Arhive etichetă: Piata Sfatului

Cântăm imnul împreună în Piața Sfatului

În săptămâna 17-21 septembrie, Caravana Marii Uniri, proiect inițiat de Europa FM, poposește la Brașov, iar cea de-a doua zi va fi dedicată Imnului Național. 
 

Azi, 18 septembrie,  la 170 de ani de la compunerea imnului național în Șcheii Brașovului, „Deșteaptă-te Române” va răsuna în Piața Sfatului din Brașov.  Ca  o reafirmare simbolică  a  Brașovului drept oraș al imnului național, brașovenii sunt așteptați astăzi în Piața Sfatului,  de la orele 17.00 să intoneze la unison imnul României.

La  eveniment participă  juni din Șcheii Brasovului și Brașovechi, ansamblul Măgura, iar Corul Corona Melos al Liceului de Muzică Tudor Ciortea din Brașov și alți soliști vor cânta pentru public muzică națională și cântece patriotice.  Pe scena din Piața Sfatului va fi interpretată  în premieră melodia „Pentru tine, Românie!”, dedicată  Centenarului.  Evenimentul se încheie la orele 19.00.
Spectacolul „Cântăm imnul împreună” este organizat de Primăria Municipiului Brașov împreună cu Agenția Metropolitană Brașov și face parte din proiectul Caravana Marii Uniri,  o inițiativă la nivel național a postului de radio Europa FM.

Piața Sfatului: „Sărbătoarea Muzicii”

În preambulul deschiderii stagiunii 2018 – 2019, Opera Brașov spune bun regăsit iubitorilor muzicii! Astfel, sâmbătă, 8 septembrie 2018, de la ora 19.00, în Piața Sfatului din Brașov, vă invităm la un spectacol extraordinar „Sărbătoarea Muzicii” – dedicat Sfintei Fecioare Maria, ocrotitoarea Brașovului, chiar în ziua când creștinii celebrează Nașterea Maicii Domnului.

În programul spectacolului, se vor regăsi atât compoziții românești, din repertoriul clasic și religios, cât și lucrări din repertoriul lirice universale, de mare popularitate și virtuozitate. Dintre acestea, amintim doar câteva: N. Bretan – „Ave Maria”, I. Ivanovici – „Valurile Dunării”, G. Grigoriu – „Muzica”, G. Verdi – „Aida”, „Trubadurul”, „Traviata”, G. Puccini – „Gianni Schicchi”, W.A. Mozart – „Don Giovanni”, F. Lehar – „Văduva veselă”, E. Kalman – „Silvia”, „Contesa Maritza”, F. Loewe – „My Fair Lady”. Pe scena din Piața Sfatului, vor urca soliștii Operei Brașov: Nicoleta Chirilă, Simona Manole, Valentina Mărgăraș, Ioana Mărgărit, Maria Petcu-Catrina, Anda Pop, Cristina Radu, Lăcrămioara Schuller, Gabriela Hazarian, Asineta Răducan, Carmen Topciu, Liviu Iftene, Mihai Irimia, Lorand Cristian, Valentin Marele, Marian Rește, Nicolae Zaharia, Ștefan Schuller.

Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. Conducerea muzicală va fi asigurată de maestrul Traian Ichim. Prezintă solistul Operei Brașov, Lorand Cristian. Intrarea la acest eveniment este liberă!

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Miercuri în Piata Sfatului este Ziua Jocului Brașoveanca

Miercuri, 15 august 2018 începând cu orele 16.00, brașovenii și turiștii sunt invitați   în Piața Sfatului să danseze Brașoveanca alături de dansatori profesioniști din patru ansambluri de dansuri tradiționale, la Ziua Jocului Brașoveanca. Evenimentul include si un program artistic cu muzică națională si alte dansuri românești și se încheie la orele 18.00.

Ziua Jocului Brașoveanca este dedicată recuperării și recunoașterii acestui dans ca simbol al Brașovului și face parte din proiectul cultural  Sm@rtCult Brasov, implementat de Asociația Mă implic (cofinanțator)  în perioada 2 august-11 octombrie 2018 și finanțat din Bugetul Primăriei Brașov.

Obiectivul proiectului Sm@rtCult este promovarea unor valori și simboluri locale, de importanță la nivel național.

“Ziua Jocului Brașoveanca urmărește să aducă în atenția publicului jocul Brașoveanca ca o parte însemnată a patrimoniului imaterial al vechii comunități românești din Șcheii Brașovului.   Originea jocului Brașoveanca se pierde în negura timpului, se știe însă că acest dans a fost inventat în Șchei și că a fost păstrat în cadrul jocurilor strămoșești, fiind unul dintre cele șase jocuri pe care junii și tinerii le dansau în public pentru a demonstra ca se pot integra în comunitatea adulților.

Jocul a fost răspândit în Brașov, Transilvania și în Țările Române  de către elevii care au venit să învețe la Gimnaziul Românesc și de studenții care l-au dus în marile centre universitare din România, Budapesta, Viena, Leipzig, Berlin.  În ultima sută de ani, Brașoveanca a devenit un simbol al apartenenței la identitatea culturală națională, fiind dansat  astăzi de  către românii  de pe patru continente” (dr. Alexandru Stanescu, istoric, consultant proiect).

Activitățile propuse în proiect Sm@rtCult Brasov sunt organizarea  unui eveniment dedicat recuperării și  recunoașterii jocului Brașoveanca ca parte a moștenirii culturale brașovene precum și realizarea unei aplicații IT care să permită turiștilor să descarce pe smartphone trei trasee culturale care valorifică patrimoniul construit din zona istorică a Brașovului.

În contextul anului Centenar unul dintre trasee propuse cuprinde locuri și monumente în care au avut loc evenimente care au avut consecințe în planul luptei pentru drepturi politice și naționale a românilor din  Transilvania și Țările Române (ex. casa negustorului Ion Nica în care a fost elaborat programul revoluției din Moldova sau locul în care fost compus imnul național).  Alte activități propuse prin proiect sunt  infotrip-uri care vor fi organizate în lunile septembrie-octombrie cu ajutorul consultantului cooptat în proiect.

Valoarea finanțării din Bugetul Primăriei Brașov este de  98 320 lei,  iar contribuția proprie a Asociației Mă Implic este de 24 760  lei.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Cerbul de Aur își celebrează laureații, în prima seară a Festivalului

Artişti români care au intrat în istoria Cerbului de Aur revin pe scena de la Braşov. La 50 de ani de la prima ediţie, Festivalul Internaţional se deschide cu o seară de gală dedicată lor.

Pe 29 august, Cerbul de Aur dă viață scenei din Piaţa Sfatului cu un spectacol consacrat artiştilor care au marcat evenimentul de la Braşov, primul şi cel mai mare Festival Internaţional de interpretare din România.

Prima seară este o sărbătoare a laureaţilor Festivalului, de la Luminiţa Dobrescu, primul artist român care a câştigat Marele Trofeu, la Paula Seling, Monica Anghel, Corina Chiriac, Silvia Dumitrescu, Laurențiu Cazan, Nico, Doru Tufiş, Proconsul, Ovi, Luminiţa Anghel, Narcisa Suciu sau Răzvan Krivach.

Publicul din Piaţa Sfatului şi telespectatorii TVR se vor reîntâlni cu piesele rămase în memoria Festivalului, organizatorii pregătind un potpuriu cu melodiile care le-au adus artiștilor premii la Festival: „Say something”, „Dau viaţa mea pentru o iubire”, „Cerul”, „Of, inimioară”, „Spune-mi”, „Inimă, nu fi de piatră”, „Je t’aime”, „Noapte caldă” şamd.

Gala care deschide, în acest an, Festivalul, va fi una  dintre cele mai emoționante componente  ale ediției aniversare. Momentele care o alcătuiesc vor trezi, cu siguranță, amintirile celor care au urmărit „Cerbul de Aur” de-a lungul edițiilor anterioare și vor reprezenta o adevarată galerie de portrete a artiștilor de valoare care au urcat pe podiumul acestui eveniment organizat deTeleviziunea Română. Va fi un adevărat festin pentru iubitorii muzicii românești de calitate!, a dezvăluit Smaranda Vornicu, Directorul Festivalului Internațional Cerbul de Aur.

Alături de ei, o vom revedea pe artista italiană Gigliola Cinquetti, câştigătoare marelui Trofeu Eurovision Song Contest 1964 şi invitată la a doua ediție a Cerbului de Aur, în anul 1969. Legendă a muzicii italiene, Gigliola Cinquetti va deschide seria recitalurilor din prima seară a Festivalului.

În seara inaugurală vor mai susţine recitaluri Andra, laureată a ediţiei din 2005 şi interpretul de fado Paulo Braganza, care va aduce parfumul ritmurilor lusitane pe scena Cerbului. Artistul portughez ne va oferi un moment inedit de neuitat prin interpretarea unor piese din repertoriul Mariei Tănase în registrul unic al muzicii fado.

Reprezentanții României la cea mai recentă ediție Eurovision, trupa The Humans, vor cânta, în premieră, două piese proaspăt înregistrate în studio, dar și câteva melodii care au rămas în memoria edițiilor anterioare ale Cerbului de Aur.

Anul acesta, la jumătate de veac de la prima ediţie a Cerbului de Aur, pe scena Festivalului vor susţine recitaluri Andra, Delia, Horia Brenciu, Loredana, The Motans, Carla’s Dreams, Flavius and Linda Teodosiu Show Band, The Humans, James Blunt, Amy Macdonald, Gigliola Cinquetti, Eleni Foureira, Edvin Marton și vedeta Galei, Nicole Scherzinger.

Secţiunea concurs a Festivalului, va avea 18 protagonişti. Artişti din 15 ţări vor încerca să obţină Marele Trofeu al Festivalului Cerbul de Aur sau unul dintre celelalte premii.

Desfăşurat în perioada 29 august – 2 septembrie, în Piaţa Sfatului din Braşov, în anul Centenarului României şi semicentenarului Cerbului de Aur, festivalul va avea un format special, cu o Gală Aniversară, două zile de concurs, o Gală a Festivalului, spectacolul România Centenar şi evenimente adiacente.

Biletele pentru Festival sunt disponibile pe site-ul Eventim și  în rețeaua partenerilor săi: Orange, Vodafone, Telekom, Carrefour, benzinăriile OMV, librăriile Cărturești, Diverta si Humanitas.

Evenimentul va fi transmis în direct şi în exclusivitate de Televiziunea Română.

Despre Festivalul Internaţional Cerbul de Aur:

Festivalul Internaţional Cerbul de Aur a debutat în anul 1968 şi a avut 17 ediţii, ultima dintre acestea fiind organizată în anul 2009. Evenimentul a devenit cel mai mare festival internaţional de muzicã organizat în România  şi, în mod tradiţional, la Brașov.

De-a lungul anilor, acest prestigios festival a găzduit apariţii sau recitaluri ale unor vedete precum Diana Ross, Amália Rodrigues, Julio Iglesias, Dalida, Sheryl Crow, Tom Jones, Juliette Greco, Vaya con Dios, Coolio, Christina Aguilera, Cliff Richard, Kenny Rogers, Ricky Martin, Kelly Family, Patricia Kaas, Gilbert Becaud, Josephine Baker, Toto Cutugno, Enrico Macias, Boy George, James Brown, Kenny Rogers, Ray Charles, UB 40, Scorpions, Pink, Sheryl Crow şi mulţi alţii.

Prin calitatea actelor artistice prezentate, „Cerbul de Aur” este nu doar un brand de prestigiu al TVR, ci şi unul naţional, spectacolele organizate în cadrul festivalului adunând de un număr impresionant de spectatori şi telespectatori din întreaga ţară.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Vedete internaţionale şi artişti din România, în juriul Festivalului Cerbul de Aur

  • Juriul Festivalului va decide câştigătorii celor nouă premii, în valoare totală de 65 de mii de euro

Laureaţii ediţiei aniversare Cerbul de Aur 2018 vor fi desemnaţi de un juriu internaţional format din artişti din toată Europa.

Edvin Marton din Ungaria, Gigliola Cinquetti, Kristina Cepraga Goodwin şi Luminiţa Dobrescu din Italia, Eleni Foureira din Grecia, Arsenie Toderaş din Republica Moldova şi Mădălin Voicu (România) vor decide câştigătorii ediţiei din acest an a Festivalului Concurs Internaţional Cerbul de Aur.

Artiştii vor juriza prestaţia celor 18 concurenţi în zilele de concurs ale evenimentului – 30 și 31 august – şi vor alege câştigătorii Festivalului.

Patru dintre juraţi vor avea un dublu rol la Cerbul de Aur: Edvin Marton, Gigliola Cinquetti şi Eleni Foureira şi Luminiţa Dobrescu, primul artist din România distins cu Marele Trofeu al Festivalului, vor susţine şi recitaluri pe scena din Braşov.

Juriu internaţional pentru concursul de interpretare

Câştigător al unui premiu Emmy pentru cea mai bună compoziţie originală, Edvin Marton a cucerit audienţa internaţională după colaborarea sa excepţională cu patinatorul rus Evgeni Plushenko şi după câştigarea concursului Eurovision în anul 2008, alături de Dima Bilan.

Sunt bucuros să mă întorc în Romania, o ţară ce are un loc aparte în inima mea, totodată sunt onorat să fac parte din juriu şi să cânt pe scena ediţiei aniversare a acestui grandios festival internaţional. Ne vedem la Braşov să sărbătorim excelenţa în muzică„, a declarat Edvin Marton despre participarea la ediţia din acest an a Festivalului.

Cu ocazia recitalului pe care îl va susţine la Cerbul de Aur, îndrăgitul violonist şi compozitor Edvin Marton va interpreta piese ce l-au făcut celebru, dar şi, în premieră mondială, o piesă de pe noul său album, la o vioară Stradivarius fabricată în anul 1699 şi evaluată la 7 milioane de dolari.

De-a lungul unei cariere care se întinde pe mai bine de şase decenii, Gigliola Cinquetti este primul artist italian distins cu trofeul Eurovision Song Contest, în anul 1964. Originară din Verona, Gigliola Cinquetti a cântat în opt limbi, piesele ei fiind distribuite în peste 120 de ţări. Cel mai recent album, “20.12” a fost lansat în 2015.

Am primit cu bucurie invitaţia de a participa la Cerbul de Aur 2018. Este un eveniment care va scrie istorie pentru România şi muzica din întreaga Europă. Pentru mine, Festivalul a însemnat un pas uriaş în lunga mea carieră, după ce, la prima participare, am venit aici într-un peisaj hibernal. Întoarcerea la Braşov, după 50 de ani, de această dată vara, îmi dă o incredibilă emoţie„, a declarat Gigliola Cinquetti despre revenirea pe scena Cerbului de Aur.

Reprezentanta Ciprului la ediţia din acest an a Eurovision Song Contest şi ocupanta locului secund în concursul din Lisabona se alătură juriului Festivalului Cerbul de Aur 2018. Interpretă pop, actriţă, dansatoare şi fashion designer, Eleni Foureira a început să cânte la vârsta de 8 ani. Din 2009, artista de origine albaneză a urmat o carieră solo, perioadă în care a lansat patru albume de studio, a colaborat cu staruri precum J Balvin, Dan Bălan, Vassy, AfroB sau Faydee şi a participat la mai multe show-uri tv.

Al patrulea membru al juriului vine din Moldova: Arsenie Todiraş – Arsenium, cum îl ştiu fanii –, un artist, compozitor şi producator muzical cu o carieră impresionantă. Fost membru al trupei O-Zone, Arsenium a urmat o carieră solo începând din 2005, lansând, în mai multe țări din Europa și Asia, piesele „Love Me …Love me„, „Rumadai„. În 2006 a reprezintat Republica Moldova la Eurovision 2006 cu piesa „Loca„, iar în 2014 a câştigat cel mai mare concurs din America Latina “Vina del Mar”, la categoria „Cel mai bun interpret internațional”. Cea mai recentă piesă lansată in Europa de Arsenium se numeşte „Bon Ami„.

Sunt onorat să revin la Cerbul de Aur, de data aceasta nu ca invitat special în recital, ci în calitate de membru al juriului, o responsabilitate enormă, mai ales la ediţia aniversară a Festivalului. Mă cuprind emoţii frumoase când îmi amintesc momentul în care am urcat pentru prima dată pe scena Cerbului de Aur, cu trupa O-Zone, la început carierei muzicale, şi de ultimul concert, din septembrie 2005, tot pe scena Cerbului. Le urez tuturor concurenţilor succes şi ne vedem curind!”, a declarat Arsenie Todiraș, cita de La pas prin Brasov.

Primul artist din România care a câştigat Marele Trofeu al Festivalului revine la Braşov. Luminiţa Dobrescu, câştigătoarea ediţiei din 1969, va avea, în acest an, un rol dublu – de jurat, dar şi de interpret, pe scena Festivalului.

Pe lângă experienţa Festivalului Cerbul de Aur, artista a reprezentat România la Festivaluri Internaţionale de prestigiu (Sofia, Bratislava, Sopot) şi a lansat câteva piese care au devenit şlagăre: „Doar băieţii sunt de vină” (1966), „Dragostea-i un val de mare” (1967), „Ia din viaţă ce-i frumos” (1968), „Dacă nu iubeşti” (1968), „Of, inimioară” (1969), „Îndrăgostiţii n-au nevoie de cuvinte” (1969), „Câtă dragoste” (1969), „De ce?” (1970) etc. În anul 1970, Luminiţa Dobrescu s-a stabilit în străinatate, unde şi-a continuat cariera muzicală.

Invitaţia Televiziunii Române de a participa în juriul Festivalului Internaţional Cerbul de Aur constituie un moment special pentru mine. Încep să retrăiesc acele emoţii, atât pentru concurenţii din competiţie, cât şi pentru propria participare, de data aceasta dublată de prezenţa în juriul internaţional. Aştept cu nerăbdare confruntarea după jumătate de veac, în speranţa unei reuşite absolute a Cerbului de Aur!”, a declarat Luminița Dobrescu, citata de La pas prin Brasov.

Provenind dintr-o familie cu adânci rădăcini în muzică, Mădălin Voicu, fiul faimosului violonist Ion Voicu, s-a apropiat de domeniul muzical iniţial prin studiul viorii, pentru ca apoi să urmeze cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti (unde a studiat cu George Manoliu şi Cornelia Bronzetti), iar ulterior să se dedice artei dirijorale. A susţinut concerte alături de Orchestra de cameră „Bucureşti”, înfiinţată de către celebrul său tată, Ion Voicu, iar din anul 2001 Mădălin Voicu este membru de onoare al Academiei Franceze de Ştiinţe, Arte şi Litere. Pasiunea sa pentru rock s-a materializat în 2004 când, împreună cu Florin Ochescu, Puiu Breack, Catalin Târcolea, Eugen Tegu si Berti Barbera, a pus bazele formației Madrock. Pasiunea pentru muzica lăutărească autentică şi pentru conservarea acesteia s-a concretizat într-o serie de peste 15 CD-uri realizate cu unii dintre cei mai buni lăutari ai României, precum George Udilă, Ion Miu, Mieluță Bibescu, ori Gina și Giani Lincan.

Am trăit cu emoție și interes fiecare ediție a Festivalului Cerbul de Aur, sunt onorat să fiu parte a celebrării a 50 de ani de existență, care nu a fost tocmai ușoară, a sa, emblematic nu doar pentru muzica românească, ci și pentru noi toți. Mi-aș dori ca acum, la jumătate de centenar, pe care prin voia destinului „Cerbul” îi împlinește chiar în anul în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri, muzica să-și consolideze rolul de liant între oameni, iar festivalul să aibă o viață lungă, ceea ce îmi doresc și mie!”, a declarat Mădălin Voicu.

Actriță, regizor și producător, Kristina Cepraga Goodwin și-a început cariera artistică la Televiziunea Română, apărând în programe pentru copii și la Școala Vedetelor, emisiunea produsă și regizată de Titus Munteanu.

După o bogată experiență tv în România, se inscrie la scoala de actorie la Cinecitta’ si porneste de la zero in Italia, la Roma, unde s-a stabilit de peste 14 ani și devine cetățean italian. Aici își continuă cariera, reprezentând, ca actor, Italia la festivaluri internationale de film precum Berlinale cu ‘Gianni e le donne’, ‘L’ultima foglia’ la Raindance Londra și Camera-off Cracovia.

Sunt onorată de propunerea conducerii TVR de a face parte din juriul internațional al Cerbului de Aur, în primul rand pentru legătura strânsă pe care o am cu această instituție si în special cu acest festival. Aici am cântat, la doar 14 ani, în recital cu Școala vedetelor, ca, mai apoi, să fiu una dintre tinerele prezentatoare de pe prestigioasa scenă”, își amintește Kristina Cepraga Goodwin despre experiența legată de Cerbul de Aur.

În calitate de artist cu o sensibilitate aparte pentru muzică, mă simt flată de această nouă provocare în viata mea. Abia aștept să aud minunatele voci și piese de la ediția 2018, un an extrem de special intr-un oras magic”, a mărturisit Kristina.

Anul acesta, la jumătate de veac de la prima ediţie a Cerbului de Aur, pe scena Festivalului vor susţine recitaluri Andra, Delia, Horia Brenciu, Loredana, The Motans, Carla’s Dreams, Flavius and Linda Teodosiu Show Band, The Humans, James Blunt, Amy Macdonald, Gigliola Cinquetti, Eleni Foureira, Edvin Marton și vedeta Galei, Nicole Scherzinger.

Secţiunea concurs a Festivalului, va avea 18 protagonişti. Artişti din 15 ţări vor încerca să obţină Marele Trofeu al Festivalului Cerbul de Aur sau unul dintre celelalte premii.

Desfăşurat în perioada 29 august – 2 septembrie, în Piaţa Sfatului din Braşov, în anul Centenarului României şi semicentenarului Cerbului de Aur, festivalul va avea un format special, cu o Gală Aniversară, două zile de concurs, o Gală a Festivalului, spectacolul România Centenar şi evenimente adiacente.

Evenimentul va fi transmis în direct şi în exclusivitate de Televiziunea Română.

Despre Festivalul Internaţional Cerbul de Aur:

Festivalul Internaţional Cerbul de Aur a debutat în anul 1968 şi a avut 17 ediţii, ultima dintre acestea fiind organizată în anul 2009. Evenimentul a devenit cel mai mare festival internaţional de muzicã organizat în România  şi, în mod tradiţional, la Brașov.

De-a lungul anilor, acest prestigios festival a găzduit apariţii sau recitaluri ale unor vedete precum Diana Ross, Amália Rodrigues, Julio Iglesias, Dalida, Sheryl Crow, Tom Jones, Juliette Greco, Vaya con Dios, Coolio, Christina Aguilera, Cliff Richard, Kenny Rogers, Ricky Martin, Kelly Family, Patricia Kaas, Gilbert Becaud, Josephine Baker, Toto Cutugno, Enrico Macias, Boy George, James Brown, Kenny Rogers, Ray Charles, UB 40, Scorpions, Pink, Sheryl Crow şi mulţi alţii.

Prin calitatea actelor artistice prezentate, „Cerbul de Aur” este nu doar un brand de prestigiu al TVR, ci şi unul naţional, spectacolele organizate în cadrul festivalului adunând de un număr impresionant de spectatori şi telespectatori din întreaga ţară.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Pentru braşoveni, un interviu special cu Cezar Pârlog

 Cezar Pârlog este publicist şi scriitor de proză scurtă, blogger la Libris şi editorialist la 24 FUN, unde semnează articole din genurile comedy, eveniment, societate, stil de viaţă, cărţi, filme etc. Adică „bate cîmpii”, cum îi place să zică. Dacă în unele este prezent cu un umor fin şi foarte captivant, altele sunt mai serioase, ba chiar cu un pronunţat accent spre gri. În 2018 a publicat la Editura Libris Editorial, cea de-a patra carte volumul  „Ce mult te-am iubit!”, o colecţie de texte ultrascurte lansată la Târgul de Carte şi Muzică Libris 2018 din luna martie. Cartea, bine primită de către cititori, aflată la a doua suplimentare de tiraj, cu bune aprecieri şi în rândul bloggerilor culturali, va fi prezentă şi la Festivalul de Carte şi Muzică Libris, ediţia a 7-a, în perioada 12-15 iulie. Exact sâmbătă 14 iulie. Fix la ora 15.00.

În avanpremiera acestui eveniment am purtat un scurt dialog:

La pas prin Braşov: Toate cele patru cărţi scrise de dumneavoastră au fost lansate şi la Braşov, prin intermediul grupului Libris. Cum aţi simţit că v-a primit publicul şi care a fost atmosfera de la evenimentele respective?

Cezar Pârlog: A fost o reală bucurie să fiu onorat de organizatorii târgurilor Libris la fiecare dintre cărţile apărute până acum, drept pentru care mă folosesc şi de această cale pentru a le mulţumi sincer. Îndrăznind chiar să plusez cu… „Şi altădată!” Iar bucuria de care spuneam a sporit în timp, odată cu creşterea interesului şi a prezenţei publicului la aceste întîlniri, fapt ce m-a făcut să încep a mă simți deja „de-al locului”, aşa, ca un fel de „naturalizare” literară.

La pas prin Braşov: Din biografia de la începutul cărţii rezultă că pregătirea dumneavoastră de bază este în domeniul tehnic. Cum s-a produs sau ce v-a determinat să faceţi schimbarea către scris?

Cezar Pârlog: Ei, dar să nu mai folosim sintagma aceasta cu rezonanțe care duc spre defuncta orânduire! Parcă și văd scena: sufrageria doritei soacre mici, televizor alb-negru cu mileu și pește de sticlă. Iar principala curiozitate a mamelor cu fete de măritat, revărsată brutal asupra junelui ruşinat, care dă din colţ în colţ pe scaunul cu spătar și catifea verde este, „dumneavoastră ce aveţi la bază?”. Băiatul roşește vizibil, simte într-o secundă că o urăşte maximal pe duduia insuficient educată – pe vremea Anei Pauker nu se prea punea preţ pe asta, cu două clase, aveai şi facultate – îi trântește ceva de suflet în „traistă”, fireşte, doar în gînd, sîntem deja în societatea socialistă multilateral dezvoltată, regretă ăia doi poli, daţi pe garoafe, iar când domnişoara intră în cameră cu tăviţa pe care este cheseaua cu dulceaţă – „făcută chiar de mânuța ei!”, cum o prezintă coana-mare – revine brusc la sentimente mai calde. Și asta numai de la linia perfectă a piciorului ei, bine pusă în valoare de ciorapii Adesgo.

În cazul meu lucrurile sînt cu mult mai grave. Desfăşor activităţi sub spectrul cazonului, şi da, sînt de două ori „inghineur”. Iar pînă la a treia oară, cum ar fi trebuit să fiu, ca să pot să ajung de „teapa” Monicăi Tatoiu, adică un bărbat eminamente adevărat, am cedat psihic şi am abandonat cursa în deplină ruşine şi oprobriu al publicului, stîrnind ovaţii în sala de aşteptare a Spitalului 9. După caz sincere admonestări paterne.

Cum de s-a procedat la schimbare? Păi am mai spus-o: mi-au dat-o unii peste picioare la slujbă, m-au tras pe linie moartă, eu m-am supărat temeinic, am pus cărțile după care mă pregăteam la vînzare pe Okazii, destule, vreo trei rafturi bune, iar timpul care era alocat preparării orelor a devenit astfel liber. Și l-am umplut scriind.

La pas prin Braşov: De ce aţi ales proza scurtă?

Cezar Pârlog: Doar pentru că de mic copil am fost educat în spiritul economiei şi al raţionalizării, apă caldă era de două ori pe săptămînă, curentul electric oprit zilnic între orele…, sticlele şi borcanele valorificate la.., e drept că ieşau nişte bănuţi frumuşei din care îmi luam niscava obligaţiuni CEC, adică pe deplin subordonat doctrinei celor 3R: Recuperare, Refolosire, Restaurant. Ziceți un cuvînt cu „nt”. V-am închis, aveţi „fazan”.

P.S. Aşa au ieşit, domne’. Asta şi pentru că nu am suflu, plămîni şi rezervoare suplimentare, ca alea de pe Columbia, care se desprindeau după lansare, domnu’ Cape Canaveral ştie mai multe. Adică şi după ce lucrez la un text de numai o pagină jumate, eu sînt sfîrşit şi stors ca o lămîie, de trebuie ca vecina de dedesubt – deja ştie ce se întâmplă sus când mă aude întâlnindu-mă non-violent cu tavanul ei –, să sune la 112, ca să apară aia cu perfuziile de glucoză şi minerale. Dar vin repede, sunt aproape, Universitaru’ e la colţul străzii.

P.S.2 Hei, dar nu e chiar aşa, „Life stuff sau…”, a fost unanim considerat ca fiind un roman. Na!

La pas prin Braşov: În afară de ordinea apariţiei lor, care este aceea în care aţi recomanda cititorilor să citească cărţile dvs. şi care este cea favorită?

Cezar Pârlog: Bună întrebarea, apreciez şi deja sunt dator. Chiar am o bere rece la frigi, un Affligen, bună, belgiană. Cam mică, e de 330, dar o împărţim frăţeşte. Cum a făcut şi Ion Bîrlădeanu, când l-am vizitat, e, poate, cel mai necunoscut realizator de colaje din Romania, dar nu-i nimic, îl salvează partea de vest a Europei, Angelina Jolie ştie mai bine, iar filmul făcut de HBO cu el, e chiar de invidiat. Pe bune, omul e un fel de Andy Warhol, cel mai tare în Pop Art.

Deci notaţi acolo: prima să fie „Life stuff sau…”, adun şi eu nişte puncte frumoase, se pun în clasamentul adevărului, băiatul ăsta, Burleanu, ştie mai multe, întrebaţi-l pe el, îi puteți scrie la Federație. Apoi, că avem de unde scădea, „Flori , fete, fițe sau…”, cu menţiunea că este pentru +18, cert, şi că are niscava super texte foarte bine premiate la concursuri serioase. Da, chiar şi cartea in integrum, a luat Premiul Național Vasile Voiculescu. Și cronici bune prin reviste serioase. Apoi „Electric puzzle”, care adună textele scurte publicate sub formă de editoriale prin varii publicaţiuni. Majoritatea în Adevărul şi în 24 FUN, era cel mai bun ghid din România. Apoi, bijuteria coroanei, „Ce mult te-am iubit!”, lucrarea mea de doctorat într-ale textelor concise şi infinitezimale. Din două-trei fraze și gata, cu întorsături din condei la 270 de grade, în aşa fel încât cu o propoziţie înainte, nici nu se bănuieşte care ar putea fi finalul.

La pas prin Braşov: Cum vedeţi viitorul cărţilor? Sunteţi de părere că va dispărea cartea tipărită iar locul ei va fi luat de cea în format electronic?

Cezar Pârlog: E posibil. Cu actualele bisericuţe, partide şi partiduleţe literare, cu o prea multă nonvaloare frumos gonflată, de către „gintele” de mai sus, cu puţinul sprijin al editurilor, şi ele prea marcate de spectrul strict al eficienţei economice, cu un învăţămînt cam „pe butuci”, care nu încurajază dorinţa de a şti, de a cunoaşte, de a avea cunoştinţe multilaterale, „Țara te vrea prost, nu?”, rectific, ţările, altcumva nu are cum să fie. Mda, există şi părerea că lumea noastră, a nondigitalilor formaţi în cultul şi cultura scrisului şi a cititului de pe hârtie, o lume multimilenară, trăiască China, salutare Gutenberg, bătrâne!, este într-adevăr pe cale să se schimbe profund.

Totuşi, electronicul, nu cred că va avea succesul scontat, nu acesta este pericolul, nu este inamicul nimănui. Aş zice că prognozele excesiv de optimiste despre creșterea ponderii lui nu s-au prea dovedit atît de întemeiate. Rezistă şi ziarele, în Franţa încă există cultul lor la cafeaua şi cornul de dimineaţă, se vînd bine şi cărţile. Iar ca să particip şi eu, activ, la această luptă, niciuna dintre cărţile mele nu se găseşte în variantă electronică; sau?…

La pas prin Braşov: Referitor la cea mai recentă apariţie, „Ce mult te-am iubit!”, o carte foarte apreciată de altfel,  de la ce a pornit ideea ei?

Cezar Pârlog: De la un personaj, atenţie, nu autorul, am mai tras în câteva rânduri atenţia asupra acestei capcane în care cad mulţi cititori, chiar dacă o scriere la persoana întii poate sugera cu atât mai mult asta, mai ales dacă este suficient de bine si realist scrisă, de la un personaj spuneam, frustrat de exmatricularea din viaţa personală şi din imediata apropiere a unei domniţe. Pe care se răzbună zugrăvind-o în felurite feluri şi ipostaze în majoritate cam în nuanţe cenușii. Eu cel puţin aşa am înţeles citindu-i postfața, dar desigur că mă pot înşela, au mai fost cazuri.

La pas prin Braşov: Între proiectele dumneavoastră de viitor există şi acela al unui roman?

Cezar Pârlog:  Greu de spus, eu sunt stors ca după o lămâie şi după ce lucrez la un text de o pagină jumate drace, dar asta cred că am mai zis-o. Bine, pot să o întorc să zic că de data asta este chiar una din Grecia, de-aia bună, pentru suc. Dar, revenind, nu se ştie. În ziua de azi, cu noile multiple formate, poate că o să mă prind în jocul unui puzzle care poate fi interpretat uşor ca fiind un roman, cum de altfel am mai făcut-o cu trecuta „Life stuff sau…”

La pas prin Braşov: Vă rugăm să ne lăsaţi câteva date despre dumneavoastra, respectiv unde vă poate găsi şi citi publicul braşovean şi nu numai. Mulţumim pentru această discuţie şi vă urăm succes la întîlnirea autorilor Libris Editorial, din 14 iulie, orele 15:00 – 16:00, în Piaţa Sfatului.

Cezar Pârlog: Am copilărit pe strada Fericirii, în Cluj, de unde cineva, o cunoştinţă tocmai ce a fost ameninţată cu poliţia doar pentru că făcea o poză plăcuţei străzii, urma să mi-o trimită ca să devin şi mai nostalgic, să mă îndrăgostesc subit, să o iubesc infinitezimal, apoi să mergem la sfatul popular, să facem nunta aia cu 500 de invitaţi şi să-mi iau şi eu o Panamera, da, Porsche, dacă cu scrisul n-a ieşit. Drept e că nu mai stau pe acolo de zeci de ani, aproape că-s mai uşor de găsit prin Braşov, deşi aş zice că mai degrabă pe Facebook, cărţile sunt prin multe locuri, a se citi librării on-line, dar cel mai bine le stă pe site-ul pricipalului vânzător specializat de carte din Ro. Veniți-mi pe oriunde, sunteți invitații mei!

Interviu realizat de Antonela Cristina Lungu.

Cărţile lui Cezar Pârlog sunt de găsit aici: https://www.libris.ro/?view=grid&sn.q=autor%20cezar%20parlog&sn.ff.category.value=Carti&sn.ff.category.include_sub=true

Filarmonica Brașov, din nou în Piața Sfatului! Orchestra Simfonica vă invită la…Armonii Muzicale!

Melomanii sunt invitați Vineri, 6 iulie 2018, de la ora 19.00 la Concertul organizat în aer liber, prin care Orchestra Simfonică a Filarmonicii Brașov și dirijorul Cristian Oroșanu își propun să dăruiască o experiență deosebită brașovenilor și nu numai.
Ca în fiecare an,  programul ales este unul special, menit să ajungă la sufletele celor ce se vor opri din ritmul vieții cotidiene pentru aproximativ două ore și își vor oferi răgazul unor armonii de vară, de data aceasta prin muzică!
Chiar dacă numele lucrărilor sunt mai greu de reținut, cu siguranță toți cei prezenți vor știi să le fredoneze, în program fiind piese celebre și cunoscute, din repertoriul franțuzesc:
E. Chabrier – Rapsodia „España” pentru orchestră.
Ch. Gounod – Divertismentul de balet „Noaptea Walpurgiei” din opera „Faust”.
G. Bizet – Selecțiuni din cele două suite „L’Arlésienne”.
Intrarea este liberă.
Imagine preluata de pe pagina evenimentului

Tudor Chirilă, Nicu Alifantis, Ducu Bertzi, Silvan Stâncel, Claudia Motea, Dana și Liviu Pancu și mulți alți artiști vor fi prezenți pe scena Festivalului de Carte și Muzică Libris

Ajuns la a 7-a ediție, Festivalul de Carte și Muzică Libris se desfășoară anul acesta între 12 -15 iulie. Piața Sfatului va găzdui, ca în fiecare lună iulie din ultimii șapte ani, unul dintre cele mai îndrăgite evenimente culturale din Brașov, la care participă peste 100 de edituri și case de discuri și numeroși artiști români.

Festivalul de Carte și Muzică Libris este o manifestare culturală și artistică ce atrage la fiecare ediție zeci de mii de vizitatori care au ocazia să participe la concerte cu artiști de muzică folk sau pop–rock, lansări de carte și întâlniri cu scriitori, spectacole dedicate muzicii și dansurilor tradiționale românești precum și expoziții tematice.

Programul festivalului mai include lansări de carte și albume muzicale, filme, spectacole extraordinare dedicate Centenarului Marii Uniri: “România 100 – Suflet românesc” cu Claudia Motea, Dana și Liviu Pancu; lansare DVD “Iubire seculară de român”, regia Alecu Croitoru; lansare volumul “Nihil obstad. Elemente pentru o teorie a națiunii și naționalismului” de Dan Dungaciu.

Printre artiștii care vor urca pe scena festivalului în acest an și vor susține concerte se afla: Trupa Vama cu Tudor Chirilă, Nicu Alifantis & Zan, Ducu Bertzi, Magda Pușkaș, Mircea Rusu, Silvan Stâncel și mulți alții.

În cadrul Festivalului organizat de  Asociația Libris Cultural va fi amenajată Aleea Cărții, unde brașovenii și turiștii ce vizitează Piața Sfatului pot descoperi producții muzicale și cărți ale editurilor din țară și străinătate.

Proiect finanțat din bugetul Municipiului Brașov

Sponsor principal: Libris.ro

Partenerii media: TVR3, Tvr Tîrgu Mureș, Digi TV, Radio România Actualități, Radio România 3net, Ziarul Consens, Rtt, Mix Tv, Nova Tv, Info1 Tv, Magic Fm, Biz Brașov, La Pas prin Brașov, Televiziunea Grup Iubim Brașovul TV IBv-Channel, 24FUN, TVAS, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naționale

Despre Festivalul de Carte și Muzică Libris

Festivalul de Carte și Muzică Libris este organizat de Asociația Libris Cultural, cu finanțare din bugetul Municipiului Brașov și sponsorizat de librăria online Libris.ro.

Festivalul de Carte și Muzică Libris, ediția a șaptea, este o manifestare culturală care reunește, în aer liber, în atmosfera istorică din Piața Sfatului Brașov, cele mai importante edituri și case de discuri din țară, pe o alee plină de imaginație și cântec.

Festivalul se adresează brașovenilor și turiștilor prezenți în Piața Sfatului din Brașov, una dintre cele mai vizitate zone ale orașului, mai ales în sezon estival și pol de concentrare a capitalului simbolic ca centru vechi al orașului. Astfel, Festivalul a devenit una dintre cele mai populare manifestări cultural-artistice ale orașului, fiind mereu prezenți zeci de mii de vizitatori.

Odată cu Festivalul de Carte și Muzică, Aleea Cărții din Piața Sfatului a devenit in luna iulie cel mai îndrăgit și mai căutat loc de promenadă din centrul vechi, prin deschiderea culturală variată pe care a oferit-o prin lansări, întâlniri cu scriitori și interpreți, seri magice, cu recitaluri memorabile și o suită folclorică de excepție.

Video: YouTube

Afisul evenimentului:

Festival de Carte si Muzica Brasov ED7

fEstivalul de carte si muzica Libris, editia a saptea

fEstivalul de carte si muzica Libris, editia a saptea, este o manifestare culturala care reuneste, in aer liber, in atmosfera istorica din Piata Sfatului Brasov, cele mai importante edituri si case de discuri din tara, pe o alee plina de imaginatie si cantec.

fEstivalul se adreseaza brasovenilor si turistilor prezenti in Piata Sfatului din Brasov, una dintre cele mai vizitate zone ale orasului, mai ales in sezon estival si pol de concentrare a capitalului simbolic ca centru vechi al orasului. Astfel, fEstivalul a devenit una dintre cele mai populare manifestari cultural-artistice ale orasului, fiind mereu prezenti zeci de mii de vizitatori.

Odata cu fEstivalul de carte si muzica, Aleea Cartii din Piata Sfatului a devenit in luna iulie cel mai indragit si mai cautat loc de promenada din centrul vechi, prin deschiderea culturala variata pe care a oferit-o prin lansari, intalniri cu scriitori si interpreti, seri magice, cu recitaluri memorabile si o suita folclorica de exceptie.

VIA: libriscultural.ro

Sânzienele îmbracă Brasovul în IE!

Sanziene, Brasov, coronite, Soare, ii, costume populare, traditii, iele. Da, mult asteptata zi de 24 iunie a sosit! Ne surade si ne invaluie in miros de dragaica, cerurile se deschid iar Binele va inunda Pamantul!

In 24 iunie va asteptam in Piata Sfatului, la fantana, sa ducem traditia mai departe, traditie care in 2018 implineste 3 ani la Brasov. De la orele 14:00. Scoateti din lada bunicii cea mai frumoasa ie, cea mai valoroasa camasa, cel mai vechi costum popular si veniti in centru!

Vom impleti coronite din sanziene si grau, ii vom vizita pe Juni, vom merge impreuna la Prima Scoala Romaneasca si ne vom intoarce in Piata Sfatului pentru a celebra impreuna aceasta zi magica in ritmuri folclorice alaturi de oameni minunati.

Sa nu uitam, ”de șase ani, 24 iunie înseamnă și o amplă acțiune publică de diplomație culturală ce are ca portdrapel IA, un simbol viu al identităţii şi creativităţii spaţiului românesc, care dăinuie din timpuri străvechi. Ziua Universală a Iei a fost iniţiată de Andreea Diana Tănăsescu și comunitatea La Blouse Roumaine pe 7 ianuarie 2013, devenind în scurt timp un eveniment global, sărbătorit pe 6 continente, în peste 50 de ţări și 150 de localități. Pe 24 iunie 2015, Ziua Universală a Iei a fost recunoscută oficial în Statele Unite ale Americii, printr-o Proclamație emisă de Primăria Washington D.C., graţiei iniţiativei lui Bogdan Banu, susținut de comunitatea românilor din capitala americană și Ambasada României în Statele Unite ale Americii. ” – https://www.facebook.com/events/212121246181649/

Text si imagine preluate de pe pagina de facebook a evenimentului