Arhive etichetă: pictură

Expoziția „Un secol de artă brașoveană. 1815-1918”

Expoziția „Un secol de artă brașoveană. 1815-1918” prezintă evoluția centrului artistic brașovean în secolul XIX și la începutul secolului XX, perioadă de tranziție spre modernitate. Din primele decenii ale secolului XIX ne este cunoscută cu certitudine activitatea unui singur artist local, Georg Gottlieb Schnell (1791-1843), profesor de desen la Şcoala Medie Evanghelică. Absența artiștilor brașoveni a fost suplinită de artiștii călători: Andreas Benedict Höflich (1838), Adalbert (Béla) Schäffer (1838-1839), Karl Diehl (1842-1843), Isidor Neugass (1845-1847), Johann Nepomuk Horrak (1847) și Wilhelm Berg (1847).

La mijlocul secolului XIX revin de la studii și încep să-și desfășoare activitatea în oraș doi artiști brașoveni, Mișu Popp (1827-1892) și Wilhelm Kamner (1832-1901), iar pentru câțiva ani (1846-1849) a fost activ la Brașov și Constantin Lecca (1807-1887), fiul unui fruntaș al negustorilor brașoveni. Cei trei artiști au marcat evoluția artei brașovene, dezvoltată sub semnul clasicismului academist, modulat de influența stilului Biedermeier și a romantismului, devenit orientarea artistică dominantă până spre sfârșitul secolului XIX.

Vernisajul expozitiei:

În a doua jumătate a secolului XIX s-au stabilit la Brașov pentru o perioadă și alți artiști: Atanasie Istrătescu (1840-1868), Anton Fiala (1847-1861), Samuel Herter (1853-1879), Eduard Fritsch (1854-1857) și Csillági István (1869-1871). În a doua jumătate a secolului XIX pictura și fotografia au coexistat și au interferat la Brașov, fiind mijloacele prin care burghezia își afirma statutul social. Unii artiști au activat simultan în calitate de pictor și fotograf (Samuel Herter, Eduard Fritsch).

Spre sfârșitul secolului XIX arta brașoveană s-a diversificat. Începuturile peisagisticii moderne se leagă de activitatea lui Wilhelm Kamner și Mișu Popp. Începând din 1888 își va desfășura activitatea în oraș Elena Mureșianu (1862-1924), prima femeie artist profesionistă din spațiul cultural românesc. La Brașov au funcționat institutele litografice: Johann Gött și fiul Heinrich (1874-1893), Johann Gottlieb Lehmann și fiul Heinrich (1890-1916) și cel al lui Leopold Beer (1876-1883). Pe drumul deschis de Ioan Popp Moldovan de Galați și fiul său, Nicolae Popp, primii sculptori activi la Brașov în secolul XIX, în domeniul sculpturii s-au remarcat Friedrich Hermann (1841-1908) și Traian Mureșianu (1864-1901).

La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX arta brașoveană s-a înnoit prin activitatea unor artiști deschiși spre noile tendințe ale artei moderne: Hans Bulhardt (1858-1937), stabilit aici în 1889, Friedrich Miess (1854-1935), întors de la studii în 1894, tânărul Emerich Tamás (1876-1901) și Arthur Coulin (1869-1912), aflat la Brașov în anii 1901-1908. Prin intermediul lor arta brașoveană s-a îndepărtat de academism, afirmându-se curentele artistice moderne: realism, impresionism, simbolism şi arta 1900. Exemplul oferit de Arthur Coulin și Friedrich Miess a impulsionat începuturile unei vieți artistice active.

După 1900 s-au organizat periodic expoziții personale, dar și expoziții colective (expozițiile „Asociaţiei Sebastian Hann”). Acum au debutat numeroși tineri artiști: Fritz Kimm, Eduard Morres, Hermann Morres, Gustav Kollár, Ernst Honigberger, Margarete Depner, Nicolae Popp etc. Totodată, acum își încep activitatea Hans Eder și Hans Mattis-Teutsch, liderii generației interbelice, perioadă de apogeu a centrului artistic brașovean.

Video: YouTube

Credit foto: Dan Strauti

VIA: Muzeul de Arta Brasov

Icoana de vatră – Atelier de crestături (incizie) şi pictură

În postul Paştelui, vă propunem să pătrundem tehnica vechilor cruceri şi să lucrăm icoana Mântuitorului prin incizarea desenului pe scândura şlefuită de lemn de tei, urmată de uşoara cromatizare cu culori de apă. La sfârşit, icoana va fi ceruită pentru a se păstra mai bine în căminul dumneavoastră!

Icoana de vatră, ascunsă în gospodăria tradiţională în hornul casei, „zăvora” interiorul locuinţei, împiedicând pătrunderea spiritelor rele.

Se găsea mai ales în Sudul ţării, iar ţăranul o agăţa în interiorul coşului de deasupra vetrei, ferită de privirile oamenilor, dar cu rol apotropaic – bloca accesul spritelor malefice, protejând casa şi familia.
Alături de icoană, se agăţa şi un pistornic (pecetar), iar lângă vatră
erau păstrate sticla cu aghiasmă, busuiocul, candela.

Sunt puţini sfinţii reprezentaţi în icoana de vatră. Mântuitorului, Sfântul Nicolae, Sfântul Gheorghe, Sfânta Parascheva, Maica Domnului cu Pruncul sunt cei care apărau casele ţăranilor şi ştiau toate necazurile lor.

Atelierul este susţinut de Victoria Ţăroi şi Georgiana Gămălie, artiste vizuale membre fondatoare ale Asociaţiei Culturale Artessentia si Scheii Braşovului. Acest eveniment face parte din seria de ateliere de arte și meșteșuguri uitate specifice zonei, în spiritul sărbătorii de Paști, din cadrul Festivalului Gloria Domini.

Taxa participare: 80 lei
Sunt incluse
– îndrumarea de specialitate
– materialele şi ustensilele necesare
– tratația din pauza de cafea
___________________________________
ÎNSCRIERI atelier: prin mesaj cu titlul „Icoană de vatră” la adresa casajunilor@gmail.com, împreună cu datele dumneavoastră de contact (număr de telefon și nume complet). Veți primi un mesaj de confirmare a participării.

Loc: Casa Junilor, 20 martie între 17:00 – 20:00

Imaginea evenimentului: