Arhiva etichetelor: imaterial

Muzeul din Casa Junilor (5)

Simboluri si motive cusute pe ii și cămăși din SE Transilvaniei

Expoziția Simboluri și motive cusute pe iile și cămășile din SE Transilvaniei reunește 20 de cusături care redau simboluri recuperate de pe camăși de june din Șchei, de pe ii sau alte țesături din SE Transilvaniei, provenind din colecții muzeale sau particulare.

Exponatele sunt însoțite de o mențiune a motivului/semnului redat, zona de proveniență, perioada istorică.

Modele de cusături au fost culese și desenate în format digital de Melinda Puskas și Antonela Cristina Lungu (Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi), iar apoi cusute de membrele acestei comunități, ale grupului Șezătoare la Brașov și de către alte doamne pasionate de arta cusăturilor tradiționale.

Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi, este o comunitate care își dorește să aducă un aport la transmiterea și păstrarea în timp a motivelor tradiționale românești, săsești și ungurești din zona în care trăim. Eforturile echipei se concentreaza asupra culegerii de motive tradiționale rare, transferul acestora în format digital și în organizarea de evenimente prin care aceste motive sunt restituite comunității.
____________________________________________
Acest eveniment face parte din proiectul „Muzeul din Casa Junilor” (august-noiembrie 2017), initiat de Uniunea Junilor din Scheii Brasovului si Brasovul Vechi si finantat de Primaria Municipiului Brasov si Asociatia Ma Implic.

Credit foto: Dan STRAUTI

Muzeul din Casa Junilor

„Muzeul din Casa Junilor”, acțiuni culturale prevăzute în cadrul proiectului

În următoarea perioadă, la Casa Junilor, se vor desfășura următoarele acțiuni culturale prevăzute în cadrul proiectului:

  • 5 august (8.00) – Spălatul iilor la râu. Este o șezătoare urbană cu rol demonstrativ, care va avea loc la Pietrele lui Solom și in care, pentru o zi, vom readuce la viata tradiția spălatului la râu. Învățăm împreună cum se spălau iile odinioară, cu săpun de casă și ustensile specifice și cum uscăm/albim iile pe prundiș.
  • 4-26 august – Expoziția ”Simboluri și motive cusute pe iile și cămășile din SE Transilvaniei”. Vor fi expuse 20 de cusaturi cu simboluri preluate de pe costume vechi românești, inclusiv de pe camasi de juni, motive culese de membrele comunitatii ”Motive traditionate din Țara Bârsei si Imprejurimi” din diferite colectii muzeale sau particulare. Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 4 august, la orele 18.00, la Casa Junilor.
  • 17 august (18.00)atelier de cusut și brodat motive tradiționale din Brașov și Țara Bârsei.
  • 26 august (18.00) – Conferința ”Simboluri și motive cusute pe ii și cămăși” Conferința va fi susținută de consultantul restaurator și etnograf Georgiana Gămălie, și urmărește familiarizarea publicului cu patrimoniul textil și patrimoniul cultural imaterial reprezentat de meșteșugurile din sfera țesăturilor.

În spațiul cultural brașovean Uniunea Junilor se distinge ca un pol al culturii tradiționale autentice. Aceasta organizând în fiecare an un număr de 22 de evenimente tradiționale (jocuri strămoșești, maialuri, etc.) dintre care cel mai important este Coborârea Junilor în Cetate, în Duminica Tomii, eveniment care reușește să atragă pe străzile Brașovului un public estimat între 40000 si 55000 persoane, brașoveni și turiști, fiind practic cel mai mare eveniment de o singură zi al Brașovului.

De curând, Uniunea Junilor din Scheii Brașovului și Brașovul Vechi a reușit să situeze Scheii și Brașovechiul între destinațiile culturale de excelență la nivel european (EDEN).

Valoarea totală a proiectului este de 94524.4 lei, din care finanțarea nerambursabilă de la Municipiul Brașov este de 71096.9 lei, iar contribuția Uniunii și a partenerului este de 23427.5 lei.

Credit foto: Dan STRAUTI

Sezatoarea din bibloteca

Proiectul “Şezătoarea din bibliotecă” la Muzeul de Etnografie Brașov

În data de 23 iulie 2017, începând cu ora 11.30, Muzeul de Etnografie Brașov,
situat pe Bd. Eroilor nr. 21A va fi gazda grupului de femei din Avrig care vor împărtăși
poveștile și obiceiurile specifice zonei lor.

Femeile fac parte din proiectul “Şezătoarea din bibliotecă”, realizat şi pus în
practică de Biblioteca Orăşenească Avrig şi Asociaţia „Prietenii Avrigului”, prin care se
propune readucerea în atenţia opiniei publice, a comunităţii avrigeneşti, a frumosului
obicei al șezătorilor tradiţionale din lumea satului de odinioară.

Prin participarea la acest eveniment veți putea afla povești despre obiceiurile legate
de nuntă și veți putea vedea pe viu cum se face găteala capului ( „înfășurătura cu corn”)
la femeile din Avrig.

Sezatoarea din bibloteca

Imagine: tribuna.ro

Sezatoare la Soars (2)

Șezători în Țara Făgărașului – Șezătoare de vară în Șoarș

Mi-am petrecut verile copilăriei la bunicii din partea mamei, undeva în Ardeal și atunci se întâmplă că știu ce înseamnă o țesătură făcută în casă, la războiul de țesut, ce este acela lichiu, care era rolul preotului ortodox într-un sat sau cum arată o biserică săsească.

De aceea, ieri mi-am mai potolit un dor pe care îl aveam față de satul bunicii, adică de bunica iar acest lucru s-a întâmplat la Șoarș, satul situat în judeţul Braşov, la circa 13 kilometri, spre nord, de municipiul Făgăraş şi la circa 80 de kilometri de municipiul Braşov, mai demult Șaroșa, Șoarșiu, (în dialectul săsesc Schuarsch, Šuerš, în germană Scharosch, Scharesch, în maghiară Sáros, în trad. „Noroieni”, „Glodeni”), reședința comunei cu același nume. De ce la Șoarș? Pentru că acolo s-a desfășurat, sâmbătă, 8 iulie 2017, cea de-a 6-a şezătoare din cadrul proiectului itinerant „Şezători în Ţara Făgăraşului”, organizată de doamna Ana Borca, întemeietoarea comunității IIA Călătoare, gazdă fiindu-ne pensiunea Andrada’s House, respectiv familia Batiu.

Participanții, invitați „îmbrăcați în costum popular, iie, cămașă populară, cu bucate gătite în casă, cu bună-dispoziție și nestăvilită poftă de a cunoaște frumusețile satului românesc.” (Ana Borca) s-au întâlnit la Cetatea Făgăraș, de unde au pornit împreună și odată ajunși în sat, au vizitat biserica ortodoxă, cu expoziția de icoane pe sticlă realizate de copii și i-au întâlnit și cunoscut pe tânărul preot din sat care este și pictorul bisericii și grupul de copii care cântă, coordonați de acesta.

Apoi s-au deplasat la Tanti Aurica, care a pregătit pâine proaspăt – făcută în cuptor și la Nenea Viorel, ca să îi asculte poveștile și să vadă căruța lui cu roți de lemn, au admirat din exterior biserica evanghelică, ridicată de sași la începutul celei de-a 2-a jumătăți a secolului al XV-lea și este atestată documentar prin două indulgențe papale, de la 1450 și 1466, care este închisă, din păcate.

La finalul programului, invitații au întâlnit gazda, la o masă mare și un pahar de vorbă, au admirat costumul popular românesc și costumul popular săsesc din zonă și au aflat povestea pensiunii, spusă chiar de doamna Anca Batiu, având-o alături pe Andrada, fiica ei.

Momentul cel mai încărcat de semnificații a fost acela în care grupul de copii îmbrăcați în costume populare, cu vârste de la 6-7 ani, până la 13-14, sub atenta îndrumare a preotului Ciprian Adomnicăi, au cântat, în biserică, trei dintre cântecele pe care le au în programul lor iar apoi a urmat marea surpriză, tot muzicală, care ne-a oferit emoții la cote maxime, prin interpretarea minunată și prin tot ceea înseamnă acest cântec:

Suntem în cuvânt şi-n toate

Floare de latinitate,

Sub un cer cu stele sudice.

De avem sau nu dreptate,

De avem sau nu dreptate,

Eminescu să ne judece.

De avem sau nu dreptate,

De avem sau nu dreptate,

Eminescu să ne judece.

Eminescu.

Copiii din Șoarș – frumoși și serioși – pictează icoane, învățați fiind să facă acest lucru de către pãrintele Ciprian, împreunã cu soţia sa. Prin fondurile strânse din vânzarea icoanelor, ei îşi continuã activitatea, cumpãrã pensule şi vopsele, fiind astfel un bun exemplu de implicare în viața comunității și oferindu-le copiilor o șansă în plus. Biserica este în procedura de renovare, la exterior fiind finalizată, inclusiv fresca de la intrare, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” iar luni vor demara operațiunile pentru pictarea interiorului, activitate ce va fi realizată de înșiși preotul și preoteasa din parohie.

Mașina se îndepărta ușor de Șoarș, lăsându-ne o amintire foarte plăcută și dorința de a reveni iar eu nu am putut să nu mă gândesc la versurile lui Lucian Blaga:

       Sufletul satului

Copilo, pune-ţi mânile pe genunchii mei.

Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.

Aici orice gând e mai încet,

şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,

ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,

ci adânc în pământ undeva.

Aici se vindecă setea de mântuire

şi dacă ţi-ai sângerat picioarele

te aşezi pe un podmol de lut.

Credit foto: Dan STRAUTI

port_traditional_maghiar

Ziua meşteşugurilor tradiţionale ale comunităţii maghiare

Braşovul, important nod de comunicaţie şi renumit punct comercial în care soseau negustori din toate zonele ţării, cât şi din afara ei, păstrează şi în prezent ceva din specificul de altădată prin organizarea aici a Zilei meşteşugurilor tradiţionale ale comunităţii maghiare din România.

Asociaţia Culturală Apaczai Csere Janos şi Serviciul Cultură Tradiţională din cadrul Centrului Cultural „Reduta”, organizează la Braşov a XVII-a ediţie a Zilei meşteşugurilor tradiţionale ale comunităţii maghiare din România în ziua de sâmbătă, 20 mai 2017.

Deschiderea oficială va avea loc la Centrul Reformat „Casa Speranţei”Biserica Reformată din Braşov începând cu ora 10.00.

În cursul zilei, mesteşugarii invitaţi din diferite zone ale ţării, prezintă maştesuguri tradiţionale: cioplitori în lemn, împletirea obiectelor din paie, foi de porumb şi lână, confecţionarea jucăriilor din material textil, ţesutul manual al covoarelor din resturi de material textil şi lână, olăritul, ornamente florare, ţesături de interior şi port popular, decoraţiuni vestimentare, podoabe din materiale naturale.

Programul va fi presărat de momente artistice susţinute de formaţii de dansuri şi muzică tradiţionale maghiare.

Sunteți așteptați la Centrul Reformat “Casa Speranţei” (Biserica Reformată),  aflat pe str.Moldovei nr.2

Imagine: turculturalbrasov.ro

VIA: comunicat remis La pas prin Brasov

pandativ

Atelier de cusături tradiționale – Pandantiv

Luna mai, denumită și Florar este o lună plină de prospețime și culoare, luna florilor și a ierburilor.

Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovechi, având ca partener Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi organizează la Casa Junilor un atelier de cusături dedicat florii, la care invităm domnișoarele și doamnele să descopere cusăturile și motivele tradiționale românești aplicate la realizarea unui pandantiv. Motivul ales este o floare preluată de pe o cămașă de June Roșior, ce ne-a fost pusă la dispoziție de istoricul dr. Alexandru Stănescu.

Vom lucra în punct de lucru în cruce sau în butuc, funcție de preferința dvs. (al doilea este varianta simplificată pentru punctul în cruce, rezultat din dorința de a crește viteza de cusut), pe etamină, iar apoi vom indoi marginea și vom monta cusătura într-un suport metalic pe care îl vom atașa unui șnur cu sistem de închidere ce oferă flexibilitatea lungimii. Va rezulta un frumos accesoriu de purtat la gât pentru dvs. sau pe care să îl oferiți unei persoane dragi.

Din partea noastră veți primi modelul de cusut, în format tipărit, bucata de etamină, fir roșu și crem de Tălmaciu, pentru cusut, suportul metalic și șnurul din imitație de piele prevăzut cu mecanismul de închidere, adică toate materialele necesare pentru confecționarea podoabei respective.

Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi își dorește să aducă un aport la transmiterea și păstrarea în timp a motivelor tradiționale românești, săsești și ungurești din zona în care traim și a fost creată de Antonela Lungu și Melinda Puskás.

Atelierul se adresează persoanelor cu vârsta de peste 12 ani. Taxa de participare: 35 lei.

Pentru înscrieri, vă rugăm să ne scrieți un mesaj cu titlul „Înscriere atelier pandantiv”, care să conțină datele dumneavostră de contact (numărul de telefon), pe adresa: antonelalungu@yahoo.com. Veți primi un mesaj de confirmare a participării.

Vă așteptăm!

ADN-ul unei natiuni (5)

Sezatoare in Schei, acasa la Juni

O manifestare cât mai aproape de ceea ce reprezentau șezătorile pe vremea bunicii începută dis-de-dimineață la Mediatecă și continuată la Casa Junilor.

Încercăm să ne întoarcem la origini, să trăim frumos și curat ca strămoșii noștri, să redescoperim vechi meșteșuguri (mai puțin poluante sau, dacă se poate…deloc nocive), vechi rețete de bucate, gusturi și mirosuri întipărite în mințile și inimile noastre.

După vizionarea unui scurt documentar despre obiceiurile și tradițiile Junilor din Săptămâna Luminată și o prezentare a unor produse tradiționale preparate în casă după rețete străvechi s-a trecut la partea de degustare. Brânzeturi, cozonaci, slănină și aperitive făcute în casă. Toate au fost stropite cu băuturi tradiționale ale junilor.
O rețetă veche, simplă, care s-a păstrat în Șchei este un aperitiv numit ”Krampampuli”.
În armata austriacă soldații primeau în fiecare dimineață cafea, iar cei care nu doreau cafea primeau o ceașcă cu supă de chimen. Unii păstrau supa de chimen și își făceau Krampampuli, cu un pic de zahăr și o cană de alcool, date în clocot.

Numele provine de la o băutură cu ienupăr numit Krambambula (1598) și este adus de Ambrosiuns Vermöllen (originar din Olanda, stabilit în Danzig). Fiind o băutură ieftină, cu o largă răspândire în centrul Europei, era cunoscută mai ales printre militari și studenți, datorită amestecurilor de arome diferite de la o zonă la alta (în Polonia și Galiția se punea vodcă, în spațiul german amestecul se făcea cu gin sau alcool cu ienupăr.). Și denumirea băuturii a suferit mai multe transformări de-a lungul vremii, însă baza preparării a rămas aceeași. Venind din partea unor descendenți ai acestui vechi cartier, informațiile oferite de Istoricul Dr. Alexandru Stanescu sunt neprețuite.

Am admirat două cămăși autentice cu o vechime de aproape două secole (sper să fi reținut corect) purtate de juni la sărbătorile din an, cămăși care vor fi modele pentru viitoare replici pe care vom încerca să le realizăm în viitorul apropiat. Elemente de pe aceste cămăși au fost reproduse pe obiecte din lemn care decorează pereții casei.

Făcând referire la aceste elemente decorative utilizate în cusăturile din Șchei, am reținut două dintre cele mai importante – frunza de stejar și ghinda, specifice locului.

Sunt convinsă că nu multă lume știe ce semnifică data de 22 aprilie. ONU a declarat această zi ca ”sărbătoare oficială a planetei Pământ și o expresie comună a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde.”
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_Planetei_P%C4%83m%C3%A2nt )
Eu personal, am avut dublă motivație și, cu bună știință, am sărbătorit și ”Ziua Planetei Pământ” la Casa Junilor.

Bucuria revederii și timpul petrecut împreună este întotdeauna valoros iar grupul de turiști care și-a exprimat dorința să cunoască obiceiuri și tradiții ale noastre au fost o surpriză plăcută și un prilej de mândrie pentru noi.

Mulțumim din suflet gazdelor pentru invitație, care pe lângă scopul principal al reuniunii ne oferă întotdeauna și unul adiacent, un bonus-surpriză, care completează informațiile despre tradiția locului și ne face să ne simțim mândri de moștenirea noastră culturală.

Credit foto: Dan STRĂUŢI

Video: YouTube

Poezia populara de nunta

Lansarea volumului ‘Poezia populară de nuntă’

„Serviciul Cultură Tradițională vă invită joi, 27 aprilie, începând cu ora 13:00 la lansarea volumului „Poezia populară de nuntă”, care va avea loc la în Sala de muzică a Centrului Cultural „Reduta”,

Cu această ocazie, vom reconstitui ceea ce reprezenta nunta tradițională în satele din Țara Oltului și zona Rupea.

Astfel, îi vom avea ca invitați pe Gabriel Boriceanu cu expoziția de costume populare de mire și mireasă din zona Rupea și pe Firicel Catalin Radu – autorul fotografiei de pe coperta cărții, cu o expoziție de fotografii „Nunta de la Drăguș 2016”.

Și cum nu putem lansa o carte despre poezia populară de nuntă, fără a asculta o mică parte din ceea ce reprezintă aceasta, doamna Ghircoias Doina și fiica acesteia, Ghircoias Diana , meșteri populari din satul Bucium ne vor striga găina, dar și alte strigături, așa cum se făcea pe vremuri la nuntă. Vă așteptăm cu drag!” potrivit anunțului făcut pe o pagină de socializare.

În continuare, va invităm să urmăriţi obiceiul de nuntă de la Mateiaş, filmat în 1984.
Sursa: Arhiva Serviciului Cultură Tradiţională, Centrul Cultural Reduta.

Oraţia de nuntă de la Mateiaş
– Bună dimineaţa cinstiţi nuntaşi!
Mulţumim dumneavostră dragi călăraşi!
– Dar ce umblaţi? Ce căutaţi?
– Ce umblăm, ce căutăm,
La nimeni seama n-avem să dăm.
Multe mări am trecut,
Multe ţări am străbătut,
Şi oraşe şi sate din depărtări am colindat,
Şi nimeni seama nu ne-a luat!
Cine sunteţi dumneavoastră,
Să ne luaţi seama noastră?
Dar fiindcă ne întrebaţi,
S-o luăm cu-ncetişorul,
Să dăm cuvântul cu adevărul,
Că de multe ce sunt şi dese,
Multe putem spune alese!
Tânărul nostru împărat,
De dimineaţa s-a sculat,
Faţa albă şi-a spălat,
Chica neagră a pieptănat,
Cu straie noi s-a îmbrăcat,
Murgul său a înşeuat,
Din trâmbiţă a sunat,
Oaste mare a adunat,
Două sute de graniceri,
O sută de feciori de boieri,
Din cei mai mari,
Feciori de ghinărari!
Şi pe la răsărit de soare,
A plecat la vânătoare,
Şi-au vânat în Ţara de Sus,
Spre apus,
Pân’ce caii au stătut,
Şi potcoavele-au pierdut!
Atunci ne-am lăsat în jos,
Pe un deal frumos,
Ş-alergarăm şi venirăm,
Munţii cu brazi şi cu fagi,
Cerul cu stelele,
Câmpul cu florile,
Dealul cu podgoriile,
Vâlcelele cu viorele,
Satele cu florile!
Când a dat soarele-nspre seară,
Am sosit în drumul cel mare,
Şi-am dat de urmă de fiară.
Stat-a toată oastea în mirare:
Unii ziceau că-i urmă de zână,
Să fie a împăratului cunună!
Dar unul cel mai mare,
Cu grija-n spinare,
Călare pe un cal,
Ca un ducipal,
Se ridică-n scări,
Se umflă-n nări,
Şi făcu ochii roată,
Peste oştirea toată,
Şi când încoace privi,
Aicea zării,
O floricică frumoasă,
Şi drăgăstoasă!
Şi-a văzut că nu înfloreşte,
Nici nu rodeşte,
Nici locul nu-i prieşte,
Şi mai mult se ofileşte!
Ne-a trimis pe noi, şase lipani,
Călare pe şase jugani,
Cu coarnele cănite,
Cu frâiele zugrăvite,
Cu unghiile cositorite,
Să pornim,
Curţile dumneavoastră să venim,
Floricica s-o luăm,
Împăratului să o ducem!

Junii Bv la stropit

Mersul la stropit al Junilor Tineri

Hristos a Inviat! Mersul la stropit al Junilor Tineri reprezintă una dintre cele mai vechi tradiții ale șcheienilor, fiind atestat încă din anul 1741, când este amintit ca o tradiție veche a tinerilor din Șchei.

Junii Tineri organizați în două cete, conduse de șerji, colindă cartierul și intră în casele unde au fost  invitați pentru a stropi cu parfum fetele nemăritate. Evenimentul  începe în Piața Unirii unde în jurul orele 13.00  Junii Tineri cântă troparul Învierii la Crucea căpitanului Ilie Birt, apoi se prind în străvechea horă a junilor și îndeplinesc  ritualul aruncării buzduganului.

In imagine: buzdugan de june in miniatura pentru parfum, cu care junii tineri merg la „stropit”, in a doua zi de Pasti. Buzduganul este prevazut in varf cu un orificiu prin care in momentul stropirii tinerelor fete de maritat, se revarsa parfum.

Imagine: Casa Junilor

Junii Brasovului

Investirea Serjilor Junilor Tineri din Duminica Pastilor

Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi  îi invită pe brașoveni să participe la sărbătorile tradiționale ale Junilor din perioada 16-23 aprilie 2017.

Investirea Şerjilor Junilor Tineri din Duminica Pastilor (Duminică, 16 aprilie, Piata Unirii, orele 16.00); Momentul de constituire a Companiei Junilor Tineri, cand preotul citește lista cu conducatorii junilor tineri din acel an si le inmaneaza lentele si buzduganele.

Şerjile – nume colectiv atribuit membrilor ierarhiei cetelor de Juni (vătafi, armași si sutași). Se pare că termenul de șarjă provine din jargonul militar din perioada habsburgică, fiind utilizat pentru cadrele militare in functie, care erau numite la modul general cu un termen frantuzesc “chargé”

Evenimentele sunt organizate cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului  Brașov,  iar Ziua de călări este organizată în cadrul Zilelor Brașovului.

Credit foto: Dan STRAUTI