Arhive etichetă: Dumbrăviţa

Natura de lângă noi – Protejarea patrimoniului natural al Țării Bârsei

Expoziția își propune să atragă atenția asupra importanței conservării faunei și a habitatelor naturale, ca parte a patrimoniului local, prezentând publicului diversitatea speciilor de păsări sălbatice întâlnite la numai 30 km de Brașov, în aria protejată Natura 2000 Dumbrăviţa – Rotbav – Măgura Codlei, dar și în alte părți ale Țării Bârsei.

Expoziția este rodul colaborării dintre fotograful și ornitologul amator Bogdan Ciungara și dr. Dan Traian Ionescu, conferențiar la  Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere a Universității Transilvania din Brașov.

Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului propune, cu această ocazie, și o incursiune în istoria ornitologiei la Braşov, din sec. al XIX-lea până în prezent, aducând în prim plan personalități notabile, a căror contribuție științifică este recunoscută și astăzi.

Parteneri: Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere a Universității Transilvania, Societatea Ornitologică Română – Sucursala Braşov şi Asociaţia Carpaterra.

Imagine remisa La pas prin Brasov de Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului

Ridicatul brazilor la Dumbrăviţa

Centrul Cultural „Reduta” prin Serviciul Cultură Tradițională, vă invită în 25 decembrie 2016, începând cu ora 13:00, în comuna Dumbrăviţa, la obiceiul tradiţional Ridicatul Brazilor.

Ridicatul brazilor este un obicei al cetelor de feciori din Dumbrăviţa care are loc în ziua de Crăciun.

Pe vremuri, feciorii se constituiau în două cete: cea de pe deal şi cea de pe vale. Fiecare ceată, condusă de câte un vătaf, pleca în pădure după brad, cu cel puţin o săptămână înainte de Crăciun, potrivit unui comunicat remis pe adresa redactiei.

Alegerea bradului se făcea cu mare grijă: acesta trebuia să fie drept, să fie înalt şi să aibă crengile uniforme. După ce feciorii aduceau bradul în sat, acesta era împodobit de fete, iar în ziua de Crăciun, în urma alegerii ţânţărenilor, cel mai frumos brad era ridicat în mijlocul satului. Ceata al cărui brad era ales câştiga dreptul de a organiza balurile de sărbători, fapt ce marca importanţa obiceiului în comunitate.

Astăzi, obiceiul se mai practică, cu deosebirea că se constituie o singură ceată care aduce bradul, iar în ziua de Crăciun este ridicat în mijlocul satului. Bradul este ridicat cu mâinile, este tras de sfori, de către cetele de feciori, fără să se folosească un utilaj. În ajutorul feciorilor sar bărbaţii din sat, cei mai tineri. De la sărbătoare nu lipseşte muzica, voia bună şi cetaşii, care se aşează sub brad şi cheamă întreaga suflare a satului să se prindă în hora ce se organizează în jurul bradului.

Imagine pusă la dispoziție de Centrul Cultural „Reduta” prin Serviciul Cultură Tradițională.