Arhiva etichetelor: Scheii Brasovului

razboi

Copiii invata sa toarca si sa teasa, la Muzeul din Casa Junilor

Joi, 21 septembrie, de la orele 18.00,  15 copii cu vârste intre 6 si 12 ani, vor lua  parte la atelierul gratuit de tors şi ţesut de la Casa Junilor – sediul Uniunii Junilor din Scheii Brasovului si Brasovul Vechi .

Atelierul face parte din proiectul Muzeul din Casa Junilor, finanţat de Primăria Municipiului Braşov şi realizat de Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi, în parteneriat cu Asociaţia „Mă implic” (co-finanţator), derulat în perioada august-noiembrie 2017,potrivit comunicatului remis La pas prin Brasov.

Prin atelierele de educaţie non-formală din cadrul proiectului, copiii au prilejul să ia contact cu vechile meşteşuguri practicate în regiunile etnografice ale Ţării Bârsei şi Ţării Făgăraşului, ca prim pas în învăţarea unor practici ca torsul, cusutul de mana sau ţesutul la război.

La atelierul de joi, cei mici vor afla povestea firului de lână, printr-o experienţă interactivă, coordonată de artizanul Elena Dănilă. Copiii vor vedea cum prind viaţă sub ochii lor daracii pentru pieptănat lâna, furcile, fusurile şi războiul de ţesut.

Imagini remise La pas prin Brasov fara precizarea autorului

Brosa

Atelier de cusături tradiționale – Broșă

Vă invităm la cel de-al doilea atelier gratuit din cadrul proiectului „Muzeul din Casa Junilor”, finanţat de Primăria Braşov şi realizat de Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul vechi, în parteneriat cu Asociația „Mă implic” (co-finanţator), derulat în perioada august-noiembrie 2017.

Astfel, joi, 7 septembrie 2017, între orele 18.00 si 20.00, împreună cu cei care stăpânesc sau doresc să deprindă arta cusutului, vom aplica un motiv tradițional românesc, cules de pe o cămașă de june din Șcheii Brașovului, la realizarea unui broșe.

Din partea noastră veți primi modelul de cusut, în format tipărit, materialul pe care se coase – etamină bumbac 100%, ac, fire pentru cusut – roșu și negru și suportul metalic adică toate materialele necesare realizării broșei. Vom lucra modelul în punct de lucru în cruce, apoi vom încheia broșa, prin cusătură înaintea acului, dus-întors și vom finaliza prin scoaterea câtorva fire sau prin punctul feston.

Atelierul se adresează persoanelor cu vârsta de peste 12 ani. Participarea este gratuită si se face exclusiv pe baza inscrierii prealabile. Pentru înscrieri, vă rugăm să ne scrieți un mesaj cu titlul „Înscriere atelier broșă”, care să conțină un număr de telefon, pe adresa: antonelalungu@yahoo.com. Veți primi un mesaj de confirmare a participării.

Motivul ales sugerează, prin forma sa, un romb.

„Rombul este un element decorativ a cărui istorie se pierde în negura timpului. Se pare că pe teritoriul ţării noastre este unul dintre cele mai vechi ornamente dacă luăm în considerare falanga de cal găsită la Dubova, în Regiunea Porţilor de Fier, falangă ce are ca decor un romb cu interiorul haşurat cu linii. El este considerat simbolul feminin. În acelaşi timp este format din două triunghiuri şi în cazul în care forma acestora este prelungă poate semnifica legătura între cer şi pământ.

Mărgărita Miller-Verghy subliniază vechimea ornamentului în arta populară românească şi face în acelaşi timp o incursiune în istoria umanităţii care poate explica vechimea şi persistenţa lui în mai multe culturi ale lumii antice. Subliniază prezenţa acestuia încă în scrierea cuneiformă ca semn pentru soare, reprezentarea fiind realizată prin patru linii egale aşezate în jurul unui centru.

Rombul persistă şi azi în arta populară românească, fiind redat pe obiecte din lemn, pe ţesături, pe ceramică etc. Îl vom regăsi pe porţile, impregnat în relief accentuat sau prin incizie, cu ajutorul funiei etc., pe piese de mobilier sau pe unelte.”

(Sursa: www.limbaromana.org/revista/motive-geometrice/ – MOTIVE GEOMETRICE. PUNCTUL, LINIA, TRIUNGHIUL, PĂTRATUL, ROMBUL, CERCUL pe obiecte de artă populară ale zonelor etnografice din judeţul Maramureş, Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Ţara Maramureşului, Ţara Codrului – Ecaterina Janeta Ciocan).

Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi își dorește să aducă un aport la transmiterea și păstrarea în timp a motivelor tradiționale românești, săsești și ungurești din zona în care traim și a fost creată de Antonela Lungu și Melinda Puskás.

Simboluri si motive cusute

Expoziție „Portul de sărbătoare al Junilor Roșiori și Albiori”

Uniunea Junilor din Scheii Brașovului și Brașovul Vechi îi invită pe brașoveni la expoziția ”Portul de sărbătoare al Junilor Roșiori și Albiori”, organizată în Casa Junilor din Brașov, str. Prundului nr. 1. Vernisajul expoziției va avea loc luni, 4 septembrie, la ora 18 și îl are curator pe istoricul dr. Alexandru Stănescu.

Acțiunea face parte din proiectul cultural ”Muzeul din Casa Junilor”, implementat de Uniunea Junilor din Scheii Brașovului și Brașovul Vechi și cofinanțat de Primăria Municipiului Brașov. Expoziția este dedicată costumului de sărbătoare al junilor roșiori și albiori din Șcheii Brașovului și constă în expunerea pe parcursul lunii septembrie a unor costume și accesorii care alcătuiesc portul de sărbătoare din Șchei.

Intervenția culturală urmărește valorificarea frumuseții și bogăției simbolistice a acestor costume, care diferă ca aspect și motive între costumul de zi și cel de sărbătoare. Costumul specific cetelor de Juni Albiori și Roșiori din vechiul cartier Schei se remarcă prin cel mai pitoresc port, bogat brodat cu motive populare şi sute şi chiar mii de paiete din argint aurit (fluturi). Exponatele provin din colecții private ale locuitorilor din Șchei și de la membrii Uniunii Junilor, iar datorită vechimii lor, multe dintre exponate fac parte din patrimoniul Uniunii.

Junii Roșiori poartă costumul cel mai bogat și atractiv dintre cetele de juni din Brașov, cămașa este bogat brodată cu motive populare românești, decorate cu mii de paiete din argint aurit, sau alamă, chimirul sau „șerparul” este cusut cu mărgele și fluturi aurii. „Laibăricile” sunt din dimie albă, brodate cu cu ibrișin negru, ele sunt împodobite si cu găitane. O particularitate însemnată este că vătaful Roșiorilor poartă lăibărica pe umărul stâng, iar ceilalți juni rosiori o poartă pe umărul drept. Caracteristica lor – de unde și numele  – este căciula de roșior cu „pompon roșu”.

Costumul Junilor Albiori diferă de cel al Junilor Tineri și Bătrâni prin cămășile de pânză albă, scoase în afară, lungi până la genunchi și largi, în 12 clini, împodobite cu fluturi aurii și broderii în motive românești. Sunt încălțați cu cizme, iar pe cap poartă o căciulă de blană albă. Inițial purtau căciula neagră, dar pentru a se distinge de celelalte grupuri și-au confecționat căciuli albe cu „țoc”, ca la Junii Curcani, susținută sub bărbie cu o curea, modelul ei amintind de căciula lui Mihai Viteazul. La brâu, Junii Albi au un chimir lat cusut cu motive naționale și numai vătaful poartă o lăibărică albă cu găitane negre și pe margini cu cusături, țesute cu „troaca” (un război de țesut arhaic, cu ciocănele, care a dat șcheienilor porecla de „trocari”).

VIA: comunicat remis La pas prin Brasov

Jocul stramosesc (2)

Conferința Jocul strămoșesc din Șcheii Brașovului

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Brașov are bucuria să vă invite la conferinţa „Jocul strămoşesc din Şcheii Braşovului” susţinută de dr. Alexandru Stănescu. Evenimentul va avea loc joi, 29 iunie 2017, de la orele 18,00, la Mansarda Casei Baiulescu.

Alexandru Stănescu s-a născut în anul de graţie 1974, în Şchei, acolo unde tradiţia se păstrează vie şi azi. A crescut înconjurat de obiecte vechi şi frumoase, moştenite de părinţii lui din familie, care i-au transmis un tezaur de cunoştinţe, poveşti, fotografii. În Şcheii Braşovului, a învăţat, admirat şi preţuit tradiţiile comunitare şi obiceiurile de demult şi anume jocurile junilor, serbările şi costumele lor specifice. Toate acestea l-au făcut să aleagă istoria drept carieră.

A studiat la Facultatea de Istorie şi Arheologie Cluj Napoca, unde a făcut şi doctoratul. Reîntors în Braşov, a fost un profesor activ şi dedicat, după care a lucrat cercetător științific gradul III la Muzeul de Istorie Braşov. În calitate de director al Direcției Județene de Cultură a restaurat trei troițe cu capelă. De asemenea, a fost ghid turistic în ţară și străinatate, izbutind să convingă mediul de afaceri să investească în evenimente culturale (precum la Târgul de mirodenii).

În timp, acumulând experienţă, a avut curajul să aplice pentru proiecte culturale, în calitate de expert şi specialist, în colaborare cu diverse instituţii și ONG-uri (Agenţia Metropolitană Braşov, Institutul Cultural Român, Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov, Asociația Libris Cultural, Uniunea Junilor Braşov ș. a.), susţinând şi valorificând patrimoniul local mai ales, din Şcheii Braşovului (troiţele, datinile junilor, poveştile tradiţionale) şi stimulând dezvoltarea durabilă a turismului.

Tema conferinţei susţinută la invitaţia bibliotecii vizează descrierea şi dezvăluirea semnificaţiei jocurilor şi dansurilor junilor, precum şi a caracteristicilor lor. În alte zone ale Transilvaniei jocurile sunt practicate de ansambluri profesioniste, dar în Şchei jocul strămoşesc este organizat de către juni si tinerii din comunitate şi astfel şi-a păstrat însemnătatea socială şi funcţia de protocol social. Prin urmare jocul strămoşesc a devenit principalul mijloc prin care tinerii îşi fac intrarea în viaţa socială a comunităţii.

Manifestarea face parte din ciclul Conferinţele secţiei Periodice, organizate de departamentul de ziare şi reviste al Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” Braşov.

Vă aşteptăm cu drag!

Credit foto: Dan Strauti

Iia

Ziua Universala a IEI 2017 la Casa Junilor

Anul acesta va invitam sa imbracati IA si sa celebram impreuna Ziua Universala a IEI 2017, in aer liber, pe esplanada Casei Junilor.

La nivel national, Ziua Universala a IEI are ca tema in acest an NATURA ȘI DIVERSITATEA, iar cauzele evenimentului sunt:
1. Susținerea artizanilor locali.
2. Susținerea comunităților și grupurilor care recuperează tradiția și tehnica realizării Iei.
3. Transmiterea cunoașterii tradiționale către generațiile viitoare.

Urmand aceste deziderate, organizatorii evenimentului, Uniunea Junilor din Scheii Brasovului si Brasovechi, Centrul de Informare Turistica Brasov si Asociatia Culturala Artessentia au pregatit pentru dumneavoastra urmatorul program:

– Expozitie temporara „Costumul traditional din Schei” (Casa Junilor, etaj I)
– Ateliere, expozitie cu vanzare artizani locali
– Impletim impreuna cununi din sanziene, spice de grau, flori de camp. Mihaela Stamate, de la Gradina cu Dragoste , ne va invata sa jucam Dansul Sanzienelor, ne va povesti despre Sânziene si despre beneficiile sânzienelor și ale altor plante de leac
– Prezentare simboluri traditionale din Tara Barsei/ Descifrarea IEI, Victoria Taroi, restaurator de arta si textile, Asociatia Artessentia Brasov
– Prezentarea costumului de sarbatoare barbatesc si femeiesc din Scheii Brasovului – istoric dr. Alexandru Stanescu
– Demonstatie de imbrobodire a femeii maritate din Scheii Brasovului
– Demonstratie de coasere manuala a paietelor pe camasa de june rosior
– Invatam sa dansam Brasoveanca si Hora Junilor
Participanti: Ghircoias Doina, mester popular, Clinciu Gabriela, mester popular, Gabriela Bularca,mester popular, Mihaela Stamate/Gradina cu Dragoste, Zestrea Harman, Asociatia Culturala Artessentia, Bucuria in Lucruri Simple.

Participanții sunt rugați să se imbrace in ie si aducă flori de câmp pentru împletirea coronițelor.

Iia

VIA: pagina de facebook a evenimentului

Credit foto: Firicel Photography

trecem hotare prin digitalizare (1)

Prima Școală Românească se transformă într-un muzeu interactiv

Textele de sute de ani din arhiva Primei Școli Românești reintră în circulație prin digitalizare. În plus, o replică a tiparniței Coresi, îi ajută de astăzi pe turiști să-și tipărească propriile amintiri din muzeu. Acesta este un pas important care contribuie la transformarea muzeului într-unul modern, interactiv.

Tiparnița a fost realizată de un meșter popular. Aceasta a costat 2000 de euro și a fost achiziționată din banii strânși la balul de caritate organizat recent de Clubul Rotary Kronstand!

La balul de caritate organizat de Clubul Rotary Kronstand s-au strâns 17.400 de lei. Pe lângă tiparnița – replică, urmează digitalizarea a peste 5000 de pagini de arhivă în format digital. Cărțile vor reintra după sute de ani în circuitul public. Cercetătorii textelor vechi, studenții vor avea acces gratuit la această comoară digitală.

Acestea sunt câteva din inițiativele Clubului Rotary Kronstadt prin care susțin și promovează Muzeul Prima Școală Românească!

Video: YouTube

Credit foto: Dan STRĂUȚI

Balul Primei Scoli Romanesti

Balul Rotary Kronstadt – ‘Balul de Absolvire a Primei Școli Românești’

Dragi prieteni,

Povestea Primei Școli Românești continuă!

De data aceasta, momentul ales pentru o nouă filă de poveste este joi, 8 iunie 2017, ora 19.00, când va bate gongul pentru deschiderea „Balului de Absolvire a Primei Școli Românești”. Domnițele și domnii sunt invitați la Hotel Kronwell din Brașov.

Amfitrionul acestui eveniment caritabil, Clubul Rotary Brașov Kronstadt, își propune anul acesta, cu ajutorul Dumneavoastră, să digitalizeze arhiva de carte a Muzeului Prima Școală Românească.

Campania noastră, intitulată:  „TRECEM HOTARE, PRIN DIGITALIZARE! Cu un leu salvezi o pagină de patrimoniu cultural!” va da acces oricărui om, din orice colț de lume, la manuscrisele și documentele unice ale Primei Școli Românești. Astfel, aducem trecutul în viitor, ca să obținem un schimb de informații real, la nivel global.

Arhiva Muzeului Prima Școală Românească cuprinde peste 6.000 de cărți și  30.000 de documente de secolele XI-XV, 80 de hrisoave domnești și peste 800 de catastife cu evenimentele zilnice ale Brașovului..Așadar, împreună putem salva sute de mii de pagini de patrimoniu cultural. Împreună putem ajuta ca acest leagăn al culturii naționale și universale să fie cunoscut pe măsura importanței sale.

Prima Școală Românească din Șcheii Brașovului este simbol al identității noastre naționale. Aici este locul unde a început povestea primelor cărti tipărite în limba română, mai întâi religioase și apoi laice. Este locul unde a slujit ca dascăl Anton Pann și a fost elev Titu Maiorescu. Unde ciracii, elevii din acele vremuri, învățau pentru a deveni dascăli, notari sau preoți. În arhiva școlii se păstrează tipărituri unice din centrele importante ale culturii europene. Așa se face ca aici găsiți Prima Tipăritură în Limba Slavă din lume și tot aici se păstreaza Prima Biblie a Rușilor.

Aici sunt toate bibliile tipărite în limba română și tot aici se află un Codex Aureus, scris pe piele de ied nenascut, a cărui valoare este inestimabillă. În lume mai există un singur exemplar asemănător, în biblioteca de la Oxford. Aici sunt primele manuale după care au învățat românii la școală. Cel mai vechi descoperit este un Omiliar, datat din secolele X- XII, semn ca școală funcționa cu cel puțin două secole înainte de atestarea sa documentară.

Pentru toate acestea și multe altele, merită ca împreună să facem din salvarea și promovarea Primei Școli Românești un obiectiv care să depășească granițele țării. Și dacă ne gândim că doar o treime din arhiva muzeului a fost cercetată până acum, avem un motiv în plus să spunem că Prima Școală Românească are încă un  potențial imens cultural de oferit lumii întregi.

Digitalizarea unei pagini de carte costă, în medie, 1 LEU. De aceea, sprijinul pe care vă rugăm să ni-l oferiți nu va fi măsurat de această dată în bani, ci în pagini de patrimoniu cultural salvat!

Pe lângă digitalizarea arhivei ne propunem să organizăm în acest an o tabără de vară, dedicată elevilor între 10 și 14 ani, cu tema: „Evoluția mijloacelor de comunicare în masă, de la tiparniță la facebook și twiter”.

Pentru cei care vor trece pragul muzeului, pregătim o replică a tiparniței diaconului Coresi ( originalul se află și el expus în muzeu) unde vizitatorii pot tipări un text, la alegere din variantele propuse, care să le amintească de Prima Școală Românească.

Zeci de mii de oameni  s-au alaturat deja campaniei noastre pe facebook „Rotary susține Prima Școala Românească”. La balul de anul trecut, toți cei 17 700 de lei colectați au fost donați pentru repararea acoperișului arhivei Primei Școli. Prin munca şi donaţiile exclusive ale membrilor Rotary Kronstadt și ale nașilor noștri de la Clubul Rotary București OCTO, am innoit site-ul Primei Şcoli cu o grafică prietenoasă şi un tur virtual 360 (http://www.primascoalaromaneasca.ro).

Totodată, am realizat, printr-o agenţie de publicitate, primul spot video profesionist de promovare a Muzeului Prima Şcoală Românească, în limbile română şi engleză. În prima lună de la lansarea campaniei “Cuvântul tău”, spoturile au strâns peste 30 de mii de vizualizări numai pe facebook, iar interesul pentru povestea spusă de ele continuă.

În acest efort de promovare a Primei Şcoli ni s-au alăturat personalitati importante din lumea muzicii, teatrului, operei sau din domeniul academic. Printre ei se numără compozitorul si interpretul Adrian Daminescu, actorul Constantin Cotimanis, vedetele Bianca Brad, Laura Cosoi, interpreta Carmen Radulescu, balerinii Alexandra si Adrian Scriminț, micuţele vedete ale Asociației Kids Music Production și mulți altii.

Participanţii la ediția din acest an a Balului de Absolvire a Primei Școli Românești vor avea parte de numeroase surprize. La licitație vor fi scoase la vânzare obiecte cu specific tradițional românesc.Marele premiu va fi un weekend princiar, oferit de Agenția 123 Travel! Destinația va fi satul sibian Mălăncrav, locul unde Prințul Charles poposește adesea. Casa 335 Mălăncrav este restaurată în stil țărănesc, iar micul dejun oferit păstrează aroma și prospețimea bucatelor alese de la sat.

lansare carte

Lansare carte Tradițiile Junilor din Şcheii Braşovului 2017

Cu ocazia implinirii unui an de la inagurarea Casei Junilor, va invitam la evenimentul de lansare a volumului ‘Tradițiile Junilor din Şcheii Braşovului și Brașovechi, editia a II-a, editat in romana si engleza.

Cartea, in ambele variante, este realizata cu sprijinul Agentiei Metropolitane Brasov, autorul volumului fiind istoricul dr. Alexandru Stanescu, secretarul Uniunii Junilor din Scheii Brasovului si Brasovul Vechi.

Cartea oferă informaţii despre originea şi evoluţia Societăţilor Junilor, portul tradiţional şi moştenirea culturală braşoveană.

„Obiceiul Junilor de Paști a stârnit mereu admirația publicului, fiind considerat încă din secolul al XIX-lea o sărbătore unică în felul său, dar Parada călare nu constituia un eveniment singular al Junilor, ea făcea parte dintr-un ansamblu complex de sărbători pe care ceata Junilor le organiza în Săptămâna Luminată.” scrie dr. Alexandru Stănescu în cartea sa.

Miercuri 03 mai, orele 18.00 – 19.00, Casa junilor, Brasov.

ADN-ul unei natiuni (5)

Sezatoare in Schei, acasa la Juni

O manifestare cât mai aproape de ceea ce reprezentau șezătorile pe vremea bunicii începută dis-de-dimineață la Mediatecă și continuată la Casa Junilor.

Încercăm să ne întoarcem la origini, să trăim frumos și curat ca strămoșii noștri, să redescoperim vechi meșteșuguri (mai puțin poluante sau, dacă se poate…deloc nocive), vechi rețete de bucate, gusturi și mirosuri întipărite în mințile și inimile noastre.

După vizionarea unui scurt documentar despre obiceiurile și tradițiile Junilor din Săptămâna Luminată și o prezentare a unor produse tradiționale preparate în casă după rețete străvechi s-a trecut la partea de degustare. Brânzeturi, cozonaci, slănină și aperitive făcute în casă. Toate au fost stropite cu băuturi tradiționale ale junilor.
O rețetă veche, simplă, care s-a păstrat în Șchei este un aperitiv numit ”Krampampuli”.
În armata austriacă soldații primeau în fiecare dimineață cafea, iar cei care nu doreau cafea primeau o ceașcă cu supă de chimen. Unii păstrau supa de chimen și își făceau Krampampuli, cu un pic de zahăr și o cană de alcool, date în clocot.

Numele provine de la o băutură cu ienupăr numit Krambambula (1598) și este adus de Ambrosiuns Vermöllen (originar din Olanda, stabilit în Danzig). Fiind o băutură ieftină, cu o largă răspândire în centrul Europei, era cunoscută mai ales printre militari și studenți, datorită amestecurilor de arome diferite de la o zonă la alta (în Polonia și Galiția se punea vodcă, în spațiul german amestecul se făcea cu gin sau alcool cu ienupăr.). Și denumirea băuturii a suferit mai multe transformări de-a lungul vremii, însă baza preparării a rămas aceeași. Venind din partea unor descendenți ai acestui vechi cartier, informațiile oferite de Istoricul Dr. Alexandru Stanescu sunt neprețuite.

Am admirat două cămăși autentice cu o vechime de aproape două secole (sper să fi reținut corect) purtate de juni la sărbătorile din an, cămăși care vor fi modele pentru viitoare replici pe care vom încerca să le realizăm în viitorul apropiat. Elemente de pe aceste cămăși au fost reproduse pe obiecte din lemn care decorează pereții casei.

Făcând referire la aceste elemente decorative utilizate în cusăturile din Șchei, am reținut două dintre cele mai importante – frunza de stejar și ghinda, specifice locului.

Sunt convinsă că nu multă lume știe ce semnifică data de 22 aprilie. ONU a declarat această zi ca ”sărbătoare oficială a planetei Pământ și o expresie comună a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde.”
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_Planetei_P%C4%83m%C3%A2nt )
Eu personal, am avut dublă motivație și, cu bună știință, am sărbătorit și ”Ziua Planetei Pământ” la Casa Junilor.

Bucuria revederii și timpul petrecut împreună este întotdeauna valoros iar grupul de turiști care și-a exprimat dorința să cunoască obiceiuri și tradiții ale noastre au fost o surpriză plăcută și un prilej de mândrie pentru noi.

Mulțumim din suflet gazdelor pentru invitație, care pe lângă scopul principal al reuniunii ne oferă întotdeauna și unul adiacent, un bonus-surpriză, care completează informațiile despre tradiția locului și ne face să ne simțim mândri de moștenirea noastră culturală.

Credit foto: Dan STRĂUŢI

Video: YouTube

Junii Brasovului

Marțea cu plăcinte

Marți, 18 aprilie, orele 17.00, Uniunea Junilor organizează în Piața Unirii  evenimentul intitulat  Marțea cu plăcinte, în cadrul căruia brașovenii și turiștii îi pot admira pe Junii Tineri jucând hora și alte jocuri tradiționale și pot savura plăcintele pe care aceștia în mod tradițional le oferă participanților.

Credit foto: Antonela Cristina Lungu