Arhiva etichetelor: Istorie

Istorie si Muzica

Istorie şi Muzică – Muzeul Tarii Fagarasului Valer Literat

Anul 2017 este anul comemorărilor unor evenimente care au schimbat crucial istoria României, de la marile bătălii din anul 1917, care au netezit drumul spre realizarea Marii Uniri din 1918, la abdicarea forțată, în 1947, a Regelui Mihai I, ultimul rege al României, eveniment care a dus la transformarea peste noapte a țării din regat în „republică populară”, a facilitat seria nenumăratelor schimbări radicale din viața politică, socială, și nu în ultimul rând, culturală.

Evocarea unor momente din istoria de aproape jumătate de secol a regimului comunist din România, prin organizarea unor evenimente culturale, este ideea centrală a proiectului „Istorie și Muzică”.

Obiectivele proiectului: 
– Aducerea în fața unui public larg, aparținând tuturor categoriilor sociale și de vârstă, prin forme artistice diverse (muzică, literatură, film, arte vizuale), a unor evenimente istorice (ex.: Lupta de rezistență anticomunistă de pe ambele versante ale Munților Făgăraș), a unor fenomene din viața culturală (ex.: transformarea artei în unealtă a propagandei politice), a suprimării libertății de exprimare prin forme diferite de represiune. Cele două expoziții, în principal, vor creiona tabloul României în primele două decenii din perioada comunistă, cu ajutorul unor documente și fotografii din Arhiva CNSAS, Arhivele Naționale ale României, arhive personale.

– Abordarea problemei existenței comunităților care trăiesc de secole în spațiul nostru geografic, și a contribuției lor la cultura românească, prin exemplificarea aportului unor muzicieni de talie internațională la dezvoltarea și promovarea muzicii și a școlii interpretative românești în lume (ex.: pianistul și compozitorul Dinu LIPATTI – de la a cărei naștere se împlinesc 100 de ani, și pianistul Mîndru KATZ).

– Nu în ultimul rând proiectul „Istorie și Muzică” își propune promovarea muzicii clasice în rândul tinerilor, a melomanilor, și a tuturor celor care vor să cunoască acest gen, ținând cont și de faptul că orașul Făgăraș este unul dintre orașele în care, datorită lipsei unei filarmonici sau a unei stagiuni permanente de concerte de muzică clasică, accesul la acest segment cultural este restrâns.

Ioana VOICU-ARNĂUȚOIU a studiat vioara la Conservatorul din Bucureşti şi, între 1990-1991, a fost bursieră a Statului Italian la cursul special de perfecţionare al Conservatorului din Fiesole. În perioada 1982-2000, a fost violonistă în Orchestra Filarmonicii George Enescu din Bucureşti. În anul 2004, a obţinut titlul de doctor în muzică.

A susţinut zeci de concerte în Bucureşti (organizate de Filarmonica George Enescu, Institutul Polonez, Institutul Goethe, Institutul Francez, Ambasada Germaniei, Institutul Maghiar s.a.), în oraşe din ţară şi în străinătate (Italia, Germania – Institutul Cultural Român de la Berlin), Republica Moldova, Marea Britanie. De asemenea, a participat la emisiuni radio şi TV (Serata muzicală, TVR Internaţional), a făcut înregistrări pentru Radio Romania şi a participat la festivaluri în România (Festivalul British Days – București, Festivalul de Muzică de cameră de la Braşov) şi Italia (Roma, San Giorgio, Fermo).

Este preocupată de istoria recentă a României; a publicat articolele despre compozitorii Mihail Jora, Paul Constantinescu ş.a. în revista „22”, Muzica, Musicology today, Actualitatea muzicală, Melos, Memoria, şi cărţi de documente (premiată, în 1998, cu Premiul Salonului Naţional de carte), aducând în atenţia cititorilor documente inedite din Arhiva C.N.S.A.S.. A publicat articole și studii, precum şi cărţile de documente Toma Arnăuţoiu – Grupul de la Nucşoara (2009), Muzicieni români – biografii ascunse în arhive (2011), Sergiu Celibidache privit prin cortina de fier (2012), Constantin Silvestri – biografie necunoscută (2013). A fost, pana în anul 2015, conferențiar la Catedra de muzică de cameră a Universității Naționale de Muzică din București.

Manuela Giosa a studiat pianul la Liceul de Muzică George Enescu din București cu profesoara Liudmilla Popișteanu; si-a perfecționat ulterior studiile muzicale, între anii 1988-1993, la Universitatea Națională de Muzică din București, cu prof. univ. Gabriel Amiraș la pian și prof. univ. dr. Șerban Dimitrie Soreanu la muzică de cameră. Pianista a obținut premiul III la Concursul Internațional de la Catanzaro (1985) și a fost finalistă la Concursul cameral Vittorio Gui de la Firenze (1991); în 1997 a obținut premiul II la Concursul cameral Orpheus de la Anvers. A urmat cursuri de perfecționare sub îndrumarea pianiștilor de renume internațional Dmitri Bashkirov (Spania, 1991), Miguel Angel Estrella si Eric le Sage (Franta, 1996).

În 2005 a obținut titlul de doctor în muzică cu teza Pianul în creația lui Mihail Jora. A susținut numeroase recitaluri și concerte în țară (colaborari cu orchestre simfonice naționale din Brașov, Craiova, Oradea, Ploiești, Timișoara) și în străinatate (recitaluri solo și camerale în Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia). Manuela Giosa a realizat înregistrări solo și de muzică de cameră la Radio România și la TVR. În prezent este conf. univ. dr. la catedra de muzică de cameră a Universității de Muzică din București.

Corina RĂDUCANU și Eugen DUMITRESCU cântă împreună din anul 2005. Activitatea concertistică a duo-ului pianistic cuprinde participări în 23 de festivaluri naționale și internaționale, peste 300 de recitaluri în țară (77 de localități) şi în străinătate. Alături de cele 10 turnee de promovare a muzicii clasice, duo-ul pianistic a avut onoarea de a susține primele concerte de pian din istoria localităților Avrig, Bălan, Ciocănești, Ditrău, Făgăraș, Găești, Hațeg, Lehliu-Gară, Petrila, Praid și Târnăveni. Un concert aparte, în premieră, a avut loc în Fortul 13 Jilava cu ocazia Congresului Inter-Asso 2014. Activității concertistice a duo-ului pianistic i se adaugă numeroase premii naționale și internaționale obținute la concursurile de profil, prezențe în juriile concursurilor naționale și internaționale de specialitate, precum și masterclass-uri susținute ca profesori invitați.

Corina Răducanu şi Eugen Dumitrescu sunt absolvenţi ai Liceului de Muzică George Enescu București și ai Universității Naționale de Muzică din București unde și-au completat și încheiat studiile (licență, master, doctorat, post-doctorat). Cei doi pianiști sunt fondatorii Asociației Klavier ART și Ansamblului Cameral Remember Enescu (2009-2015). 

Intrarea la eveniment este libera!

VIA: pagina de facebook a evenimentului

AFIS TARA BARSEI 2017

‘Ţara Bârsei’, ediţia a XVI-a – Istorie și memorialistică în secolele XVIII-XX

Consiliul Județean Brașov și Muzeul Casa Mureșenilor Brașov vă invită joi, 27 aprilie 2017, ora 10.00, la sediul din Piața Sfatului, nr. 25, la deschiderea sesiunii ştiinţifice „Ţara Bârsei, ediţia   a XVI-a Istorie și memorialistică în secolele XVIII-XX.
La eveniment și-au anunțat participarea 76 de specialiști și cercetători din muzee și institute de cercetare din Brașov, Chișinău, Sibiu, Cluj-Napoca, Vaslui, Călan, București, Ploiești, Iași, Târgoviște, Bacău, Câmpina, Sighișoara, Târgu-Jiu, Râmnicu Sărat, Baia Mare, Alba-Iulia, Timișoara, Caransebeș, Săcele, Bârlad, Câmpulung Muscel, Constanța, Agnita, Brăila, Dorohoi, Codlea, Tulcea.
Dintre temele de interes propuse atenției opiniei publice și specialiștilor menționăm: Muzeul Național Brukenthal 200 de ani de istorie publică; Literatura Marelui Război. Studiu de caz: două jurnale de front româneşti; Corespondență, fotografii și jurnale de front în timpul Primului Război Mondial din Mărginimea Sibiului; O corespondență fără menajamente în anii Primului Război Mondial între Adam Müller Guttenbrunn și primarul Timișoarei, Josef Geml; Din culisele intelligence-ului românesc în timpul neutralității: agentul F al Direcției Poliției  și Siguranței Generale.
Sesiunea este structurată pe două secțiuni: Secolele XIX-XX și Secolul XX. Comunicările se vor face la sediul muzeului din Piața Sfatului, nr. 25. Studiile prezentate vor fi publicate în anuarul Muzeului Casa Mureșenilor Brașov „Țara Bârsei.

Joi, 27 aprilie 2017

Orele: 10:20 – 12:00

Moderatori: Dr. Dana-Roxana Nicula, Dr. Iakob Attila

Prof. univ. dr. Sabin-Adrian Luca, dr. Alexandru Nicolaescu – Muzeul Național Brukenthal Sibiu Muzeul Național Brukenthal 200 de ani de istorie publică

Dr. Iakob Attila, drd. Claudia Dărăban – Muzeul de Artă Cluj-Napoca şi Institutul de Armenologie al Universității Babeş Bolyai

Verzerescu şi Szongott. Fondatorul şi cronicarul comunității armene din Gherla (sec. XVIII-XIX)

Dr. Laurențiu Chiriac – Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui

Organizarea ecleziastică în fostul ținut al Tutovei şi atribuțiile juridice ale clericilor (secolele XVIII-XIX)

Marilena Ana Draia – Liceul Tehnologic „Ovid Densuşianu” Călan

Scurtă istorie a siderurgiei din Călan, secolele al XVIII-lea al XX-lea

Rozalinda Posea, Adriana Mincă – Muzeul Județean de Istorie Brașov

Manuale germane în colecția Muzeului Județean de Istorie Brașov

Dr. Dana-Roxana Nicula Muzeul Municipiului Bucureşti

Familia boierilor Pârşcoveni – genealogie şi domeniu funciar

Joi, 27 aprilie 2017

Orele: 12:15 – 14:00

Moderatori: Elisabeta Savu, Dr. Lăcrămioara Manea

Dr. Lelia Zamani Muzeul Municipiului București

Viața femeilor din înalta societate bucureșteană în secolul al XIX-lea, reflectată în amintirile contemporanilor

Dr. Alexandru Bucur Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria”, filiala Sibiu

Paștele la apuseni, oglindit în opera lui Sava Popovici Săvoiu (1818-1906)

Loredana Codău Muzeul Municipiului București

Pedepsele pictorului Gheorghe Ioachim Pompilian

Elisabeta Savu și Tatiana Ristea Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” Ploieşti

Janos Brauswetter nume de referință în istoria orologeriei maghiare

Dr. Lăcrămioara Manea Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea 

Alexandru Papiu Ilarian. Ex-librisuri și dedicații-autograf

Ioan Gabor, Felicia Gabor  

Un erou al istoriei naționale Ioan Axente Sever

Joi, 27 aprilie 2017

Orele: 16:00 – 17:30

Moderatori: Dr. Jenica Tabacu, Livia Georgescu

Ioana Coșereanu, Camelia Teodora Cristofor Complexul Național Muzeal Moldova Iași

Povestea „drumului cu apă” din Târgul Ieşilor 

Dumitra Bulei Târgoviște, Agata Bulei Institutul Național al Patrimoniului București

Ion Ghica. Călător și memorialist în veacul al XIX-lea

Mihaela Băbușanu Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău

Ilustrul cărturar Radu Rosetti – o viaţă strâns legată de istoria judeţului Bacău

Dr. Jenica Tabacu Muzeul Memorial „Bogdan Petriceicu Hașdeu” Câmpina

Scrisorile Haşdeilor

Țuhaşu Manuela Muzeul Național de Istorie a României București

Alexandru Marghiloman Scrisori inedite

Livia GeorgescuMuzeul Național Cotroceni București

Universul Brătienilor prin forța narativă a Sabinei Cantacuzino (1821-1891)

Joi, 27 aprilie 2017

Orele: 17:45 – 20:00

Moderatori: Dr. Nicolae Teșculă, Marinela Loredana Barna

Dr. Nicolae Teșculă – Muzeul de Istorie Sighișoara

Aspecte de viața cotidiană din Sighișoara la mijlocul secolului al XIX-lea în opera memorialistică a lui Josef Zielinski

Marinela Loredana Barna – Muzeul Casa Mureșenilor Brașov

Aurel Mureșianu – perioada vieneză (1865-1877)

Dr. Dumitru-Valentin Pătrașcu – Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” Târgu-Jiu

Participarea fraților Vladimir și Ioan Culcer la Războiul de Independență a României

Marius Gabriel Neculae – Muzeul Municipal Râmnicu Sărat

Regele Carol I și Râmnicu Sărat

Dr. Marius Câmpeanu Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş

Vicarul Tit Bud (1846-1917). Omagiu la centenarul morţii sale

Secțiunea: SECOLUL XX

Joi, 27 aprilie 2017

Orele: 10:20 – 12:00

Moderatori: Prof. univ. dr. Ioan Opriș, Dr. Mirela Popa-Andrei

Prof. univ. dr. Ioan Opriș

Câteva date inedite despre Veturia Goga ( 1916- 1918)

Dr. Mirela Popa-Andrei – Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, filiala Cluj-Napoca

Literatura Marelui Război. Studiu de caz: două jurnale de front româneşti

Ionela Simona Mircea – Muzeul Național al Unirii Alba-Iulia

Din amintirile medicului colonel Vasile Bianu

Dr. Ovidiu Muntean –  Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca

Între mizeria tranşeelor şi bucuria de a trăi. Marele Război în memoriile soldatului Mihai But

Carmina Maior, Delia Voina Complexul Național Muzeal Astra Sibiu

Corespondență, fotografii și jurnale de front în timpul Primului Război Mondial din Mărginimea Sibiului

Dr. Ciprian Glăvan – Muzeul Național al Banatului Timișoara

O corespondență fără menajamente în anii Primului Război Mondial între Adam Müller Guttenbrunn și primarul Timișoarei, Josef Geml

Bianca Luminița Micu – Muzeul Casa Mureșenilor Brașov

Corespondența Elenei Mureșianu către fiul său, A.A. Mureșianu, păstrată în Arhiva Mureșenilor  anul 1917

Joi, 27 aprilie 2017

Orele: 12:15 – 14:00

Moderatori: Dr. Sanda Safta, Alexandru-Cristian Voicu

Dr. Adrian Ardeț, Florina Fara Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș

Episcopia Caransebeșului la începutul secolului XX

Cristina Tănase – Muzeul Județean de Istorie Brașov, Ionuț Tănase – Liceul Teoretic „George Moroianu” Săcele

Generalul Henri Mathias Berthelot și Brașovul

Alexandru-Cristian Voicu – Muzeul Național de Istorie a României – Muzeul Național Filatelic București, asistent-cercetare la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Academia Română Din culisele intelligence-ului românesc în timpul neutralității: agentul „F” al Direcției Poliției  și Siguranței Generale

Alina Butnaru – Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad

George Topîrceanu, erou al Primului Război Mondial

Dr. Sanda Safta, Mihai Ionescu – Muzeul Municipal de Istorie Câmpulung Muscel

Lt. col. Vasile Nicolau un erou muscelean

Conf. univ. dr. ing. Ioan-Gheorghe Rațiu Brașov

Septembrie-octombrie 1944 – calvarul familiei și refugiul mamei mele din motive etnice din calea cotropitorilor fasciști și bolșevici

Joi, 27 aprilie 2017

Orele: 16:00 – 17:30

Moderatori: Dr. Lavinia Dumitrașcu, Dr. Mihai Șelaru

Prof. dr. ing. Dănuț-Ionel Văireanu – Universitatea Politehnică din București, Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor

Dezvoltarea Școlii Politehnice din București sub directoratul lui Nicolae Vasilescu Karpen

Drd. Claudia Dărăban, dr. Iakob Attila – Muzeul de Artă Cluj-Napoca şi Institutul de Armenologie al Universității Babeş Bolyai Cluj-Napoca

Genocidul şi memoria colectivă a comunității armene din România interbelică

Voica Baciu   Muzeul Județean de Istorie Brașov

Cinematograful Modern din Brașov

Drd. Traian Dumbrăveanu  –  Muzeul Casa Mureșenilor Brașov

Bombardamentele americane asupra Brașovului din 16 aprilie 1944

Dr. Lavinia Dumitrașcu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Unul dintre prea mulții soldați români dați dispăruți pe frontul celui De-al Doilea Război Mondial: locotenentul Valeriu Stoica

Dr. Mihai Șelaru Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui

General I. Rășcanu – Un memoriu uitat

Dr. Yolanda Constantinescu – Divizia de Istoria Știintei CRIFST din Academia Română

Câteva considerații privind etica iudaică și aspecte ale Holocaustului

Joi, 27 aprilie 2017

Orele: 17:45 – 20:00

Moderatori: Dr. Dan Jumară, Elena Ilie

Dr. Dan Jumară –  Muzeul Național al Literaturii Române Iași

Maximilian Hacman   file dintr-un jurnal inedit

Mihaela Nevodar – Muzeul de Istorie „Valea Hârtibaciului” Agnita

Învățătorul Filip Dumitru

Steluța Pestrea-Suciu

Pe marginea manuscrisului Amintirile doctorului N.G.V. Gologan

Ghena Pricop Muzeul Brăilei „Carol I”

De la „Corda Fratres” la „Terza Italia”. Publicaţii editate de Efisio Giglio Tos, fondatorul Fede -raţiei Internaţionale a Studenţilor „Corda Fratres”. Colecţiile Muzeului Brăilei „Carol I

Dr. Elena Chiaburu Biblioteca Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Al. I. Cuza” Iași

Ex libris-uri cu valoare memorială adresate lui Nicolae Iorga și păstrate în bibliotecile ieșene

Elena Ilie Muzeul Brăilei „Carol I”

Valori patrimoniale: biblioteca  „D.P. Perpessicius” și biblioteca „Anton Dumitriu

Vineri, 28 aprilie 2017

Orele: 9:00 – 11:30

Secțiunea: SECOLELE XVIII-XIX

Moderatori: Prof. drd. Dragoș Curelea, Dr. Zamfir Bălan

Prof. drd. Dragoș Curelea Școala Doctorală de Istorie din Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba-Iulia, Liceul Tehnologic „Avram Iancu” Sibiu, Școala Gimnazială „Radu Selejan” Sibiu, prof. Daniela Ștefania Curelea   Colegiul Tehnic „Cibinium” Sibiu

Contribuții punctuale privind unele forme specifice de activitate ale Asociațiunii în Despărțământul Alba-Iulia al Astrei (1870-1948)

Dr. Adrian Deheleanu Muzeul Național al Banatului Timișoara

Victor Vlad Delamarina: ,,Călătoria bricului Mircea’’(1891) şi ,,Schiţe din călătoriile mele’’(1895)  primele impresii ale călătoriilor unui marinar român în străinătate

Dr. Emese Gyonggyver Veres Brașov

Pagini din istoria ceangăilor din Săcele în oglinda unor consăteni

Secțiunea: SECOLUL XX

Dr. Zamfir Bălan Muzeul Brăilei „Carol I”

Despre literatură, politică și prietenie

Drd. Cristina Barbu – Muzeul Național de Istorie a României – Muzeul Național Filatelic București Caricatura, de la ilustrație umoristică la propagandă: rubrica Te văd, te văd! din revista „Urzica

Conf. univ. dr. ing. Ioan-Gheorghe Rațiu Brașov

Laudatio „lordului” politicii românești postdecembriste Ioan (Ioan-Augustin-Nicolae) Rațiu la împlinirea unui secol de la naștere

Conf. univ. dr. Larisa Noroc – Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” Chișinău și cercetător științific coordonator al Bibliotecii Științifice „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei

Savantul Gheorghe Bogaci sau despre rezistența lingvistică în sistemul totalitar

Dr. Alexandru Noroc, maior, cercetător, dr. Vitalie Ciobanu, colonel (r.) – Centrul de Cultură și Istorie Militară a Ministerului Apărării a Republicii Moldova

Războiului de secesiune (1992) din Republica Moldova: context, consecințe, victime

Vineri, 28 aprilie 2017

Orele: 11:45 – 14:00

Moderatori: Dr. Valer Rus, Lidia Alexei

Dr. ing. Marius Daniel Călin, prof. univ. dr. ing. Elena Helerea Universitatea Transilvania Brașov, Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor

Electroprecizia Săcele – un pilon al dezvoltării socio-economice în Țara Bârsei

Prof. dr. Cătălina Mariana Crețu – Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu” București

Memorialistica spațiului concentraționar românesc în secolul XX

Rodica Ion – Muzeul Municipiului București – Muzeul Memorial Gheorghe Tăttărescu

Colecția Florance Wertheimer (Casa memorială Gheorghe Tăttărescu)

Lidia Alexei – Muzeul Memorial „George Enescu” Dorohoi

Acasă la Enescu

Ovidiu Constantin Savu – Muzeul Casa Mureșenilor Brașov

Regestele Arhivei Mureșenilor – fonduri, colecții și personalități

Șef lucrări dr. Laura Leluţiu Universitatea Transilvania Braşov, Mariana Șerban – Colegiul Tehnic „Simion Mehedinți” Codlea

Spațiul muzeal tehnic românesc poartă spre educație

Dr. Valer Rus – Muzeul Casa Mureșenilor Brașov

Probleme etice ale managementului muzeal românesc

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov
vernisaj-lapedatu-copy

Video: Braşoveni din elita românească – Fraţii Ion şi Alexandru Lapedatu la 140 de ani de la naştere

Inițiatori de legi și reglementări publice, organizatori de instituții și organizații civice sau religioase, importanți donatori și finanțatori ai unor edificii publice, civile şi religioase, fraţii Ion şi Alexandru Lapedatu au participat decisiv la procesul de modernizare şi unificare legislativă, administrativă şi instituţională a României Mari.

Cu ocazia vernisajului a fost prezentat şi albumul „Gemenii Alexandru şi Ion Lapedatu istorie şi finanţe”, de catre prof. univ. dr. Ioan Opris, editura Oscar Print, 2016, susţinut de Banca Naţională a României şi Fundaţia Lapedatu.

Expoziţia poate fi vizitată până în luna noiembrie 2016, la Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului, Piaţa Sfatului 15.

Credit foto: Dan STRAUTI

Cetatea Taraneasca Prejmer si Biserica Evanghelica  (25) (Copy)

Cetatea Ţărănească Prejmer şi Biserica Evanghelică

Principalul obiectiv turistic al localităţii este ansamblul arhitectural Cetatea Ţărănească Prejmer şi Biserica Evanghelică, inclus în patrimoniul UNESCO din anul 1999. Aşezarea adăposteşte o remarcabilă biserică a cărei construire a început în secolul XIII, în anul 1218, din Ordinul Cavalerilor Teutoni, având la bază un plan în cruce greacă cu abside închise poligonal şi fiind dedicată hramului ,,Sfânta Cruce’’. Ulterior, în secolul XVI, după alungarea ordinului de către regele ungur Andrei al II-lea, biserica a fost modificată de către cistercieni, în stilul goticului timpuriu burgund.

Între secolele XIII şi XV, în jurul bisericii a fost construită o masivă cetate ţărănească de refugiu de către ţăranii şi meseriaşii saşi stabiliţi în Ţara Bârsei în acea perioadă. Zidul cetăţii are o lungime de 480 de metri şi o înălţime de 12 metri, iar în interiorul cetăţii au fost construite 272 de încăperi pentru provizii şi refugiu aşezate pe 4 nivele. Interiorul zidului este numit “drumul străjii” şi prezintă un număr însemnat de breşe pentru tragere şi jgheaburi de turnare a apei clocotite. O atracţie deosebită a acestui drum de strajă o reprezintă aşa-numita “orgă a morţii”, care nu este altceva decât o scândură groasă, ce pivotează în jurul unui ax metallic.

În mai multe încăperi sunt prezentate aspecte din viaţa locuitorilor cetăţii. O încăpere este dedicată “Vechii Şcoli” (primii dascăli sunt menţionaţi în 1460 şi 1556) în care s-a predat în perioada asediilor cetăţii, până în 1853, când a fost construită o altă şcoală. Mobilierul şcolar expus este de dată mai recentă. In încăperea alăturată este prezentat un interiorul tradiţional săsesc (piesele provin dintr-o gospodărie din Gârbova,judeţul Alba), compus din: patul pe care sunt piese textile din zestre, bancă, dulap de bucătărie (blidar), peretar şi furci de tors.

Tot aici pot fi admirate piese de mobilier pictat ţărănesc provenind din comunele Miercurea Sibiului, Câlnic (judeţul Alba), Beia (judeţul Braşov), Prejmer şi Tăure (judeţul Bistriţa-Năsăud). Mai multe încăperi prezintă unelte specifice meşteşugurilor din zonă. Intr-o încăpere, este prezentat un război de ţesut din Gârbova, alături de alte unelte de ţesut (răşchilaie, dărace, piepteni de lână, scândurele de ţesut bete). Pentru prelucrarea cânepii a fost amenajată o încăpere în care sunt expuse diverse tipuri de meliţă, piepteni de cânepă sau darci din comune cu populaţie săsească, dar şi piese provenind din atelierul unui funar (datat sec. XX) din Homorod, judeţul Braşov: carul, maşină de răsucit funii groase şi ciocane de răsucit.Tot din sfera meşteşugurilor se numără şi o încăpere expoziţională cu uneltele unui rotar şi a unui dogar din Beia (judeţul Braşov), respectiv a unui şelar şi curelar din Alţâna (judeţul Sibiu).

Activitatea agricolă este prezentată în două încăperi, una cu unelte pentru agricultură şi alta pentru viticultură şi pomicultură. Sunt prezentate într-o încăpere un plug de lemn din Gherdeal (jud. Sibiu), mai multe tipuri de pluguri de lemn cu brăzdar de fier, diverse juguri etc. Tot aici sunt expuse lăzile de grâu. Utilajele şi uneltele folosite în viticultură şi pomicultură sunt prezentate într-o cameră alăturată, cum ar fi: un teasc cu crăcană din Târnăvioara, judeţul Sibiu, din 1839; un teasc cu şurub mobil din Gârbăvioara, judeţul Alba, din sec. XIX dar şi o moară de zdrobit fructe din Cristian, judeţul Braşov. Din 1992, întregul ansamblu arhitectural este sub patronajul Fundaţiei Saşilor Transilvăneni din München.

Până în secolul al XVII-lea cetatea a fost prevăzută, în exterior, cu un şanţ de apă, intrarea în cetate făcându-se cu ajutorul unui pod mobil. În secolul al XVII-lea cetatea a fost extinsă, construindu-se primăria şi curtea acesteia. În secolul următor, mai exact în 1788, cetatea a fost prevăzută cu o poartă din lemn masiv de stejar, placată cu fier. Tot în acea perioadă a fost construit şi pasajul cu coloane de la intrare.

Pentru a se păstra moştenirea culturală, în anul 1992, Patronatul asupra cetăţii din Prejmer a fost preluat de către Fundaţia Saşilor Transilvăneni (Siebenburgish – Sachsische Stiftung Munchen), fundaţie ce finanţează şi în prezent lucrările de restaurare şi renovare ale ansamblului. În cetate este amenajat un muzeu etnografic care redă diferite aspecte ale vieţii comunităţilor săseşti. Această biserică evanghelică este cea mai bine păstrată şi cea mai puternică biserică-cetate medievală din estul Europei.

Coordonate: 45°43′12″N 25°46′20″E45°43′12″N 25°46′20″E

Pentru a  vedea mai multe imagini vă aşteptăm pe pagina de facebook La pas prin Braşov.

VIA: Primăria Prejmer, ghidulmuzeelor.cimec.ro

Credit foto: Dan STRAUTI

Video: YouTube