Arhive etichetă: dr. Alexandru Stănescu

Video: Istoricul dr. Alexandru Stanescu despre Reuniunea Femeilor Române din Brașov fondata in 1850

Seria lunara a sezatorilor din acest an de la Casa Junilor a inceput cu o expunere despre femeia Brasovului de odinioara, sustinuta de istoricul dr. Alexandru Stanescu, secretarul Uniunii Junilor.

Cu acest prilej, dr. Alexandru Stanescu a prezentat costumul urban de sarbatoare al brasovencelor din Scheii Brasovului a captat atentia celor prezenti cu informatii despre scheiencele din Reuniunea Femeilor Române din Brașov, organizatie filantropica cu rol determinant in emanciparea femeilor romane.

Importanta acestei asociatii in epoca a fost remarcabila, prin faptul ca dupa modelul Reuniunii brașovene, infiintata in 1850, s-au constituit asociații de femei în peste 60 de localități din Transilvania, Banat, Muntenia sau Moldova. Datorita acestor organizatii, printre altele, au fost trimise la studii multe fete orfane si au fost create școli secundare de fete si internate la Sibiu, Blaj și Brașov.

Despre istoria primei asociatii infiintate de femeile din Sheii si Brasovul vechi, despre activitatile desfasurate in plan social, national sau cultural, despre afaceri si provocarile acelor vremuri, in documentarul urmator:

Imagini de la Sezatoarea urbana pe pagina La pas prin Brasov @lapasprinbrasov https://www.facebook.com/pg/lapasprinbrasov/photos/?tab=album&album_id=839434456244180

Video: YouTube

Credit foto: Dan Strauti

Expoziție „Portul de sărbătoare al Junilor Roșiori și Albiori”

Uniunea Junilor din Scheii Brașovului și Brașovul Vechi îi invită pe brașoveni la expoziția ”Portul de sărbătoare al Junilor Roșiori și Albiori”, organizată în Casa Junilor din Brașov, str. Prundului nr. 1. Vernisajul expoziției va avea loc luni, 4 septembrie, la ora 18 și îl are curator pe istoricul dr. Alexandru Stănescu.

Acțiunea face parte din proiectul cultural ”Muzeul din Casa Junilor”, implementat de Uniunea Junilor din Scheii Brașovului și Brașovul Vechi și cofinanțat de Primăria Municipiului Brașov. Expoziția este dedicată costumului de sărbătoare al junilor roșiori și albiori din Șcheii Brașovului și constă în expunerea pe parcursul lunii septembrie a unor costume și accesorii care alcătuiesc portul de sărbătoare din Șchei.

Intervenția culturală urmărește valorificarea frumuseții și bogăției simbolistice a acestor costume, care diferă ca aspect și motive între costumul de zi și cel de sărbătoare. Costumul specific cetelor de Juni Albiori și Roșiori din vechiul cartier Schei se remarcă prin cel mai pitoresc port, bogat brodat cu motive populare şi sute şi chiar mii de paiete din argint aurit (fluturi). Exponatele provin din colecții private ale locuitorilor din Șchei și de la membrii Uniunii Junilor, iar datorită vechimii lor, multe dintre exponate fac parte din patrimoniul Uniunii.

Junii Roșiori poartă costumul cel mai bogat și atractiv dintre cetele de juni din Brașov, cămașa este bogat brodată cu motive populare românești, decorate cu mii de paiete din argint aurit, sau alamă, chimirul sau „șerparul” este cusut cu mărgele și fluturi aurii. „Laibăricile” sunt din dimie albă, brodate cu cu ibrișin negru, ele sunt împodobite si cu găitane. O particularitate însemnată este că vătaful Roșiorilor poartă lăibărica pe umărul stâng, iar ceilalți juni rosiori o poartă pe umărul drept. Caracteristica lor – de unde și numele  – este căciula de roșior cu „pompon roșu”.

Costumul Junilor Albiori diferă de cel al Junilor Tineri și Bătrâni prin cămășile de pânză albă, scoase în afară, lungi până la genunchi și largi, în 12 clini, împodobite cu fluturi aurii și broderii în motive românești. Sunt încălțați cu cizme, iar pe cap poartă o căciulă de blană albă. Inițial purtau căciula neagră, dar pentru a se distinge de celelalte grupuri și-au confecționat căciuli albe cu „țoc”, ca la Junii Curcani, susținută sub bărbie cu o curea, modelul ei amintind de căciula lui Mihai Viteazul. La brâu, Junii Albi au un chimir lat cusut cu motive naționale și numai vătaful poartă o lăibărică albă cu găitane negre și pe margini cu cusături, țesute cu „troaca” (un război de țesut arhaic, cu ciocănele, care a dat șcheienilor porecla de „trocari”).

VIA: comunicat remis La pas prin Brasov