Arhiva etichetelor: jocul stramosesc

jocstramosesc

Junii dorobanţi va invită la jocul strămoşesc de la Crucea Dreptăţii

Duminică, 20 august 2017, Societatea Junilor Dorobanţi şi Uniunea Junilor din Şchei şi Braşovechi organizează tradiţionalul Joc strămoşesc de la Crucea Dreptăţii (Fântâniţa Popii, pe strada Pajiştei, lângă rezervor). La acest eveniment plin de fast şi veselie, sunt invitati toti iubitorii tradiţiei braşovene a Junilor din Şcheii Braşovului.

Jocul strămoşesc constituie unul din rarele momente când, alături de juni, pot fi admirate băiatele din Şchei-Pajişte, înveşmântate în frumosul port tradiţional din Şchei: sumnă şi laibăr de brocart, cămaşă de borangic, „pumni” cusuţi cu fir de argint, brâie cu paftale din metal preţios.

Vor fi prezentate jocurile strămoşeşti pe care tinerii trebuie să le cunoască pentru a fi integraţi în viaţa socială a adulţilor din Şcheii Braşovului hora junilor, brâul, breaza, ardealeana, sârba şi braşoveanca. Sărbătoarea face parte din calendarul de activităţi ale Junilor realizate cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Braşov.

Programul evenimentului:

10.00 -Hora Junilor în Piaţa Unirii

13.30 – Aducerea fetelor la joc. Prezentarea jocurilor tradiţionale (sârba, breaza, ardeleana, brâul, braşoveanca)

20.00 Încheierea jocului.

Jocul strămoşesc reprezintă una dintre cele mai frumoase şi spectaculoase tradiţii din Şchei. Este o ultimă rămăşită din perioada în care comunitatea românească din Şchei mai păstra încă multe din trăsăturile caracteristice satului transilvănean tradiţional. În prezent, deşi în alte părţi jocul a devenit o tradiţie practicată de ansambluri profesioniste în scopuri turistice, în Şchei jocul strămoşesc şi-a păstrat vitalitatea şi unele funcţii specifice. Acest lucru se datorează faptului că jocul este încă organizat de către membrii comunităţii, tineri sau juni, grupaţi pe zone, în funcţie de domiciliu.

Funcţia de protocol social sau de mijloc prin care tinerii îşi fac intrarea în viaţa socială a comunităţii este principala motivaţie a organizării, dublată de interesul junilor pentru păstrarea frumoaselor tradiţii locale.

Jocul strămoşesc reprezenta, mai ales în trecut, o sărbătoare în care era implicată toată populaţia din Şchei, inclusiv fetele şi famiile lor, întocmai ca în “Ziua de Stropit” din Lunea Mare. Tinerii trebuiau să convingă fetele şi pe rudele lor să vină la joc. Participarea aceasta prespunea mai mult decât efortul fetelor de a învăţa să “joace” şi să aibă purtări alese.

Era necesar un mare efort financiar din partea familiei, care trebuia să-i asigure fetei aşa-numitele “haine româneşti”, adică o sumnă, o cămaşă de borangic cu “pumni”, un laibăr, accesorii scumpe din metal preţios (cingătoare din argint aurit, salbă), care transformau portul de sărbătoare al femeilor din Şchei, într-una din cele mai fastuoase ţinute femine din spaţiul Europei Centrale şi de est.

Jocul strămoşesc din Şchei nu este prin urmare sinonim cu “jocul satului” sau cu hora satului (hora duminicală) pentru că se desfăşoară numai la anumite sărbători, de fapt o dată pe an pentru tinerii din fiecare zonă a cartierului.

Dansurile pe care tinerii şi fetele care vor să participe la joc trebuie să le cunoască sunt: hora junilor, brâul, breaza, ardealeana, sârba şi braşoveanca.

În caz de vreme nefavorabilă, jocul va fi reprogramat pentru duminica următoare.

Foto remis La pas prin Brasov prin comunicatul de presa

Jocul stramosesc (2)

Conferința Jocul strămoșesc din Șcheii Brașovului

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Brașov are bucuria să vă invite la conferinţa „Jocul strămoşesc din Şcheii Braşovului” susţinută de dr. Alexandru Stănescu. Evenimentul va avea loc joi, 29 iunie 2017, de la orele 18,00, la Mansarda Casei Baiulescu.

Alexandru Stănescu s-a născut în anul de graţie 1974, în Şchei, acolo unde tradiţia se păstrează vie şi azi. A crescut înconjurat de obiecte vechi şi frumoase, moştenite de părinţii lui din familie, care i-au transmis un tezaur de cunoştinţe, poveşti, fotografii. În Şcheii Braşovului, a învăţat, admirat şi preţuit tradiţiile comunitare şi obiceiurile de demult şi anume jocurile junilor, serbările şi costumele lor specifice. Toate acestea l-au făcut să aleagă istoria drept carieră.

A studiat la Facultatea de Istorie şi Arheologie Cluj Napoca, unde a făcut şi doctoratul. Reîntors în Braşov, a fost un profesor activ şi dedicat, după care a lucrat cercetător științific gradul III la Muzeul de Istorie Braşov. În calitate de director al Direcției Județene de Cultură a restaurat trei troițe cu capelă. De asemenea, a fost ghid turistic în ţară și străinatate, izbutind să convingă mediul de afaceri să investească în evenimente culturale (precum la Târgul de mirodenii).

În timp, acumulând experienţă, a avut curajul să aplice pentru proiecte culturale, în calitate de expert şi specialist, în colaborare cu diverse instituţii și ONG-uri (Agenţia Metropolitană Braşov, Institutul Cultural Român, Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov, Asociația Libris Cultural, Uniunea Junilor Braşov ș. a.), susţinând şi valorificând patrimoniul local mai ales, din Şcheii Braşovului (troiţele, datinile junilor, poveştile tradiţionale) şi stimulând dezvoltarea durabilă a turismului.

Tema conferinţei susţinută la invitaţia bibliotecii vizează descrierea şi dezvăluirea semnificaţiei jocurilor şi dansurilor junilor, precum şi a caracteristicilor lor. În alte zone ale Transilvaniei jocurile sunt practicate de ansambluri profesioniste, dar în Şchei jocul strămoşesc este organizat de către juni si tinerii din comunitate şi astfel şi-a păstrat însemnătatea socială şi funcţia de protocol social. Prin urmare jocul strămoşesc a devenit principalul mijloc prin care tinerii îşi fac intrarea în viaţa socială a comunităţii.

Manifestarea face parte din ciclul Conferinţele secţiei Periodice, organizate de departamentul de ziare şi reviste al Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” Braşov.

Vă aşteptăm cu drag!

Credit foto: Dan Strauti

Jocul Stramosesc

Jocul Stramosesc al Tinerilor din Cacova

Duminică, 14 mai 2017, şcheienii şi braşovenii sunt invitaţi sa participe în număr cât mai mare la „Jocul strămoşesc de la Şargu”, un eveniment tradiţional al şcheienilor, atestat încă din 1830, ca unul dintre cele trei jocuri strămoşeşti vechi.
La joc participa in jur de 30 de tineri şi fete din Schei, iar evenimentul se va desfăsura după cum urmează:

10.00 -Hora Junilor în Piaţa Unirii
11. 00 – Hora Junilor la Şargu
14.00 – Aducerea fetelor la Şargu
14.30 -16. 30 Prezentarea jocurilor tradiţionale (sârba, breaza, ardeleana, brâul, braşoveanca)

19.00 Încheierea evenimentului

Conform programului afişat Tinerii din Cacova vor cobori la orele 10.00 in Prund, în frunte cu serjile şi cu o formaţie, anume tocmită pentru aceasta zi. In faţa Bisericii Sfantul Nicolae tinerii se vor prinde în hora şi după ce vor juca hora junilor in Prund, vor urca la Sargu( la Crucea de la numarul 46, de pe strada General Traian Mosoiu), unde vor cânta Troparul Invierii, vor relua ritualul horei şi al aruncării buzduganului, apoi vor pleca dupa fete (băiate).

Aducerea fetelor la joc va avea loc la orele 14.00 pe platoul din faţa Crucii de la Sargu, perechile de tineri vor intra prin cele doua porţi amenajate de organizatori, apoi după ce fiecare pereche va încojura bradul în aplauzele mulţimii, toţi tinerii se vor prinde intr-o hora a junilor, joc cu care începe orice petrecere sau eveniment tradiţional din Schei.

In continuarea horei, tinerii şi băiatele vor prezenta jocurile tradiţionale pe care toţi braşovenii şi şcheienii trebuie să le cunoască: braul, breaza, ardeleana, sarba şi braşoveanca.

Jocul strămoşesc organizat de Tinerii din Cacova şi este unul dintre rarele momente, cand braşovenii pot vedea vechiul port al Junilor Roşiori din Cacova, cu vechea căciula cu toc, care imită căciula purtată Mihai Viteazul. Costumele pitoreşti ale tinerilor şi ale fetelor din Cacova, îi conferă jocului de la Şargu autenticitate şi un farmec deosebit. Autenticitatea se datorează şi faptului că, jocul este organizat de către membrii comunităţii, de tineri sau juni, grupaţi pe zone, în funcţie de domiciliu.

In alte zone ale Transilvaniei jocurile sunt practicate de ansambluri profesioniste, dar în Schei jocul strămoşesc este organizat de către juni si tinerii din comunitate şi astfel şi-a păstrat însemnătatea socială şi funcţia de protocol social, aceasta fiind, dealtfel, principala motivaţie a organizării. Prin urmare jocul strămoşesc a devenit principalul mijloc prin care tinerii îşi fac intrarea în viaţa socială a comunităţii.

Jocul Stramosesc

Imagine preluata de pe pagina evenimentului

junii-tineri

Junii tineri prezinta jocul stramosesc

„Duminica, 9 octombrie 2016, brasovenii aflati in Coresi Shopping Resort vor avea prilejul sa-i vada pe juni prezentand jocurile traditionale din Scheii Brasovului, in scopul promovarii traditiilor vechii comunitati romanesti brasovene. Evenimentul va incepe la orele 15.00 cu un atelier de facut ghirlande pentru bradul de la joc, la care sunt asteptati copiii si familiile lor.

Apoi cateva perechi de juni din Schei vor prezenta cateva dansuri traditionale pe care tinerii si fetele din aceasta comunitate le joaca prin traditie, in cadrul unui Joc Stramosesc: hora junilor, ardeleana, braul, breaza, brasoveanca si sarba. Invitat special va fi junele curcan Ioan Popovici, care va interpreta cateva cantece traditionale, acompaniat de muzicanti.

Cu ocazia prezentarii jocului stramosesc, brasovenii vor avea ocazia sa afle informatii despre traditiile junilor si sa admire de aproape frumosul port ale junilor si al fetelor din Șchei,” precizeaza organizatorii evenimentului.

Imagine preluata de pe pagina de facebook