Arhive etichetă: Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi

Video: Simboluri și motive tradiționale în portul Junilor Roșiori și Albiori din Șcheii Brașovului

Două dintre cele mai importante trăsături ale unui popor sunt tradițiile și portul popular, pentru că ele conțin moștenirea sa culturală. Fiecare generație are datoria şi onoarea de a duce mai departe, spre următoarea, ceea ce primește de la cele anterioare. În acest scop, Comunitatea „Motive tradiționale din Ţara Bârsei şi împrejurimi urmărește să adune și să prelucreze o parte a motivelor tradiționale din zona în care trăim.

Valoarea artistică și istorică a semnelor cusute pe cămășile Junilor ne-a determinat să inițiem, alături de Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi, un demers de repertoriere și salvare de la uitare a unora dintre motivele naționale și simbolurile ancestrale românești.

Motivele tradiționale ne „vorbescˮ despre înaintașii noștri, concepțiile lor asupra lumii și vieții, valorile și așteptările lor, demonstrând apartenența locuitorilor din zona Brașovului la familia spirituală a Europei Centrale și Răsăritene. O metodă bună  de a asigura nemurirea simbolurilor ancestrale constă în desenarea vectorizată, păstrând forma și culorile originale, pentru ca ulterior să poată fi cusute sau folosite în diferite domenii, de la design vestimentar şi interior, la podoabe, ornamentaţia obiectelor etc.

Motivele naționale și simbolurile strămoșești care se regăsesc pe cămășile Junilor din Şcheii Braşovului sunt cusute în registre orizontale și verticale și au două roluri: decorativ, fiind ornamente și apotropaic, fiind menite să îi poarte noroc proprietarului și să îl protejeze de farmece, ghinion și influența spiritelor malefice.

Decorarea cu fluturi (paiete cusute cu mărgele) nu este întâmplătoare, acestea evocând cămășile cu zale ale vitejilor din timpurile medievale.

Deși pare diversificat, repertoriul de motive cusute și țesute pe cămășile Junilor nu este unul foarte variat datorită preferinței pentru anumite simboluri.

Frunza de viță-de-vie și ciorchinii de struguri reprezintă un simbol al vieții veșnice, al harului și al promisiunii mântuirii. Frunza de viță-de-vie este un simbol păgân care a fost preluat și în creștinism.

Luna, cu toate fazele ei este simbol al feminităţii. Luna întreţine feeria naturii, dar şi trăirea artistică; considerată măsură a timpului, luna totalizează sensurile morţii şi ale duratei. În mentalităţile religioase, luna sugerează viaţa care se repetă ritmic.

Soarele, reprezentat ca un disc dar şi ca o stea cu discul mare este un simbol ancestral, care vorbește despre divinitate, despre căldura dătătoare de viață și generatoare de belșug, dar și despre succesiunea anotimpurilor.

Pomul vieţii este unul dintre cele mai răspândite simboluri. El slujește drept simbol pentru caracterul ciclic al evoluției cosmice: moarte și regenerare. Arborele este socotit ca un simbol al raporturilor ce se stabilesc între pământ și cer.

Crucea este un motiv legat de spiritualitate şi evoluţie, care apără de rele, de deochi, de vrăji și de ură. Ea este reazemul lumii şi scara spre Dumnezeu. Simbolul propune o imagine stilizată a lumii, căci cuprinde sugestia celor trei dimensiuni – lungime, lăţime şi înălţime.

Unda apei, şuvoiul, şuvoiaşul (meandrul, spirala, vălul, etc.), sub forma liniilor ondulate sau în zig zag, reprezintă trecerea timpului. Motivul are sens de revenire, întoarcere la izvor, adică de trecere de la aparenţe la realitate, de la formă la esenţă.

Să ne bucurăm, așadar, de ceea ce am moștenit și avem posibilitatea să lăsam moștenire!

Bibliografie semnificații: semne-cusute.blogspot.ro, dictionardemotive.blogspot.ro

https://www.facebook.com/MotiveTraditionale.TaraBarseiSiImprejurimi/

Video: YouTube

Credit foto: Dan Străuți

Atelier de cusături tradiționale – Broșă

Vă invităm la cel de-al doilea atelier gratuit din cadrul proiectului „Muzeul din Casa Junilor”, finanţat de Primăria Braşov şi realizat de Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul vechi, în parteneriat cu Asociația „Mă implic” (co-finanţator), derulat în perioada august-noiembrie 2017.

Astfel, joi, 7 septembrie 2017, între orele 18.00 si 20.00, împreună cu cei care stăpânesc sau doresc să deprindă arta cusutului, vom aplica un motiv tradițional românesc, cules de pe o cămașă de june din Șcheii Brașovului, la realizarea unui broșe.

Din partea noastră veți primi modelul de cusut, în format tipărit, materialul pe care se coase – etamină bumbac 100%, ac, fire pentru cusut – roșu și negru și suportul metalic adică toate materialele necesare realizării broșei. Vom lucra modelul în punct de lucru în cruce, apoi vom încheia broșa, prin cusătură înaintea acului, dus-întors și vom finaliza prin scoaterea câtorva fire sau prin punctul feston.

Atelierul se adresează persoanelor cu vârsta de peste 12 ani. Participarea este gratuită si se face exclusiv pe baza inscrierii prealabile. Pentru înscrieri, vă rugăm să ne scrieți un mesaj cu titlul „Înscriere atelier broșă”, care să conțină un număr de telefon, pe adresa: antonelalungu@yahoo.com. Veți primi un mesaj de confirmare a participării.

Motivul ales sugerează, prin forma sa, un romb.

„Rombul este un element decorativ a cărui istorie se pierde în negura timpului. Se pare că pe teritoriul ţării noastre este unul dintre cele mai vechi ornamente dacă luăm în considerare falanga de cal găsită la Dubova, în Regiunea Porţilor de Fier, falangă ce are ca decor un romb cu interiorul haşurat cu linii. El este considerat simbolul feminin. În acelaşi timp este format din două triunghiuri şi în cazul în care forma acestora este prelungă poate semnifica legătura între cer şi pământ.

Mărgărita Miller-Verghy subliniază vechimea ornamentului în arta populară românească şi face în acelaşi timp o incursiune în istoria umanităţii care poate explica vechimea şi persistenţa lui în mai multe culturi ale lumii antice. Subliniază prezenţa acestuia încă în scrierea cuneiformă ca semn pentru soare, reprezentarea fiind realizată prin patru linii egale aşezate în jurul unui centru.

Rombul persistă şi azi în arta populară românească, fiind redat pe obiecte din lemn, pe ţesături, pe ceramică etc. Îl vom regăsi pe porţile, impregnat în relief accentuat sau prin incizie, cu ajutorul funiei etc., pe piese de mobilier sau pe unelte.”

(Sursa: www.limbaromana.org/revista/motive-geometrice/ – MOTIVE GEOMETRICE. PUNCTUL, LINIA, TRIUNGHIUL, PĂTRATUL, ROMBUL, CERCUL pe obiecte de artă populară ale zonelor etnografice din judeţul Maramureş, Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Ţara Maramureşului, Ţara Codrului – Ecaterina Janeta Ciocan).

Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi își dorește să aducă un aport la transmiterea și păstrarea în timp a motivelor tradiționale românești, săsești și ungurești din zona în care traim și a fost creată de Antonela Lungu și Melinda Puskás.