Arhiva etichetelor: Etnografie

Muzeul din Casa Junilor (4)

Muzeul din Casa Junilor

Uniunea Junilor din Scheii Brașovului și Brașovul Vechi desfășoară, în perioada august-noiembrie 2017, proiectul cultural ”Muzeul din Casa Junilor”. Proiectul este finanțat de Primăria Municipiului Brașov în cadrul apelului de proiecte culturale sesiunea II/2017 conform contract de finanțare 83/24.07.2017, și se implementează în parteneriat cu Asociația ”Mă implic” (co-finanțator), potrivit comunicatului de presa.

Obiectivele propuse de beneficiarul finanțării sunt lărgirea ofertei culturale brașovene prin activități culturale de calitate și atragerea publicului, valorificarea moștenirii culturale brașovene și ardelene prin realizarea unui muzeu al Junilor, promovarea din punct de vedere cultural-turistic a Brașovului, a diversității și a multi-culturalității.

Proiectul „Muzeul din Casa Junilor” are ca scop realizarea unor activități muzeale pentru punerea în valoare a unei părți însemnate din moștenirea culturală brașoveană și ardeleana, PATRIMONIUL CULTURAL MOBIL (costume tradiționale, artefacte, documente).

Pe perioada proiectului vor fi organizate patru expoziții tematice dedicate portului Junilor din Șcheii Brașovului, costumului popular din Țara Bârsei și Transilvania, simbolurilor și motivelor preluate de pe ii, cămăși, ștergare și diverse obiecte pe suport textil din colecția Uniunii Junilor și din colecții private.  Pe lângă expoziții, publicul va beneficia de activități din sfera educației nonformale, de tipul atelierelor, șezătorilor și demonstrațiilor realizate de meșteri artizani și specialiști în etnografie și restaurare.

Publicul țintă avut în vedere de Uniunea Junilor este compus din acel segment al publicului brașovean amator de cultura tradițională, din turiștii veniți la centrul de informare turistică, din populația școlară a Brașovului și din vechea comunitate românească din Șchei și Brașovechi. Pentru elevi vor fi organizate vizite ghidate și video-proiecții în cadrul unei activități numită „Săptămâna altfel la Casa Junilor”.

Prin atelierele organizate în proiect, artizani actuali vor iniția publicul în tehnici străvechi de cusut și brodat, în țesut și realizarea de podoabe și accesorii care completau portul tradițional, prin punerea în valoare a motivelor specifice acestor zone etnografice, a culorilor întâlnite în patrimoniul textil caracteristic Brașovului. Metodele alese au ca grup țintă atât populația tânără cât și persoanele adulte.

Oportunitatea de cunoaștere a acestor elemente importante de patrimoniu local este dată de abordări alternative și neconvenționale de promovare: crearea unei baze de date cu semne și motive preluate de pe elemente din patrimoniul textil local, vectorizarea acestora și punerea lor la dispoziția pasionaților de artă tradițională, conferințe și workshop-uri cu tematică din etnografia zonei.

Proiectul se va realiza în parteneriat cu Asociația „Mă implic”, cu sprijinul căreia Uniunea Junilor a organizat în lunile aprilie – mai anul curent activități și expoziții pentru promovarea Scheilor Brașovului ca destinație turistică de excelență la nivel european. Rolul partenerului în proiect va consta în asigurarea unei părți din co-finanțare (11000 lei) și în participarea la activitățile de promovare și diseminare a produselor proiectului și acțiunile acestuia.

In proiect vor fi implicați un consultant în istoria tradițiilor și obiceiurilor cetelor de Juni din Schei – dr. Istoric Alexandru Stanescu ai alți consultanți în muzeologie, restaurare patrimoniu și artizani.

Video:YouTube

Credit foto: Dan STRAUTI

oameni-si-datini

Brașoveni premiați la concursul național de fotografie „Oameni și datini”

Centrul Cultural „Reduta” prin Serviciul Cultură Tradiţională, vă invită marţi, 6 decembrie, începând cu ora 13.00, la vernisajul Expoziţiei Naţionale de Fotografie Etnografică „Oameni şi datini”, în foaierul Centrului Cultural „Reduta”, potrivit centrulculturalreduta.ro.

Pentru al doilea an consecutiv, Serviciul Cultură Tradiţională a fost organizatorul unui concurs naţional de fotografie etnografică unde s-au înscris 65 de fotografi din judeţe precum Satu Mare, Harghita, Argeş, Galaţi, Maramureş, Bihor, Cluj, Sălaj, Mureş, Sibiu,Buzău, Olt, Suceava, Vâlcea şi Braşov.

Desfăşurat în perioada 1 octombrie – 7 noiembrie, concursul a fost structurat în două secţiuni – portret şi momente etnografice, câştigătorii acestei ediţii fiind:

MARELE PREMIU „Oameni și datini”- SILVIA-FLOAREA TOTH (jud. Bistrița-Năsăud) – Tata Dumitru. Fotografia îl înfățișează pe însuși bunicul autoarei, din satul Mocod, în cămeșă albă, în fața lemnelor clădite de el pentru iarnă, cu ocazia împlinirii vârstei de 83 ani (2013)

Secțiunea PORTRET

Premiul I – CĂTĂLIN CACIUC (Brașov) – Druidul. Plugarul de la Vad (2016)

Premiul al II-lea – FODOR SZUSZÁNNA (Miercurea Ciuc) – Îmbrățișare . Festivalul Ursului de la Comănești (2015)

Premiul al III-lea – VLAD DUMITRESCU (Brașov) – Iosif și cocoșul. Fotografie realizată în Valea Poienii, Alba (2015)

Secțiunea MOMENT

Premiul I – CĂTĂLIN CACIUC (Brașov) – Claia. Fotografie realizată în Holbav, Brașov (2016)

Premiul al II-lea – VLAD DUMITRESCU (Brașov) – Turtițe. Fotografie realizată în Breb, Maramureș, în timpul pregătirilor pentru Paște (2015)

Premiul al III-lea – INCZE LÁSZLÓ(Miercurea Ciuc) – Cerc uman. Fotografie realizată în Lunca de Jos, Harghita (2011), reprezentând heisa, dans în cerc

Expoziția cuprinde pe lângă fotografiile câștigătoare, cele mai bune lucrări cu caracter etnografic, din domeniul culturii tradiționale materiale sau imateriale – obiecte de patrimoniu cultural tradițional, obiceiuri, costume populare, portrete, ocupații și arhitectură tradițională.

Pe măsură ce elementele de civilizaţie sătească dispar, fotografia etnografică rămâne una dintre puţinele surse de informare în domeniu.

„Expoziţia din foaierul Centrului Cultural „Reduta” va fi deschisă publicului braşovean în perioada 6 decembrie 2016 – 24 ianuarie 2017.

Vă aşteptăm, aşadar, să descoperim prin intermediul fotografiei, cei mai frumoşi oameni  şi cele mai interesante obiceiuri din ţara nostră!”, conform sursei citate.

VIA: centrulculturalreduta.ro

Cetatea Taraneasca Prejmer si Biserica Evanghelica  (25) (Copy)

Cetatea Ţărănească Prejmer şi Biserica Evanghelică

Principalul obiectiv turistic al localităţii este ansamblul arhitectural Cetatea Ţărănească Prejmer şi Biserica Evanghelică, inclus în patrimoniul UNESCO din anul 1999. Aşezarea adăposteşte o remarcabilă biserică a cărei construire a început în secolul XIII, în anul 1218, din Ordinul Cavalerilor Teutoni, având la bază un plan în cruce greacă cu abside închise poligonal şi fiind dedicată hramului ,,Sfânta Cruce’’. Ulterior, în secolul XVI, după alungarea ordinului de către regele ungur Andrei al II-lea, biserica a fost modificată de către cistercieni, în stilul goticului timpuriu burgund.

Între secolele XIII şi XV, în jurul bisericii a fost construită o masivă cetate ţărănească de refugiu de către ţăranii şi meseriaşii saşi stabiliţi în Ţara Bârsei în acea perioadă. Zidul cetăţii are o lungime de 480 de metri şi o înălţime de 12 metri, iar în interiorul cetăţii au fost construite 272 de încăperi pentru provizii şi refugiu aşezate pe 4 nivele. Interiorul zidului este numit “drumul străjii” şi prezintă un număr însemnat de breşe pentru tragere şi jgheaburi de turnare a apei clocotite. O atracţie deosebită a acestui drum de strajă o reprezintă aşa-numita “orgă a morţii”, care nu este altceva decât o scândură groasă, ce pivotează în jurul unui ax metallic.

În mai multe încăperi sunt prezentate aspecte din viaţa locuitorilor cetăţii. O încăpere este dedicată “Vechii Şcoli” (primii dascăli sunt menţionaţi în 1460 şi 1556) în care s-a predat în perioada asediilor cetăţii, până în 1853, când a fost construită o altă şcoală. Mobilierul şcolar expus este de dată mai recentă. In încăperea alăturată este prezentat un interiorul tradiţional săsesc (piesele provin dintr-o gospodărie din Gârbova,judeţul Alba), compus din: patul pe care sunt piese textile din zestre, bancă, dulap de bucătărie (blidar), peretar şi furci de tors.

Tot aici pot fi admirate piese de mobilier pictat ţărănesc provenind din comunele Miercurea Sibiului, Câlnic (judeţul Alba), Beia (judeţul Braşov), Prejmer şi Tăure (judeţul Bistriţa-Năsăud). Mai multe încăperi prezintă unelte specifice meşteşugurilor din zonă. Intr-o încăpere, este prezentat un război de ţesut din Gârbova, alături de alte unelte de ţesut (răşchilaie, dărace, piepteni de lână, scândurele de ţesut bete). Pentru prelucrarea cânepii a fost amenajată o încăpere în care sunt expuse diverse tipuri de meliţă, piepteni de cânepă sau darci din comune cu populaţie săsească, dar şi piese provenind din atelierul unui funar (datat sec. XX) din Homorod, judeţul Braşov: carul, maşină de răsucit funii groase şi ciocane de răsucit.Tot din sfera meşteşugurilor se numără şi o încăpere expoziţională cu uneltele unui rotar şi a unui dogar din Beia (judeţul Braşov), respectiv a unui şelar şi curelar din Alţâna (judeţul Sibiu).

Activitatea agricolă este prezentată în două încăperi, una cu unelte pentru agricultură şi alta pentru viticultură şi pomicultură. Sunt prezentate într-o încăpere un plug de lemn din Gherdeal (jud. Sibiu), mai multe tipuri de pluguri de lemn cu brăzdar de fier, diverse juguri etc. Tot aici sunt expuse lăzile de grâu. Utilajele şi uneltele folosite în viticultură şi pomicultură sunt prezentate într-o cameră alăturată, cum ar fi: un teasc cu crăcană din Târnăvioara, judeţul Sibiu, din 1839; un teasc cu şurub mobil din Gârbăvioara, judeţul Alba, din sec. XIX dar şi o moară de zdrobit fructe din Cristian, judeţul Braşov. Din 1992, întregul ansamblu arhitectural este sub patronajul Fundaţiei Saşilor Transilvăneni din München.

Până în secolul al XVII-lea cetatea a fost prevăzută, în exterior, cu un şanţ de apă, intrarea în cetate făcându-se cu ajutorul unui pod mobil. În secolul al XVII-lea cetatea a fost extinsă, construindu-se primăria şi curtea acesteia. În secolul următor, mai exact în 1788, cetatea a fost prevăzută cu o poartă din lemn masiv de stejar, placată cu fier. Tot în acea perioadă a fost construit şi pasajul cu coloane de la intrare.

Pentru a se păstra moştenirea culturală, în anul 1992, Patronatul asupra cetăţii din Prejmer a fost preluat de către Fundaţia Saşilor Transilvăneni (Siebenburgish – Sachsische Stiftung Munchen), fundaţie ce finanţează şi în prezent lucrările de restaurare şi renovare ale ansamblului. În cetate este amenajat un muzeu etnografic care redă diferite aspecte ale vieţii comunităţilor săseşti. Această biserică evanghelică este cea mai bine păstrată şi cea mai puternică biserică-cetate medievală din estul Europei.

Coordonate: 45°43′12″N 25°46′20″E45°43′12″N 25°46′20″E

Pentru a  vedea mai multe imagini vă aşteptăm pe pagina de facebook La pas prin Braşov.

VIA: Primăria Prejmer, ghidulmuzeelor.cimec.ro

Credit foto: Dan STRAUTI

Video: YouTube