Arhiva etichetelor: Muzeul Țării Făgărașului

Istorie si Muzica

Istorie şi Muzică – Muzeul Tarii Fagarasului Valer Literat

Anul 2017 este anul comemorărilor unor evenimente care au schimbat crucial istoria României, de la marile bătălii din anul 1917, care au netezit drumul spre realizarea Marii Uniri din 1918, la abdicarea forțată, în 1947, a Regelui Mihai I, ultimul rege al României, eveniment care a dus la transformarea peste noapte a țării din regat în „republică populară”, a facilitat seria nenumăratelor schimbări radicale din viața politică, socială, și nu în ultimul rând, culturală.

Evocarea unor momente din istoria de aproape jumătate de secol a regimului comunist din România, prin organizarea unor evenimente culturale, este ideea centrală a proiectului „Istorie și Muzică”.

Obiectivele proiectului: 
– Aducerea în fața unui public larg, aparținând tuturor categoriilor sociale și de vârstă, prin forme artistice diverse (muzică, literatură, film, arte vizuale), a unor evenimente istorice (ex.: Lupta de rezistență anticomunistă de pe ambele versante ale Munților Făgăraș), a unor fenomene din viața culturală (ex.: transformarea artei în unealtă a propagandei politice), a suprimării libertății de exprimare prin forme diferite de represiune. Cele două expoziții, în principal, vor creiona tabloul României în primele două decenii din perioada comunistă, cu ajutorul unor documente și fotografii din Arhiva CNSAS, Arhivele Naționale ale României, arhive personale.

– Abordarea problemei existenței comunităților care trăiesc de secole în spațiul nostru geografic, și a contribuției lor la cultura românească, prin exemplificarea aportului unor muzicieni de talie internațională la dezvoltarea și promovarea muzicii și a școlii interpretative românești în lume (ex.: pianistul și compozitorul Dinu LIPATTI – de la a cărei naștere se împlinesc 100 de ani, și pianistul Mîndru KATZ).

– Nu în ultimul rând proiectul „Istorie și Muzică” își propune promovarea muzicii clasice în rândul tinerilor, a melomanilor, și a tuturor celor care vor să cunoască acest gen, ținând cont și de faptul că orașul Făgăraș este unul dintre orașele în care, datorită lipsei unei filarmonici sau a unei stagiuni permanente de concerte de muzică clasică, accesul la acest segment cultural este restrâns.

Ioana VOICU-ARNĂUȚOIU a studiat vioara la Conservatorul din Bucureşti şi, între 1990-1991, a fost bursieră a Statului Italian la cursul special de perfecţionare al Conservatorului din Fiesole. În perioada 1982-2000, a fost violonistă în Orchestra Filarmonicii George Enescu din Bucureşti. În anul 2004, a obţinut titlul de doctor în muzică.

A susţinut zeci de concerte în Bucureşti (organizate de Filarmonica George Enescu, Institutul Polonez, Institutul Goethe, Institutul Francez, Ambasada Germaniei, Institutul Maghiar s.a.), în oraşe din ţară şi în străinătate (Italia, Germania – Institutul Cultural Român de la Berlin), Republica Moldova, Marea Britanie. De asemenea, a participat la emisiuni radio şi TV (Serata muzicală, TVR Internaţional), a făcut înregistrări pentru Radio Romania şi a participat la festivaluri în România (Festivalul British Days – București, Festivalul de Muzică de cameră de la Braşov) şi Italia (Roma, San Giorgio, Fermo).

Este preocupată de istoria recentă a României; a publicat articolele despre compozitorii Mihail Jora, Paul Constantinescu ş.a. în revista „22”, Muzica, Musicology today, Actualitatea muzicală, Melos, Memoria, şi cărţi de documente (premiată, în 1998, cu Premiul Salonului Naţional de carte), aducând în atenţia cititorilor documente inedite din Arhiva C.N.S.A.S.. A publicat articole și studii, precum şi cărţile de documente Toma Arnăuţoiu – Grupul de la Nucşoara (2009), Muzicieni români – biografii ascunse în arhive (2011), Sergiu Celibidache privit prin cortina de fier (2012), Constantin Silvestri – biografie necunoscută (2013). A fost, pana în anul 2015, conferențiar la Catedra de muzică de cameră a Universității Naționale de Muzică din București.

Manuela Giosa a studiat pianul la Liceul de Muzică George Enescu din București cu profesoara Liudmilla Popișteanu; si-a perfecționat ulterior studiile muzicale, între anii 1988-1993, la Universitatea Națională de Muzică din București, cu prof. univ. Gabriel Amiraș la pian și prof. univ. dr. Șerban Dimitrie Soreanu la muzică de cameră. Pianista a obținut premiul III la Concursul Internațional de la Catanzaro (1985) și a fost finalistă la Concursul cameral Vittorio Gui de la Firenze (1991); în 1997 a obținut premiul II la Concursul cameral Orpheus de la Anvers. A urmat cursuri de perfecționare sub îndrumarea pianiștilor de renume internațional Dmitri Bashkirov (Spania, 1991), Miguel Angel Estrella si Eric le Sage (Franta, 1996).

În 2005 a obținut titlul de doctor în muzică cu teza Pianul în creația lui Mihail Jora. A susținut numeroase recitaluri și concerte în țară (colaborari cu orchestre simfonice naționale din Brașov, Craiova, Oradea, Ploiești, Timișoara) și în străinatate (recitaluri solo și camerale în Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia). Manuela Giosa a realizat înregistrări solo și de muzică de cameră la Radio România și la TVR. În prezent este conf. univ. dr. la catedra de muzică de cameră a Universității de Muzică din București.

Corina RĂDUCANU și Eugen DUMITRESCU cântă împreună din anul 2005. Activitatea concertistică a duo-ului pianistic cuprinde participări în 23 de festivaluri naționale și internaționale, peste 300 de recitaluri în țară (77 de localități) şi în străinătate. Alături de cele 10 turnee de promovare a muzicii clasice, duo-ul pianistic a avut onoarea de a susține primele concerte de pian din istoria localităților Avrig, Bălan, Ciocănești, Ditrău, Făgăraș, Găești, Hațeg, Lehliu-Gară, Petrila, Praid și Târnăveni. Un concert aparte, în premieră, a avut loc în Fortul 13 Jilava cu ocazia Congresului Inter-Asso 2014. Activității concertistice a duo-ului pianistic i se adaugă numeroase premii naționale și internaționale obținute la concursurile de profil, prezențe în juriile concursurilor naționale și internaționale de specialitate, precum și masterclass-uri susținute ca profesori invitați.

Corina Răducanu şi Eugen Dumitrescu sunt absolvenţi ai Liceului de Muzică George Enescu București și ai Universității Naționale de Muzică din București unde și-au completat și încheiat studiile (licență, master, doctorat, post-doctorat). Cei doi pianiști sunt fondatorii Asociației Klavier ART și Ansamblului Cameral Remember Enescu (2009-2015). 

Intrarea la eveniment este libera!

VIA: pagina de facebook a evenimentului

Cetatea_Fagaras_2016 (9) (Copy)

Cetatea Făgăraș – Muzeul Țării Făgărașului “Valer Literat”

Monumentul a fost construit la sfârșitul secolului al XIV-lea până la mijlocul secolului al XVII-lea de către voievozii și principii Transilvaniei. Stilul arhitectural aparține este al renașterii transilvănene. Locația a fost reședință pentru principii Transilvaniei și soțiile acestora, secolele XVI – XVII, dar și centru administrativ al marelui domeniul al Făgărașului. (1)

Cetatea din Făgăraș este considerată al doilea cel mai frumos castel din lume, fiind devansată de Castelul Neuschwanstein din Germania, în stil romantic-renascentist, potrivit unui clasament realizat de Hopper, un site dedicat planificării călătoriilor și prezentat de publicația Huffington Post. (2)

Complexul feudal de la Făgăraș a fost precedat de o fortificație din lemn, înconjurată cu un șanț și val de pământ, atestată arheologic pentru secolul al XII-lea. Această fortificație, dovada unei organizari politico-feudale autohtone voivodale, a fost distrusă la mijlocul secolului al XIII-lea, în urma unui puternic incendiu, după cum atestă vestigiile scoase la iveală prin săpăturile arheologice care au însoțit lucrările de restaurare. (3)

La sfârșitul secolului XIV începe construirea fortificaţiei din piatră și cărămidă: un patrulater cu turnuri la colţuri, un avanpost în partea de răsărit. (4)

Construirea unui punct fortificat la Făgăraş trebuie pusă în legătură cu poziţia sa strategică – la jumătatea drumului comercial dinspre Sibiu şi Braşov şi în vecinătatea Ţării Româneşti (de a cărei istorie a fost legată), stăpânirea cetăţii dovedindu-se foarte importantă. Ştefan Mailat (voievod al Transilvaniei între 1534 -1540 şi proprietar al cetăţii între 1528-1541) şi Gabriel Bethlen (principe al Transilvaniei între 1613-1629) au folosit-o ca piesă de bază în lupta pentru tronul Transilvaniei. (5)

Asaltată și atacată de nenumărate ori, Cetatea, cu un sistem defensiv bine închegat, nu a fost cucerită niciodată prin forța armelor. Din 1500 și până la mijlocul secolului al XIX-lea au fost identificate 15 asedii ale Cetății. (1)

După 1696, a devenit garnizoană a armatei austriece, iar după 1867 a armatei maghiare, după Marea Unire din 1918 a fost garnizoana armatei române, iar între anii 1948 – 1960 a fost transformată în închisoare comunistă. (1)

Muzeul Ţării Făgăraşului “Valer Literat” este muzeul unui areal istoric şi etnografic reprezentativ pentru România, care a fost înfiinţat începând cu anul 1923 pe baza patrimoniului colecţionat de către profesorul Valer Literat, sub egida ASTRA. La început s-a aflat în custodia acesteia, până în anul 1951, când Muzeului i-a fost atribuit un sediu stabil şi a primit statutul de instituţie de stat, sub titulatura de Muzeul Orăşenesc Făgăraş. (6)

Expoziţia de bază reprezintă evoluţia civilizaţiei Ţării Făgăraşului într-o înşiruire de momente şi evenimente semnificative. În funcţie de conţinutul patrimoniului său, expoziţia de bază a fost structurată pe trei secţiuni: istoria Ţării Făgăraşului (de la epoca bronzului până la 1 Decembrie 1918), etnografia zonei (ceramică, ţesături, port popular, interior ţărănesc, icoane etc.) şi artă plastică şi decorativă. (6)

VIA:    (1) – Ghid orientativ (fiecare vizitator îl primește alături de biletul de intrare)

(2) – Agerpres

(3) – info-fagaras.ro

(4) – turculturalbrasov.ro

(5) – fagarasultau.ro

(6) – muzeufagaras.ro

Credit foto: Dan STRĂUȚI

Video: Bogdan Munteanu – YouTube