Arhive etichetă: interviu special

Cosmin Neidoni, interviu special pentru braşoveni

Cosmin Neidoni s-a născut în 8 martie 1975 la Timișoara. A absolvit Facultatea de Filosofie în cadrul Universității de Vest, fiind apoi bursier Erasmus al Universității din Köln, Germania. A făcut studii de Politică Europeană în cadrul școlii masterale Jean Monet cu o teză de absolvire despre problematica războiului rece. Scrie și publică în limba română și germană, fiind citit și citat de reviste și pagini culturale din Austria, Germania și Elveția. Lucrează ca freelancer în domeniul traducerilor și predă cursuri de limbă germană în cadrul unor centre de limbi străine din Timișoara.*

Cosmin Neidoni publică pe câteva platforme online: „Webcultura”, „Republica”, „Catchy”, dar și în străinătate, scriind și în limba germană.

Cartea “Viața la 40 de ani” a fost lansată anul trecut în 26 octombrie la Brașov si relansată în primăvară la ,,Târgul de Carte şi muzică Libris Braşov”. Cartea şi autorul ei vor fi prezenţi şi la Festivalul de Carte şi Muzică Libris, ediţia a 7-a, sâmbătă 14 iulie, la ora 15.00.**

În avanpremiera acestui eveniment am purtat un scurt dialog:

La pas prin Braşov: Cartea “Viața la 40 de ani” te îndeamnă să-ți redescoperi trăirile, să înțelegi şi să savurezi clipa, cu bucurie. Cât de important este să-ți asculți sufletul pentru a dărui fericire, pentru a împărtăși experiențele timpului scurs?

Cosmin Neidoni: Mulțumesc frumos pentru atenția cu care v-ați aplecat asupra cărții „Viața la 40 de ani”. Da cartea pe care am scris-o este, între altele, un dialog cu instanța cea mai veritabilă a alcătuirii noastre: sufletul! Eseurile cărții au un caracter pronunțat confesiv și, în buna măsura, emoțional. Chiar și atunci când vorbim despre lume, adică o  instanță exterioara în raport cu noi înșine, ne confesăm, în cele din urmă, propriul  caracter.

Să îți asculți sufletul este nu doar important, ci aproape vital în ordinea edificării sinelui. Ascultându-l cu atenție, cauți sa te pui în echilibru cu tine însuși și, în egală măsură, găsind cuvintele adecvate, spui și altora despre unduirile lui, ale sufletului. Este un exercițiu stimulant să vezi cum se naște din tine, din amestecul de gândire, memorie, sensibilitate și emoție un text ca un trup perceptibil în care se reflectă apoi și simțirea altor oameni. Cartea, atunci când ajunge la public, preia funcția unei oglinzi. A te regăsi ca cititor, cu o parte din frământarea ta, în cuvintele unei cărți, este nu doar terapeutic, ci benefic așezării tale în ordinea subtilă a lumii. Citind descoperi că nu ești singur, că sunt și alții care au neliniști, temeri și speranțe, în așa măsura încât lectura devine, vorba lui Cioran, un act major de convertire a singurătății la nesingurătate. Coborând suficient de adânc în sufletul tău îți vei revela nu doar propriul conținut identitar, ci vei găsi, după o vreme, ca în apele limpezi ale unei fântâni, chipul nealterat al omenescului. Vei ajunge să înțelegi, dincolo de toate deosebirile,  cât de mult avem în comun cu toți ceilalți oameni. Împărțim aceeași condiție metafizică independent de culoarea pielii si a locului pe care îl ocupăm sub soare.

La pas prin Braşov: Cartea este o punte către cunoaștere, o hrană pentru sufletul dominat de emoții şi sentimente. Este o punere în scenă a propriilor trăiri?

Cosmin Neidoni: Da, așa este. O carte este o punte către cunoașterea ta și a lumii în care trăiești. In afara cărților este greu de trăit pentru ca ele sunt depozitarul  universal  al cunoașterii. Cum altfel am putea să înțelegem făptura umană și universul în care trăim dacă nu citind literatura lumii și poezia ei. În cărți se reflectă pe de o parte simțirea  umana inefabilă, iar pe de alta parte suma acelor informații care, luate împreuna, devin știință în sens epistemologic.

Dacă ne referim la cărțile de literatură atunci, indiscutabil, ele devin oglinda trăirilor noastre. Omul, de altfel, este singura făptură care, atunci când se cauta pe sine, se așază ritualic în orizontul fascinant al cărților pentru a pune în scenă stepele sale interioare. Dacă nu ar fi așa credeți ca ar merita deranjul de a ne apropie de literatură și cărți?

La pas prin Braşov: Ne modelează filosofia viață de zi cu zi?

Cosmin Neidoni: Dacă spunând filosofie avem în vedere sensul etimologic al termenului, adică iubirea de înțelepciune, atunci indiscutabil filosofia ne modelează viața. Privind din perspectiva agitată a lumii de azi aș înclina să cred că avem nevoie mai mult ca oricând de filosofie în sensul ei antic, ca mod de așezare optima a umanului în ordinea echilibrată a lumii. Lectura filosofilor stoici ne este benefică.  De exemplu Manualul lui lui Epictet, dar și și Meditațiile lui Marcus Aurelius ori Scrisorile lui Seneca sunt un formidabil antidot împotriva vitezei halucinante și a consumerismului isteric din lumea în care trăim. O lume saturată de prea multe perplexități care toate împreună anulează până la dispariție farmecul lucrurilor simple. A trăi în echilibru, a trăi demn și senin, presupune, din când în când, a te retrage din forfota zilei pentru a-ți pune întrebări cu privire la rostul tău în lume. Încercând să răspunzi, chiar fără a vehicula concepte filosofice consacrate, te îndeletnicești, involuntar, cu filosofia.

Permiteți-mi, vă rog, să mulțumesc pentru prilejul pe care mi l-ați oferit de a adresa câteva cuvinte cititorilor brașoveni. În felul acesta am reușit să fiu, prin intermediul dumneavoastră și alături de cititori, la pas prin Brașov. Sunt onorat!

La pas prin Braşov: Mulțumim pentru acest dialog. Multă baftă la întâlnirea autorilor Libris Editorial, din 14 iulie, orele 15:00 – 16:00, în Piața Sfatului.

Cărțile lui Cosmin Neidoni  pot fi găsite şi aici: https://www.libris.ro/?sn.q=cosmin%20neidoni

* – informaţii preluate de pe pagina republica.ro

** – Sâmbătă 14 iulie, orele 15:00 – 16:00, întâlnire cu autorii Libris Editorial:

Lucian Ciuchiță – „250 de kilometri și un secol de amintiri” și „Monada rațiunii”

– Marius Albert Neguț – „Îngeri rătăciți” și „Inocența păcatului”

– Cezar Pârlog – „Ce mult te-am iubit”

– Cosmin Neidoni – „Viața la 40 de ani”

– Laurențiu-Ciprian Tudor – „Licantropia poftei. Poemele vârstei de mijloc”

– Adrian Lesenciuc – „Cimitirul eroilor”

Interviu realizat de Dan Străuţi.

Credit foto: Dan Străuţi

Pentru braşoveni, un interviu special cu Cezar Pârlog

 Cezar Pârlog este publicist şi scriitor de proză scurtă, blogger la Libris şi editorialist la 24 FUN, unde semnează articole din genurile comedy, eveniment, societate, stil de viaţă, cărţi, filme etc. Adică „bate cîmpii”, cum îi place să zică. Dacă în unele este prezent cu un umor fin şi foarte captivant, altele sunt mai serioase, ba chiar cu un pronunţat accent spre gri. În 2018 a publicat la Editura Libris Editorial, cea de-a patra carte volumul  „Ce mult te-am iubit!”, o colecţie de texte ultrascurte lansată la Târgul de Carte şi Muzică Libris 2018 din luna martie. Cartea, bine primită de către cititori, aflată la a doua suplimentare de tiraj, cu bune aprecieri şi în rândul bloggerilor culturali, va fi prezentă şi la Festivalul de Carte şi Muzică Libris, ediţia a 7-a, în perioada 12-15 iulie. Exact sâmbătă 14 iulie. Fix la ora 15.00.

În avanpremiera acestui eveniment am purtat un scurt dialog:

La pas prin Braşov: Toate cele patru cărţi scrise de dumneavoastră au fost lansate şi la Braşov, prin intermediul grupului Libris. Cum aţi simţit că v-a primit publicul şi care a fost atmosfera de la evenimentele respective?

Cezar Pârlog: A fost o reală bucurie să fiu onorat de organizatorii târgurilor Libris la fiecare dintre cărţile apărute până acum, drept pentru care mă folosesc şi de această cale pentru a le mulţumi sincer. Îndrăznind chiar să plusez cu… „Şi altădată!” Iar bucuria de care spuneam a sporit în timp, odată cu creşterea interesului şi a prezenţei publicului la aceste întîlniri, fapt ce m-a făcut să încep a mă simți deja „de-al locului”, aşa, ca un fel de „naturalizare” literară.

La pas prin Braşov: Din biografia de la începutul cărţii rezultă că pregătirea dumneavoastră de bază este în domeniul tehnic. Cum s-a produs sau ce v-a determinat să faceţi schimbarea către scris?

Cezar Pârlog: Ei, dar să nu mai folosim sintagma aceasta cu rezonanțe care duc spre defuncta orânduire! Parcă și văd scena: sufrageria doritei soacre mici, televizor alb-negru cu mileu și pește de sticlă. Iar principala curiozitate a mamelor cu fete de măritat, revărsată brutal asupra junelui ruşinat, care dă din colţ în colţ pe scaunul cu spătar și catifea verde este, „dumneavoastră ce aveţi la bază?”. Băiatul roşește vizibil, simte într-o secundă că o urăşte maximal pe duduia insuficient educată – pe vremea Anei Pauker nu se prea punea preţ pe asta, cu două clase, aveai şi facultate – îi trântește ceva de suflet în „traistă”, fireşte, doar în gînd, sîntem deja în societatea socialistă multilateral dezvoltată, regretă ăia doi poli, daţi pe garoafe, iar când domnişoara intră în cameră cu tăviţa pe care este cheseaua cu dulceaţă – „făcută chiar de mânuța ei!”, cum o prezintă coana-mare – revine brusc la sentimente mai calde. Și asta numai de la linia perfectă a piciorului ei, bine pusă în valoare de ciorapii Adesgo.

În cazul meu lucrurile sînt cu mult mai grave. Desfăşor activităţi sub spectrul cazonului, şi da, sînt de două ori „inghineur”. Iar pînă la a treia oară, cum ar fi trebuit să fiu, ca să pot să ajung de „teapa” Monicăi Tatoiu, adică un bărbat eminamente adevărat, am cedat psihic şi am abandonat cursa în deplină ruşine şi oprobriu al publicului, stîrnind ovaţii în sala de aşteptare a Spitalului 9. După caz sincere admonestări paterne.

Cum de s-a procedat la schimbare? Păi am mai spus-o: mi-au dat-o unii peste picioare la slujbă, m-au tras pe linie moartă, eu m-am supărat temeinic, am pus cărțile după care mă pregăteam la vînzare pe Okazii, destule, vreo trei rafturi bune, iar timpul care era alocat preparării orelor a devenit astfel liber. Și l-am umplut scriind.

La pas prin Braşov: De ce aţi ales proza scurtă?

Cezar Pârlog: Doar pentru că de mic copil am fost educat în spiritul economiei şi al raţionalizării, apă caldă era de două ori pe săptămînă, curentul electric oprit zilnic între orele…, sticlele şi borcanele valorificate la.., e drept că ieşau nişte bănuţi frumuşei din care îmi luam niscava obligaţiuni CEC, adică pe deplin subordonat doctrinei celor 3R: Recuperare, Refolosire, Restaurant. Ziceți un cuvînt cu „nt”. V-am închis, aveţi „fazan”.

P.S. Aşa au ieşit, domne’. Asta şi pentru că nu am suflu, plămîni şi rezervoare suplimentare, ca alea de pe Columbia, care se desprindeau după lansare, domnu’ Cape Canaveral ştie mai multe. Adică şi după ce lucrez la un text de numai o pagină jumate, eu sînt sfîrşit şi stors ca o lămîie, de trebuie ca vecina de dedesubt – deja ştie ce se întâmplă sus când mă aude întâlnindu-mă non-violent cu tavanul ei –, să sune la 112, ca să apară aia cu perfuziile de glucoză şi minerale. Dar vin repede, sunt aproape, Universitaru’ e la colţul străzii.

P.S.2 Hei, dar nu e chiar aşa, „Life stuff sau…”, a fost unanim considerat ca fiind un roman. Na!

La pas prin Braşov: În afară de ordinea apariţiei lor, care este aceea în care aţi recomanda cititorilor să citească cărţile dvs. şi care este cea favorită?

Cezar Pârlog: Bună întrebarea, apreciez şi deja sunt dator. Chiar am o bere rece la frigi, un Affligen, bună, belgiană. Cam mică, e de 330, dar o împărţim frăţeşte. Cum a făcut şi Ion Bîrlădeanu, când l-am vizitat, e, poate, cel mai necunoscut realizator de colaje din Romania, dar nu-i nimic, îl salvează partea de vest a Europei, Angelina Jolie ştie mai bine, iar filmul făcut de HBO cu el, e chiar de invidiat. Pe bune, omul e un fel de Andy Warhol, cel mai tare în Pop Art.

Deci notaţi acolo: prima să fie „Life stuff sau…”, adun şi eu nişte puncte frumoase, se pun în clasamentul adevărului, băiatul ăsta, Burleanu, ştie mai multe, întrebaţi-l pe el, îi puteți scrie la Federație. Apoi, că avem de unde scădea, „Flori , fete, fițe sau…”, cu menţiunea că este pentru +18, cert, şi că are niscava super texte foarte bine premiate la concursuri serioase. Da, chiar şi cartea in integrum, a luat Premiul Național Vasile Voiculescu. Și cronici bune prin reviste serioase. Apoi „Electric puzzle”, care adună textele scurte publicate sub formă de editoriale prin varii publicaţiuni. Majoritatea în Adevărul şi în 24 FUN, era cel mai bun ghid din România. Apoi, bijuteria coroanei, „Ce mult te-am iubit!”, lucrarea mea de doctorat într-ale textelor concise şi infinitezimale. Din două-trei fraze și gata, cu întorsături din condei la 270 de grade, în aşa fel încât cu o propoziţie înainte, nici nu se bănuieşte care ar putea fi finalul.

La pas prin Braşov: Cum vedeţi viitorul cărţilor? Sunteţi de părere că va dispărea cartea tipărită iar locul ei va fi luat de cea în format electronic?

Cezar Pârlog: E posibil. Cu actualele bisericuţe, partide şi partiduleţe literare, cu o prea multă nonvaloare frumos gonflată, de către „gintele” de mai sus, cu puţinul sprijin al editurilor, şi ele prea marcate de spectrul strict al eficienţei economice, cu un învăţămînt cam „pe butuci”, care nu încurajază dorinţa de a şti, de a cunoaşte, de a avea cunoştinţe multilaterale, „Țara te vrea prost, nu?”, rectific, ţările, altcumva nu are cum să fie. Mda, există şi părerea că lumea noastră, a nondigitalilor formaţi în cultul şi cultura scrisului şi a cititului de pe hârtie, o lume multimilenară, trăiască China, salutare Gutenberg, bătrâne!, este într-adevăr pe cale să se schimbe profund.

Totuşi, electronicul, nu cred că va avea succesul scontat, nu acesta este pericolul, nu este inamicul nimănui. Aş zice că prognozele excesiv de optimiste despre creșterea ponderii lui nu s-au prea dovedit atît de întemeiate. Rezistă şi ziarele, în Franţa încă există cultul lor la cafeaua şi cornul de dimineaţă, se vînd bine şi cărţile. Iar ca să particip şi eu, activ, la această luptă, niciuna dintre cărţile mele nu se găseşte în variantă electronică; sau?…

La pas prin Braşov: Referitor la cea mai recentă apariţie, „Ce mult te-am iubit!”, o carte foarte apreciată de altfel,  de la ce a pornit ideea ei?

Cezar Pârlog: De la un personaj, atenţie, nu autorul, am mai tras în câteva rânduri atenţia asupra acestei capcane în care cad mulţi cititori, chiar dacă o scriere la persoana întii poate sugera cu atât mai mult asta, mai ales dacă este suficient de bine si realist scrisă, de la un personaj spuneam, frustrat de exmatricularea din viaţa personală şi din imediata apropiere a unei domniţe. Pe care se răzbună zugrăvind-o în felurite feluri şi ipostaze în majoritate cam în nuanţe cenușii. Eu cel puţin aşa am înţeles citindu-i postfața, dar desigur că mă pot înşela, au mai fost cazuri.

La pas prin Braşov: Între proiectele dumneavoastră de viitor există şi acela al unui roman?

Cezar Pârlog:  Greu de spus, eu sunt stors ca după o lămâie şi după ce lucrez la un text de o pagină jumate drace, dar asta cred că am mai zis-o. Bine, pot să o întorc să zic că de data asta este chiar una din Grecia, de-aia bună, pentru suc. Dar, revenind, nu se ştie. În ziua de azi, cu noile multiple formate, poate că o să mă prind în jocul unui puzzle care poate fi interpretat uşor ca fiind un roman, cum de altfel am mai făcut-o cu trecuta „Life stuff sau…”

La pas prin Braşov: Vă rugăm să ne lăsaţi câteva date despre dumneavoastra, respectiv unde vă poate găsi şi citi publicul braşovean şi nu numai. Mulţumim pentru această discuţie şi vă urăm succes la întîlnirea autorilor Libris Editorial, din 14 iulie, orele 15:00 – 16:00, în Piaţa Sfatului.

Cezar Pârlog: Am copilărit pe strada Fericirii, în Cluj, de unde cineva, o cunoştinţă tocmai ce a fost ameninţată cu poliţia doar pentru că făcea o poză plăcuţei străzii, urma să mi-o trimită ca să devin şi mai nostalgic, să mă îndrăgostesc subit, să o iubesc infinitezimal, apoi să mergem la sfatul popular, să facem nunta aia cu 500 de invitaţi şi să-mi iau şi eu o Panamera, da, Porsche, dacă cu scrisul n-a ieşit. Drept e că nu mai stau pe acolo de zeci de ani, aproape că-s mai uşor de găsit prin Braşov, deşi aş zice că mai degrabă pe Facebook, cărţile sunt prin multe locuri, a se citi librării on-line, dar cel mai bine le stă pe site-ul pricipalului vânzător specializat de carte din Ro. Veniți-mi pe oriunde, sunteți invitații mei!

Interviu realizat de Antonela Cristina Lungu.

Cărţile lui Cezar Pârlog sunt de găsit aici: https://www.libris.ro/?view=grid&sn.q=autor%20cezar%20parlog&sn.ff.category.value=Carti&sn.ff.category.include_sub=true