor la Dumbrăvița, obicei al cetelor de feciori

Centrul Cultural „Reduta” prin Serviciul Cultură Tradițională, vă invită în 25 decembrie 2017, începând cu ora 12:30, în comuna Dumbrăviţa, la obiceiul tradiţional Ridicatul brazilor.

Ridicatul brazilor este un obicei al cetelor de feciori din Dumbrăviţa care are loc în ziua de Crăciun.

Pe vremuri, feciorii se constituiau în două cete: cea de pe deal şi cea de pe vale.

Fiecare ceată, condusă de câte un vătaf, pleca în pădure după brad, cu cel puţin o săptămână înainte de Crăciun. Alegerea bradului se făcea cu mare grijă: acesta trebuia să fie drept, să fie înalt şi să aibă crengile uniforme.

După ce feciorii aduceau bradul în sat, acesta era împodobit de fete, iar în ziua de Crăciun, în urma alegerii ţânţărenilor, cel mai frumos brad era ridicat în mijlocul satului. Ceata al cărui brad era ales câștiga dreptul de a organiza balurile de sărbători, fapt ce marca importanța obiceiului în comunitate, potrivit anunțului remis La pas prin Brasov.

Astăzi, obiceiul se mai practică, cu deosebirea că se constituie o singură ceată care aduce bradul, iar în ziua de Crăciun este ridicat în mijlocul satului. Bradul este ridicat cu mâinile, este tras de sfori, de către cetele de feciori, fără să se folosească un utilaj. În ajutorul feciorilor sar bărbaţii din sat, cei mai tineri.

De la sărbătoare nu lipseşte muzica, voia bună şi cetaşii, care se aşează sub brad şi cheamă întreaga suflare a satului să se prindă în hora ce se organizează în jurul bradului.

Imagine remisa La pas prin Brasov de Centrul Cultural „Reduta”

Expoziția Națională de Fotografie Etnografică „Oameni și datini”, Ediția a III-a

Centrul Cultural „Reduta” prin Serviciul Cultură Tradițională, vă invită marți, 12 decembrie 2017, începând cu ora 13:00, la vernisajul Expoziției Naționale de Fotografie Etnografică „Oameni și datini”, care va avea loc în foaierul Centrului Cultural „Reduta”.

Pentru al treilea an consecutiv, Serviciul Cultură Tradiţională a fost organizatorul unui concurs național de fotografie etnografică unde s-au înscris 59 de fotografi ale căror lucrări acoperă diferite zone etnografice ale ţării.

Desfășurat în perioada 25 septembrie – 31 octombrie, concursul a fost structurat în două secțiuni – portret și momente etnografice, câștigătorii acestei ediţii fiind:

MARELE PREMIU „Oameni și datini”

– CENAN CIPRIAN (Zau de Cîmpie) – Luminaţia

Secțiunea PORTRET

Premiul I – POPESCU DIANA (Alba Iulia) – Puritate

Premiul al II-lea – DINU COSNTANTIN (Făgăraş) – Pictorul

Premiul al III-lea – CĂPĂŢÎNĂ IOAN (Râşnov) – Human bear

Secțiunea MOMENT

Premiul I – ÁDÁM GYULA (Miercurea Ciuc) – Inima pământului  

Premiul al II-lea – SZABÓ ATTILA (Braşov) – Iarna pe dealuri

Premiul al III-lea – DUMITRESCU VLAD (Braşov) – Un moment la ţară

„Expoziția cuprinde pe lângă fotografiile câștigătoare, cele mai bune lucrări cu caracter etnografic, din domeniul culturii tradiționale materiale sau imateriale – obiecte de patrimoniu cultural tradițional, obiceiuri, costume populare, portrete, ocupații și arhitectură tradițională. Pe măsură ce elementele de civilizaţie sătească dispar, fotografia etnografică rămâne una dintre puţinele surse de informare în domeniu”, au declarat organizatorii.

Cu ocazia vernisajului vom lansa şi prima ediţie a Albumului de fotografie etnografică „Oameni şi datini” care cuprinde lucrările de la primele două ediţii ale concursului.

Expoziţia din foaierul Centrului Cultural „Reduta” va fi deschisă publicului braşovean în perioada 12 decembrie 2017 – 24 ianuarie 2018.

Sunteți așteptați să descoperiți prin intermediul fotografiei, cei mai frumoşi oameni  şi cele mai interesante obiceiuri din ţara noastră!

„Oameni și datini”, editia a treia

Centrul Cultural „Reduta” prin Serviciul Cultură Tradițională, vă invită marți, 12 decembrie 2017, începând cu ora 13:00, la vernisajul Expoziției Naționale de Fotografie Etnografică „Oameni și datini”, care va avea loc în foaierul Centrului Cultural „Reduta”.
Pentru al treilea an consecutiv, Serviciul Cultură Tradiţională a fost organizatorul unui concurs național de fotografie etnografică unde s-au înscris 59 de fotografi ale căror lucrări acoperă diferite zone etnografice ale ţării.
Expoziția cuprinde pe lângă fotografiile câștigătoare, cele mai bune lucrări cu caracter etnografic, din domeniul culturii tradiționale materiale sau imateriale – obiecte de patrimoniu cultural tradițional, obiceiuri, costume populare, portrete, ocupații și arhitectură tradițională. Pe măsură ce elementele de civilizaţie sătească dispar, fotografia etnografică rămâne una dintre puţinele surse de informare în domeniu.
Concursul Naţional de Fotografie Etnografică „Oameni şi datini”

Ediţia a III-a

 MARELE PREMIU

CIPRIAN CENAN, Zau de Câmpie – Luminăţia

 

 

 Secţiunea PORTRET

PREMIUL I DIANA POPESCU, Alba Iulia – Puritate

 

PREMIUL al II-lea DINU CONSTANTIN, Făgăraş – Pictorul

 

PREMIUL al III-lea IOAN CĂPĂŢÎNĂ, Râşnov – Human bear

 

Secţiunea MOMENT

PREMIUL I ADAM GYULA, Miercurea Ciuc – Inima pământului

 

PREMIUL al II-lea SZABO ATTILA, Braşov – Iarna pe dealuri

 

PREMIUL al III-lea VLAD DUMITRESCU, Braşov – Un moment la ţară