Arhiva etichetelor: imaterial

Portul de sărbătoare al Junilor din Şchei

Lansare de carte: Portul de sărbătoare al Junilor din Şchei

Volumul ”Portul de sărbătoare al Junilor din Şcheii Braşovului. Portul Roşiorilor şi al Albiorilor” evidenţiază prin informaţiile oferite, istoricul acestui port de sărbătoare şi elementele unice, prin care portul junilor Roşiori şi al junilor Albiori se diferenţiază faţă de costumele celorlalte cete de Juni din Schei.

Informaţiile vor fi exemplificate prin fotografii de arhivă, detalii ale costumelor şi referinţe istorice apărute de-a lungul timpului.

Autorul cărţii este istoricul braşovean dr. Alexandru Stănescu.

„Braşovul a păstrat, spre deosebire de oricare alt oraş mare din România, un vechi port tradiţional urban şi un costum naţional unic prin intermediul Junilor din Schei. Merită să fie menţionat faptul că nu există un alt port tradiţional în Braşov decât hainele româneşti ale Junilor Tineri, Bătrâni, Curcani, Dorobanţi şi Brasovecheni şi că nu există un alt port naţional în Braşov decât costumul Junilor Naţionali Albi, al Roşiorilor şi al Tinerilor din Cacova.

Lucrarea de faţă reprezintă, totodată, o invitaţie la explorarea universului patrimoniului textil braşovean aflat în Muzeul din Casă Junilor, unde publicul poate descoperi în linişte, fără grabă, comori ale vechilor artizani şi meşteşugari care au făcut faima comunităţii româneşti din Braşov.”

Cartea ”Portul de sărbătoare al Junilor din Şcheii Braşovului. Portul Roşiorilor şi al Albiorilor” are un tiraj de 1000 de exemplare şi este realizată în cadrul proiectului „Muzeul din Casa Junilor”, al Uniunii Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi, finanţat de Primăria Municipiului Braşov şi Asociaţia „Mă implic” (co-finanţator).

Credit foto: Dan Strauti

sezatoare

Casa Junilor: sezătoare urbană

Sâmbătă, 30 septembrie 2017, 30 de doamne iubitoare de traditii își dau întâlnire la Casa Junilor (str.Prundului nr. 1), de la 10.00 la o nouă sezătoare urbană organizată în cadrul proiectului cultural Muzeul din Casa Junilor”, implementat de Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi, co-finanțat de Primăria Municipiului Brașov și realizat în parteneriat cu Asociaţia „Mă implic” (co-finanţator).

Tema sezătorii sunt cusăturile, acțiunea urmărind să promoveze patrimoniul textil din mai multe regiuni etnografice transilvănene, dar și de a valorifica portul tradițional din Șcheii Brașovului.

Şezătoarea va debuta cu o prezentare a portului tradiţional si a patrimoniului textil din Şcheii Braşovului de cca 30 minute, sustinută de istoricul Alexandru Stănescu, după care va începe şezătoarea propriu-zisă.

”La şezătoarea din Casa Junilor aducem împreună persoane de toate vârstele care vor să înveţe să coasă de mână și doamne cu experienţă în arta cusăturilor tradiţionale, care îşi coş de ceva timp ii sau alte obiecte textile de uz casnic sau personal. În acest fel participantii la şezătoare vor avea ocazia să discute, să facă schimb de păreri şi de cunoştinţe.

La şezătorile din Casa Junilor avem ocazia să facem cunoscut portul tradiţional din Schei, să recuperăm, să descifrăm motive tradiţionale din acest vechi cartier al Braşovului şi să facem un pas înainte în revitalizarea unor meşteşuguri precum cusutul de mână sau ţesutul, care din păcate aici au fost date uitării. Ca la orice şezătoare se lucrează, se cântă şi se degustă bucate pregătite de participante”, a declarat Liana Stănescu, coordonator evenimente culturale în cadrul proiectului ”Muzeul din Casa Junilor”, citata de La pas prin Brasov.

De asemenea, la Muzeul din Casa Junilor aveți ocazia să vizitați expozițiile ”Simboluri și motive cusute pe ii și cămășile din SE Transilvaniei” și „Portul tradițional al Junilor Albiori, Roșiori și al tinerilor din Cacova”, care reunește 12 costume și accesorii care alcătuiesc portul specific grupurilor de Juni din Șchei.

Participarea la eveniment este gratuită, și s-a realizat în baza înscrierii prealabile pe pagina de facebook a proiectului.


Credit foto: Firicel Catalin Radu

Sezatoare urbana

Sezatoare urbana in Muzeul din Casa Junilor

„A doua sezatoare ne va regasi de aceasta data in spatiul Muzeului din Casa Junilor, iar evenimentul are scopul de a promova patrimoniul cultural imaterial din regiunile etnografice ale județului Brasov, cu precadere a patrimoniului textil din aceste zone. 
Spalatul rufelor la rau ca in urmă cu 100 de ani, la Pietrele lui Solomon, a fost tematica primei sezatori organizata de Muzeul din Casa Junilor in luna august,” mentioneaza pe o pagina de socializare organizatorii acestei sezatori.

Prin proiectul „Muzeul din Casa Junilor” ne propunem sa aducem in atentie si sa facem cunoscut portul traditional din Scheii Brasovului, sa recuperam, sa descifram motive traditionale din acest vechi cartier al Brasovului si sa facem un pas inainte in revitalizarea unor mestesuguri precum cusutul de mana sau tesutul, care din pacate, aici au fost date uitarii. 

De asemenea, la Muzeul din Casa Junilor, aveti ocazia sa vizitati:
<<Expoziția Simboluri și motive cusute pe iile și cămășile din SE Transilvaniei>>, care reunește 20 de cusături care redau simboluri recuperate de pe camăși de june din Șchei, de pe ii sau alte țesături din SE Transilvaniei, <<Expoziția ”Portul traditional al Junilor Roșiori>> care reuneste 12 costume și accesorii care alcătuiesc portul specific grupului de Juni Roșiori din Șcheii Brașovului.

Sezatoarea face parte din proiectul „Muzeul din Casa Junilor”, al Uniunii Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi, care se derulează în perioada august-noiembrie 2017. Proiectul este finanţat de Primăria Municipiului Braşov şi este realizat în parteneriat cu Asociaţia „Mă implic” (co-finanţator),” adauga organizatorii evenimentului.

Activitatea se desfasoara intre orele 10.00 – 12.00 la Casa Junilor din Brasov

Credit foto: Firicel Catalin Radu

Brosa

Atelier de cusături tradiționale – Broșă

Vă invităm la cel de-al doilea atelier gratuit din cadrul proiectului „Muzeul din Casa Junilor”, finanţat de Primăria Braşov şi realizat de Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul vechi, în parteneriat cu Asociația „Mă implic” (co-finanţator), derulat în perioada august-noiembrie 2017.

Astfel, joi, 7 septembrie 2017, între orele 18.00 si 20.00, împreună cu cei care stăpânesc sau doresc să deprindă arta cusutului, vom aplica un motiv tradițional românesc, cules de pe o cămașă de june din Șcheii Brașovului, la realizarea unui broșe.

Din partea noastră veți primi modelul de cusut, în format tipărit, materialul pe care se coase – etamină bumbac 100%, ac, fire pentru cusut – roșu și negru și suportul metalic adică toate materialele necesare realizării broșei. Vom lucra modelul în punct de lucru în cruce, apoi vom încheia broșa, prin cusătură înaintea acului, dus-întors și vom finaliza prin scoaterea câtorva fire sau prin punctul feston.

Atelierul se adresează persoanelor cu vârsta de peste 12 ani. Participarea este gratuită si se face exclusiv pe baza inscrierii prealabile. Pentru înscrieri, vă rugăm să ne scrieți un mesaj cu titlul „Înscriere atelier broșă”, care să conțină un număr de telefon, pe adresa: antonelalungu@yahoo.com. Veți primi un mesaj de confirmare a participării.

Motivul ales sugerează, prin forma sa, un romb.

„Rombul este un element decorativ a cărui istorie se pierde în negura timpului. Se pare că pe teritoriul ţării noastre este unul dintre cele mai vechi ornamente dacă luăm în considerare falanga de cal găsită la Dubova, în Regiunea Porţilor de Fier, falangă ce are ca decor un romb cu interiorul haşurat cu linii. El este considerat simbolul feminin. În acelaşi timp este format din două triunghiuri şi în cazul în care forma acestora este prelungă poate semnifica legătura între cer şi pământ.

Mărgărita Miller-Verghy subliniază vechimea ornamentului în arta populară românească şi face în acelaşi timp o incursiune în istoria umanităţii care poate explica vechimea şi persistenţa lui în mai multe culturi ale lumii antice. Subliniază prezenţa acestuia încă în scrierea cuneiformă ca semn pentru soare, reprezentarea fiind realizată prin patru linii egale aşezate în jurul unui centru.

Rombul persistă şi azi în arta populară românească, fiind redat pe obiecte din lemn, pe ţesături, pe ceramică etc. Îl vom regăsi pe porţile, impregnat în relief accentuat sau prin incizie, cu ajutorul funiei etc., pe piese de mobilier sau pe unelte.”

(Sursa: www.limbaromana.org/revista/motive-geometrice/ – MOTIVE GEOMETRICE. PUNCTUL, LINIA, TRIUNGHIUL, PĂTRATUL, ROMBUL, CERCUL pe obiecte de artă populară ale zonelor etnografice din judeţul Maramureş, Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Ţara Maramureşului, Ţara Codrului – Ecaterina Janeta Ciocan).

Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi își dorește să aducă un aport la transmiterea și păstrarea în timp a motivelor tradiționale românești, săsești și ungurești din zona în care traim și a fost creată de Antonela Lungu și Melinda Puskás.

Muzeul din Casa Junilor (5)

Simboluri si motive cusute pe ii și cămăși din SE Transilvaniei

Expoziția Simboluri și motive cusute pe iile și cămășile din SE Transilvaniei reunește 20 de cusături care redau simboluri recuperate de pe camăși de june din Șchei, de pe ii sau alte țesături din SE Transilvaniei, provenind din colecții muzeale sau particulare.

Exponatele sunt însoțite de o mențiune a motivului/semnului redat, zona de proveniență, perioada istorică.

Modele de cusături au fost culese și desenate în format digital de Melinda Puskas și Antonela Cristina Lungu (Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi), iar apoi cusute de membrele acestei comunități, ale grupului Șezătoare la Brașov și de către alte doamne pasionate de arta cusăturilor tradiționale.

Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi, este o comunitate care își dorește să aducă un aport la transmiterea și păstrarea în timp a motivelor tradiționale românești, săsești și ungurești din zona în care trăim. Eforturile echipei se concentreaza asupra culegerii de motive tradiționale rare, transferul acestora în format digital și în organizarea de evenimente prin care aceste motive sunt restituite comunității.
____________________________________________
Acest eveniment face parte din proiectul „Muzeul din Casa Junilor” (august-noiembrie 2017), initiat de Uniunea Junilor din Scheii Brasovului si Brasovul Vechi si finantat de Primaria Municipiului Brasov si Asociatia Ma Implic.

Credit foto: Dan STRAUTI

Muzeul din Casa Junilor

„Muzeul din Casa Junilor”, acțiuni culturale prevăzute în cadrul proiectului

În următoarea perioadă, la Casa Junilor, se vor desfășura următoarele acțiuni culturale prevăzute în cadrul proiectului:

  • 5 august (8.00) – Spălatul iilor la râu. Este o șezătoare urbană cu rol demonstrativ, care va avea loc la Pietrele lui Solom și in care, pentru o zi, vom readuce la viata tradiția spălatului la râu. Învățăm împreună cum se spălau iile odinioară, cu săpun de casă și ustensile specifice și cum uscăm/albim iile pe prundiș.
  • 4-26 august – Expoziția ”Simboluri și motive cusute pe iile și cămășile din SE Transilvaniei”. Vor fi expuse 20 de cusaturi cu simboluri preluate de pe costume vechi românești, inclusiv de pe camasi de juni, motive culese de membrele comunitatii ”Motive traditionate din Țara Bârsei si Imprejurimi” din diferite colectii muzeale sau particulare. Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 4 august, la orele 18.00, la Casa Junilor.
  • 17 august (18.00)atelier de cusut și brodat motive tradiționale din Brașov și Țara Bârsei.
  • 26 august (18.00) – Conferința ”Simboluri și motive cusute pe ii și cămăși” Conferința va fi susținută de consultantul restaurator și etnograf Georgiana Gămălie, și urmărește familiarizarea publicului cu patrimoniul textil și patrimoniul cultural imaterial reprezentat de meșteșugurile din sfera țesăturilor.

În spațiul cultural brașovean Uniunea Junilor se distinge ca un pol al culturii tradiționale autentice. Aceasta organizând în fiecare an un număr de 22 de evenimente tradiționale (jocuri strămoșești, maialuri, etc.) dintre care cel mai important este Coborârea Junilor în Cetate, în Duminica Tomii, eveniment care reușește să atragă pe străzile Brașovului un public estimat între 40000 si 55000 persoane, brașoveni și turiști, fiind practic cel mai mare eveniment de o singură zi al Brașovului.

De curând, Uniunea Junilor din Scheii Brașovului și Brașovul Vechi a reușit să situeze Scheii și Brașovechiul între destinațiile culturale de excelență la nivel european (EDEN).

Valoarea totală a proiectului este de 94524.4 lei, din care finanțarea nerambursabilă de la Municipiul Brașov este de 71096.9 lei, iar contribuția Uniunii și a partenerului este de 23427.5 lei.

Credit foto: Dan STRAUTI

Sezatoarea din bibloteca

Proiectul “Şezătoarea din bibliotecă” la Muzeul de Etnografie Brașov

În data de 23 iulie 2017, începând cu ora 11.30, Muzeul de Etnografie Brașov,
situat pe Bd. Eroilor nr. 21A va fi gazda grupului de femei din Avrig care vor împărtăși
poveștile și obiceiurile specifice zonei lor.

Femeile fac parte din proiectul “Şezătoarea din bibliotecă”, realizat şi pus în
practică de Biblioteca Orăşenească Avrig şi Asociaţia „Prietenii Avrigului”, prin care se
propune readucerea în atenţia opiniei publice, a comunităţii avrigeneşti, a frumosului
obicei al șezătorilor tradiţionale din lumea satului de odinioară.

Prin participarea la acest eveniment veți putea afla povești despre obiceiurile legate
de nuntă și veți putea vedea pe viu cum se face găteala capului ( „înfășurătura cu corn”)
la femeile din Avrig.

Sezatoarea din bibloteca

Imagine: tribuna.ro

Sezatoare la Soars (2)

Șezători în Țara Făgărașului – Șezătoare de vară în Șoarș

Mi-am petrecut verile copilăriei la bunicii din partea mamei, undeva în Ardeal și atunci se întâmplă că știu ce înseamnă o țesătură făcută în casă, la războiul de țesut, ce este acela lichiu, care era rolul preotului ortodox într-un sat sau cum arată o biserică săsească.

De aceea, ieri mi-am mai potolit un dor pe care îl aveam față de satul bunicii, adică de bunica iar acest lucru s-a întâmplat la Șoarș, satul situat în judeţul Braşov, la circa 13 kilometri, spre nord, de municipiul Făgăraş şi la circa 80 de kilometri de municipiul Braşov, mai demult Șaroșa, Șoarșiu, (în dialectul săsesc Schuarsch, Šuerš, în germană Scharosch, Scharesch, în maghiară Sáros, în trad. „Noroieni”, „Glodeni”), reședința comunei cu același nume. De ce la Șoarș? Pentru că acolo s-a desfășurat, sâmbătă, 8 iulie 2017, cea de-a 6-a şezătoare din cadrul proiectului itinerant „Şezători în Ţara Făgăraşului”, organizată de doamna Ana Borca, întemeietoarea comunității IIA Călătoare, gazdă fiindu-ne pensiunea Andrada’s House, respectiv familia Batiu.

Participanții, invitați „îmbrăcați în costum popular, iie, cămașă populară, cu bucate gătite în casă, cu bună-dispoziție și nestăvilită poftă de a cunoaște frumusețile satului românesc.” (Ana Borca) s-au întâlnit la Cetatea Făgăraș, de unde au pornit împreună și odată ajunși în sat, au vizitat biserica ortodoxă, cu expoziția de icoane pe sticlă realizate de copii și i-au întâlnit și cunoscut pe tânărul preot din sat care este și pictorul bisericii și grupul de copii care cântă, coordonați de acesta.

Apoi s-au deplasat la Tanti Aurica, care a pregătit pâine proaspăt – făcută în cuptor și la Nenea Viorel, ca să îi asculte poveștile și să vadă căruța lui cu roți de lemn, au admirat din exterior biserica evanghelică, ridicată de sași la începutul celei de-a 2-a jumătăți a secolului al XV-lea și este atestată documentar prin două indulgențe papale, de la 1450 și 1466, care este închisă, din păcate.

La finalul programului, invitații au întâlnit gazda, la o masă mare și un pahar de vorbă, au admirat costumul popular românesc și costumul popular săsesc din zonă și au aflat povestea pensiunii, spusă chiar de doamna Anca Batiu, având-o alături pe Andrada, fiica ei.

Momentul cel mai încărcat de semnificații a fost acela în care grupul de copii îmbrăcați în costume populare, cu vârste de la 6-7 ani, până la 13-14, sub atenta îndrumare a preotului Ciprian Adomnicăi, au cântat, în biserică, trei dintre cântecele pe care le au în programul lor iar apoi a urmat marea surpriză, tot muzicală, care ne-a oferit emoții la cote maxime, prin interpretarea minunată și prin tot ceea înseamnă acest cântec:

Suntem în cuvânt şi-n toate

Floare de latinitate,

Sub un cer cu stele sudice.

De avem sau nu dreptate,

De avem sau nu dreptate,

Eminescu să ne judece.

De avem sau nu dreptate,

De avem sau nu dreptate,

Eminescu să ne judece.

Eminescu.

Copiii din Șoarș – frumoși și serioși – pictează icoane, învățați fiind să facă acest lucru de către pãrintele Ciprian, împreunã cu soţia sa. Prin fondurile strânse din vânzarea icoanelor, ei îşi continuã activitatea, cumpãrã pensule şi vopsele, fiind astfel un bun exemplu de implicare în viața comunității și oferindu-le copiilor o șansă în plus. Biserica este în procedura de renovare, la exterior fiind finalizată, inclusiv fresca de la intrare, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” iar luni vor demara operațiunile pentru pictarea interiorului, activitate ce va fi realizată de înșiși preotul și preoteasa din parohie.

Mașina se îndepărta ușor de Șoarș, lăsându-ne o amintire foarte plăcută și dorința de a reveni iar eu nu am putut să nu mă gândesc la versurile lui Lucian Blaga:

       Sufletul satului

Copilo, pune-ţi mânile pe genunchii mei.

Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.

Aici orice gând e mai încet,

şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,

ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,

ci adânc în pământ undeva.

Aici se vindecă setea de mântuire

şi dacă ţi-ai sângerat picioarele

te aşezi pe un podmol de lut.

Credit foto: Dan STRAUTI

port_traditional_maghiar

Ziua meşteşugurilor tradiţionale ale comunităţii maghiare

Braşovul, important nod de comunicaţie şi renumit punct comercial în care soseau negustori din toate zonele ţării, cât şi din afara ei, păstrează şi în prezent ceva din specificul de altădată prin organizarea aici a Zilei meşteşugurilor tradiţionale ale comunităţii maghiare din România.

Asociaţia Culturală Apaczai Csere Janos şi Serviciul Cultură Tradiţională din cadrul Centrului Cultural „Reduta”, organizează la Braşov a XVII-a ediţie a Zilei meşteşugurilor tradiţionale ale comunităţii maghiare din România în ziua de sâmbătă, 20 mai 2017.

Deschiderea oficială va avea loc la Centrul Reformat „Casa Speranţei”Biserica Reformată din Braşov începând cu ora 10.00.

În cursul zilei, mesteşugarii invitaţi din diferite zone ale ţării, prezintă maştesuguri tradiţionale: cioplitori în lemn, împletirea obiectelor din paie, foi de porumb şi lână, confecţionarea jucăriilor din material textil, ţesutul manual al covoarelor din resturi de material textil şi lână, olăritul, ornamente florare, ţesături de interior şi port popular, decoraţiuni vestimentare, podoabe din materiale naturale.

Programul va fi presărat de momente artistice susţinute de formaţii de dansuri şi muzică tradiţionale maghiare.

Sunteți așteptați la Centrul Reformat “Casa Speranţei” (Biserica Reformată),  aflat pe str.Moldovei nr.2

Imagine: turculturalbrasov.ro

VIA: comunicat remis La pas prin Brasov

pandativ

Atelier de cusături tradiționale – Pandantiv

Luna mai, denumită și Florar este o lună plină de prospețime și culoare, luna florilor și a ierburilor.

Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovechi, având ca partener Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi organizează la Casa Junilor un atelier de cusături dedicat florii, la care invităm domnișoarele și doamnele să descopere cusăturile și motivele tradiționale românești aplicate la realizarea unui pandantiv. Motivul ales este o floare preluată de pe o cămașă de June Roșior, ce ne-a fost pusă la dispoziție de istoricul dr. Alexandru Stănescu.

Vom lucra în punct de lucru în cruce sau în butuc, funcție de preferința dvs. (al doilea este varianta simplificată pentru punctul în cruce, rezultat din dorința de a crește viteza de cusut), pe etamină, iar apoi vom indoi marginea și vom monta cusătura într-un suport metalic pe care îl vom atașa unui șnur cu sistem de închidere ce oferă flexibilitatea lungimii. Va rezulta un frumos accesoriu de purtat la gât pentru dvs. sau pe care să îl oferiți unei persoane dragi.

Din partea noastră veți primi modelul de cusut, în format tipărit, bucata de etamină, fir roșu și crem de Tălmaciu, pentru cusut, suportul metalic și șnurul din imitație de piele prevăzut cu mecanismul de închidere, adică toate materialele necesare pentru confecționarea podoabei respective.

Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi își dorește să aducă un aport la transmiterea și păstrarea în timp a motivelor tradiționale românești, săsești și ungurești din zona în care traim și a fost creată de Antonela Lungu și Melinda Puskás.

Atelierul se adresează persoanelor cu vârsta de peste 12 ani. Taxa de participare: 35 lei.

Pentru înscrieri, vă rugăm să ne scrieți un mesaj cu titlul „Înscriere atelier pandantiv”, care să conțină datele dumneavostră de contact (numărul de telefon), pe adresa: antonelalungu@yahoo.com. Veți primi un mesaj de confirmare a participării.

Vă așteptăm!