Arhive etichetă: Cetatea Ţărănească Prejmer

Cetatea Ţărănească Prejmer şi Biserica Evanghelică

Principalul obiectiv turistic al localităţii este ansamblul arhitectural Cetatea Ţărănească Prejmer şi Biserica Evanghelică, inclus în patrimoniul UNESCO din anul 1999. Aşezarea adăposteşte o remarcabilă biserică a cărei construire a început în secolul XIII, în anul 1218, din Ordinul Cavalerilor Teutoni, având la bază un plan în cruce greacă cu abside închise poligonal şi fiind dedicată hramului ,,Sfânta Cruce’’. Ulterior, în secolul XVI, după alungarea ordinului de către regele ungur Andrei al II-lea, biserica a fost modificată de către cistercieni, în stilul goticului timpuriu burgund.

Între secolele XIII şi XV, în jurul bisericii a fost construită o masivă cetate ţărănească de refugiu de către ţăranii şi meseriaşii saşi stabiliţi în Ţara Bârsei în acea perioadă. Zidul cetăţii are o lungime de 480 de metri şi o înălţime de 12 metri, iar în interiorul cetăţii au fost construite 272 de încăperi pentru provizii şi refugiu aşezate pe 4 nivele. Interiorul zidului este numit “drumul străjii” şi prezintă un număr însemnat de breşe pentru tragere şi jgheaburi de turnare a apei clocotite. O atracţie deosebită a acestui drum de strajă o reprezintă aşa-numita “orgă a morţii”, care nu este altceva decât o scândură groasă, ce pivotează în jurul unui ax metallic.

În mai multe încăperi sunt prezentate aspecte din viaţa locuitorilor cetăţii. O încăpere este dedicată “Vechii Şcoli” (primii dascăli sunt menţionaţi în 1460 şi 1556) în care s-a predat în perioada asediilor cetăţii, până în 1853, când a fost construită o altă şcoală. Mobilierul şcolar expus este de dată mai recentă. In încăperea alăturată este prezentat un interiorul tradiţional săsesc (piesele provin dintr-o gospodărie din Gârbova,judeţul Alba), compus din: patul pe care sunt piese textile din zestre, bancă, dulap de bucătărie (blidar), peretar şi furci de tors.

Tot aici pot fi admirate piese de mobilier pictat ţărănesc provenind din comunele Miercurea Sibiului, Câlnic (judeţul Alba), Beia (judeţul Braşov), Prejmer şi Tăure (judeţul Bistriţa-Năsăud). Mai multe încăperi prezintă unelte specifice meşteşugurilor din zonă. Intr-o încăpere, este prezentat un război de ţesut din Gârbova, alături de alte unelte de ţesut (răşchilaie, dărace, piepteni de lână, scândurele de ţesut bete). Pentru prelucrarea cânepii a fost amenajată o încăpere în care sunt expuse diverse tipuri de meliţă, piepteni de cânepă sau darci din comune cu populaţie săsească, dar şi piese provenind din atelierul unui funar (datat sec. XX) din Homorod, judeţul Braşov: carul, maşină de răsucit funii groase şi ciocane de răsucit.Tot din sfera meşteşugurilor se numără şi o încăpere expoziţională cu uneltele unui rotar şi a unui dogar din Beia (judeţul Braşov), respectiv a unui şelar şi curelar din Alţâna (judeţul Sibiu).

Activitatea agricolă este prezentată în două încăperi, una cu unelte pentru agricultură şi alta pentru viticultură şi pomicultură. Sunt prezentate într-o încăpere un plug de lemn din Gherdeal (jud. Sibiu), mai multe tipuri de pluguri de lemn cu brăzdar de fier, diverse juguri etc. Tot aici sunt expuse lăzile de grâu. Utilajele şi uneltele folosite în viticultură şi pomicultură sunt prezentate într-o cameră alăturată, cum ar fi: un teasc cu crăcană din Târnăvioara, judeţul Sibiu, din 1839; un teasc cu şurub mobil din Gârbăvioara, judeţul Alba, din sec. XIX dar şi o moară de zdrobit fructe din Cristian, judeţul Braşov. Din 1992, întregul ansamblu arhitectural este sub patronajul Fundaţiei Saşilor Transilvăneni din München.

Până în secolul al XVII-lea cetatea a fost prevăzută, în exterior, cu un şanţ de apă, intrarea în cetate făcându-se cu ajutorul unui pod mobil. În secolul al XVII-lea cetatea a fost extinsă, construindu-se primăria şi curtea acesteia. În secolul următor, mai exact în 1788, cetatea a fost prevăzută cu o poartă din lemn masiv de stejar, placată cu fier. Tot în acea perioadă a fost construit şi pasajul cu coloane de la intrare.

Pentru a se păstra moştenirea culturală, în anul 1992, Patronatul asupra cetăţii din Prejmer a fost preluat de către Fundaţia Saşilor Transilvăneni (Siebenburgish – Sachsische Stiftung Munchen), fundaţie ce finanţează şi în prezent lucrările de restaurare şi renovare ale ansamblului. În cetate este amenajat un muzeu etnografic care redă diferite aspecte ale vieţii comunităţilor săseşti. Această biserică evanghelică este cea mai bine păstrată şi cea mai puternică biserică-cetate medievală din estul Europei.

Coordonate: 45°43′12″N 25°46′20″E45°43′12″N 25°46′20″E

Pentru a  vedea mai multe imagini vă aşteptăm pe pagina de facebook La pas prin Braşov.

VIA: Primăria Prejmer, ghidulmuzeelor.cimec.ro

Credit foto: Dan STRAUTI

Video: YouTube