Arhive etichetă: Scheii Brasovului

Negustori români din Șcheii Brașovului. Oameni, case, destine

Cu ocazia Zilei Internaționale a Muzeelor, care propune ca temă în acest an Muzeele hiperconectate: abordări noi,  public nou, Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului aduce în fața publicului tânăr brașovean, expoziția Negustori români din Șcheii Brașovului. Oameni, case, destine.

Expoziția îi evocă pe negustorii români din Șcheii Brașovului, statutul lor social, modul de viață și aspecte privind istoria comerțului brașovean de-a lungul secolelor. Cu această ocazie, se aduce în prim plan și fondul de patrimoniu arhitectural  extrem de valoros, existent încă în Șcheii Brașovului.

Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 18 mai 2018, ora 12:00, la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, din Piața Sfatului nr. 15.

Expoziția poate fi vizitată până în 30 iulie 2018.

Noaptea Muzeelor la Casa Junilor

Expoziția Junii din Șchei și Brașovechi urmărește aducerea în atenția publicului brașovean a portului vechii comunități românești brașovene, prin prezentarea celor două tipuri de costum tradițional: așa-numitele haine românești și costumul național – păstrate până în zilele noastre de Junii din Șcheii Brașovului. În expoziție este prezentat portul specific fiecărei societăţi de juni şi a tradiţiilor celor şapte cete de Juni.

Vizitatorii vor putea admira şi o replică a unui cal în mărime naturală, pregătit de paradă, echipat cu toate accesoriile cu care junii îşi împodobesc caii în ziua de Călări: şalanguri din piele cu ciucuri tricolor, valtrap, căpăstru, frâu, şa etc.

Obiectele provin din colecţii private ale locuitorilor din Schei şi de la membri ai Uniunii Junilor.

Ghidajul în Muzeul Casa Junilor va fi asigurat de juni din diverse cete si de fete din Șcheii Brașovului, toți ghizii vor fi înveșmântați în portul tradițional, considerat cel mai frumos și mai bogat costum românesc din Transilvania. În sala de conferințe vor avea loc video proiecții cu filme documentare despre tradițiile și jocurile strămoșești din Șcheii Brașovului.

Sâmbăta, 19 mai a.c., intre orele 18.00 – 01.00.

Aruncatu-n ţol, ritual de iniţiere al Junilor Tineri

Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi organizează ritualul “Aruncării în ţol” vineri, 13 aprilie, de la orele 17.00, în Piaţa Unirii (Prund).

“Aruncatu-n ţol”, obicei al Grupului Junilor Tineri, face parte din serbările tradiţionale ale Junilor din perioada Săptămanii Luminate, fiind la origine un vechi ritual de confirmare şi de iniţiere în ceata de feciori.

In Vinerea Luminată, Junii Tineri îşi vor intrarea în Piaţa Unirii la orele 17.00, cand vor cânta Troparul Invierii la Crucea Capitanului Ilie Birt. Dupa aceea, vor merge în centrul pieţei, unde vor juca hora Junilor şi vor îndeplini străvechiul ritual al aruncării buzduganului, în faţa Bisericii Sfântul Nicolae.

După aruncatul buzduganului, junii aduc ţolul (cerga) în care, rând pe rând, toţi Junii Tineri vor fi aruncaţi de câte trei ori, spre cer.

În trecut Junii Tineri se adunau în ziua de Joi din Săptămâna Luminată pe pajiştea numită de şcheieni La Poalele Dosului, puțin mai jos de stejarul la rădăcina căruia, conform legendei, se credea că regele Solomon a ascuns coroana Ungariei. Acolo, junii tineri și familiile lor organizau o mare petrecere la care participau brașoveni din tot oraşul, veniți în număr mare atât din Șchei și Cetate, cât și din Braşovechi şi Curmătura.

După ce Junii jucau hora şi se întreceau în aruncarea buzduganului, începea o mare petrecere populară. Apoi junii plecau acasă la armaşul mare, unde junii erau aruncaţi în ţol fie în curtea casei fie în şură.

Cei care nu participau la acest vechi ritual, erau aruncaţi în țol a doua zi, în Piaţa Prundului (azi Piaţa Unirii).

Dat fiind caracterul deosebit de spectaculos al acestei sărbători, organizatorii îi invită pe brașoveni să nu rateze prilejul de a fi prezenți vineri în număr cât mai mare, în Piața Unirii.

Imagine preluata de pe pagina evenimentului

Expoziţia „Amintiri din Şcheii Braşovului. Sărbători şi obiceiuri culinare”

Comunitate de tip rural, profund tradiţională, influenţată de mediul urban, prin comportament, cultură şi educaţie, Şcheiul s-a dezvoltat într-o lume de sorginte tradiţională şi totuşi modernă ca viziune.

Expoziția își propune să ilustreze amintirile şcheienilor despre modul lor de viaţă şi alimentaţie, în funcţie de anotimpuri, de posturile religioase sau de „zilele de dulce”, de unele sărbători sau evenimente petrecute în familie: botez, nuntă, petreceri etc.

Aflaţi la intersecţia drumurilor comerciale şi a influenţelor venite atât din centrul Europei, cât şi din spaţiul balcanic, şcheienii, oameni gospodari, cu grădini şi vite, unii economi de oi, alţii negustori erau atenţi la ceea ce înseamnă „arta culinară”. Contactul cu o serie de practici, obiceiuri şi tradiţii gastronomice aparţinând altor culturi a îmbogăţit arta culinară de care beneficiem şi astăzi, potrivit comunicatului remis La pas prin Brasov.

Expoziția este găzduită de Muzeul de Etnografie Braşov în perioada aprilie – iunie 2018.

Video: YouTube

„Marțea cu plăcinte”, obicei al Junilor Tineri

Marți 10 aprilie a.c., Grupul Junilor Tineri a continuat obiceiurile din Săptămâna Luminată.

„Marțea cu plăcinte”, obicei vechi, reluat în ultimii ani, a fost manifestarea care a încălzit sufletele celor prezenți în Piața Unirii. In trecut, junii tineri urcau pe Coasta Prundului împreună cu familiile, unde, după ce jucau hora Junilor și aruncau pe rând buzduganul, se ospătau cu plăcinte cu brânză și cu fructe și beau din vinul oferit de vătaf. Acest obicei nu era o serbare câmpenească, ci mai curând o strângere de fonduri pentru ziua de „călări” din Duminica Tomii.

Astfel, de la ora 17.00, Junii Tineri s-au adunat în Piața Unirii, au jucat hora, au aruncat buzduganul, apoi au împărțit plăcinte (contra unei donații pentru grup). După activitatea din Piața Unirii au urcat pe Coastă împreună cu muzicanții, şi au jucat iar hora junilor în timp ce au aruncat buzduganul sus la Crucea de pe Coastă. Junii Tineri au împărțit acolo plăcintele rămase, împreună cu vătaful.

Video: YouTube

Credit foto: Dan Străuţi

Șezătoare la Avrig – „Nu toate comorile sunt în cărți, dar se întâlnesc în Bibliotecă!”

În fiecare joi, în ultimii 5 ani, la Biblioteca Orășenească din Avrig se întâlnesc la șezătoare între 30 și 50 de femei. Aici revin la viață, se transmit și se păstrează cu sfințenie tradițiile și tainele lucrului la războiul de țesut. Strigăturile și cântecele întrețin atmosfera în timp ce tinerele învață cum se toarce fuiorul de lână, cum se croiește o ie, ce ață este potrivită dar și ce pânză poate fi folosită. Printre povești și glume poți afla și rețete de mâncare.

Sâmbătă, 17 martie, a fost o zi aparte. La șezătoarea de la Avrig s-au întâlnit reprezentanți ai comunităților din județele Brașov, Covasna, Mureș și Sibiu.

Duelul strigăturilor dintre gazde și oaspeți ne-a purtat sufletul spre costumul de mireasă din Avrig, spre datina chemării la nuntă, la steagul și costumul de călărași. Din Brașov, de la Casa Junilor, istoricul dr. Alexandru Stanescu, secretarul Uniunii Junilor, a prezentat costumele din Șcheii Brașovului.

Atmosfera a fost întregită de cântecele interpretate de Cristi Stan, solist vocal și instrumentist – de profesie fermier (un om ce are în grijă peste 1500 de oi) și de Mirel Chialda, instrumentist din ansamblul Jidvei, laureat al Festivalului Național de Folclor „Strugurele de Aur”.

„Nu toate comorile sunt în cărți, dar se întâlnesc în Bibliotecă. 
Țara Oltului – Țara Făgărașului, ținut voievodal cu vechi tradiții, întins în două județe (Sibiu și Brașov) a fost astăzi, într-un fel aparte, reunită la Avrig, într-o mare șezătoare.

Prin oaspeții din Brașov a fost prezentă și Țara Bârsei. Am avut oaspeți și din alte două județe Mureș și Covasna. Ba mai mult, portul tradițional a reprezentat o bună parte din România, din Bucovina până în Muscel, din Ardeal până în zona Olteniei iar alături frumosul, elegantul, nobiliarul port al românilor din Șcheii Brașovului. Am aflat originea și rigurozitatea cu care s-a păstrat, am aflat despre obiceiul frumos al Junilor din Șcheii Brașovului, am arătat și noi fragmente din obicei avrigenesc, după un spumos dialog de strigături tradiționale purtat între gazde și oaspeți. Ne-au cântat Cristi și Mirel pentru un crâmpei de joc de pe la noi și de pe la oaspeți.

S-a spart gheața și de-acum sperăm că ne vom întâlni din nou, la Avrig, să continuăm ceea ce atât de frumos am început azi.

Mulțumim oaspeților că ne-au onorat astăzi, mulțumim D-lui Alexandru Stănescu pentru interesantul expozeu privind Junii din Șchei, obiceiurile lor și costumele unice, costume inspirate după cele de la curțile voievodale românești.

Mulțumim și pentru invitațiile făcute nouă, ne vom strădui să le răspundem tuturor … cu prezența șezătorii noastre.

Mulțumim Ana Borca pentru că ai făcut posibilă această întâlnire.

Da, nu toate comorile sunt în cărți… dar se întâlnesc și în Bibliotecă,” Grancea Maria.

De-a lungul anilor, doamna Maria Grancea, bibliotecar la Biblioteca Orășenească Avrig și muzeograf la Muzeul Orașului Avrig a susținut promovarea culturală a orașului și s-a implicat activ în educarea tinerelor generații. În fiecare miercuri și vineri, după amiaza, se desfășoară ateliere pentru copii. Între 20 și 80 de copii pictează pe lemn sau sticlă, creează diverse lucruri utile, jucării, obiecte ornamentale, reciclează isteț, învață să fie creativi, să fie prieteni, să petreacă timp frumos împreună.

„Hainele românești ale femeilor din Șchei sunt constituite din ciupag, o cămașă de borangic sau dantelă, cu mâneci largi, prinse la încheietură cu manșete de catifea brodate cu fir, numite „pumni”, o fustă de brocart (sucnă sau sumnă), un laibăr din același material, cizme de culoare galbenă sau roșie și ghete. In trecut, femeile măritate purtau pe cap un batic prins pe un conci, peste care se așeza o maramă din borangic numită cârpă sau gimbir. Fetele din Șchei nu purtau maramă când ieșeau la sărbători sau la Joc, ci purtau, prins în păr, un buchețel de flori. Podoabele femeilor din Șchei erau salba, inelul cu trei briliante, brâul cu paftale din argint aurit,” dr. Alexandru Stanescu, Tradițiile Junilor din Şcheii Braşovului și Brașovechi.

”Frunzuliță din poiană
Eu sunt fată avrigeană,
De la poala Surului
De pe Țara Oltului,
UIU IU IU IU
Avrigeanu-i avrigean
Dacă tace bolovan
Dacă-i cu căciulă nouă
Trei păpări din două ouă.”

Lucretia Ciobanu – Cand vii bade-n sezatoare

Cand vii bade-n sezatoare la, la, la, la, la

Nu sta la uşă-n picioare la, la, la, la, la

Uită-te-n casă de-a rândul la, la, la, la, la, la, la

Şi te-aşeză und’ ţi-i gândul la, la, la, la, la

De ţi-e gându-n altă parte la, la, la, la, la

Du-te bade mai departe la, la, la, la, la

Ca sunt multe sezatori la, la, la, la, la, la, la

Cu fete si cu feciori la, la, la, la, la

Nu fi bade suparat la, la, la, la, la

Ca-i mult de cand s-o-nserat la, la, la, la, la

Si eu te-am tot asteptat la, la, la, la, la, la, la

Cu fusul nedepanat la, la, la, la, la

Toarce  furca si tu fus la, la, la, la, la

C-o fost badea si s-o dus la, la, la, la, la

Dar eu stiu ca maine sara la, la, la, la, la, la, la

Vine sa ma vada iara la, la, la, la, la

Dar eu stiu ca maine sara la, la, la, la, la, la, la

Vine sa ma vada iara la, la, la, la, la

Iar dacă treceți prin Avrig în lunile aprilie sau octombrie să vă notați două date: 29 aprilie a.c și 14 octombrie 2018.

Asociația Crescătorilor de Animale Avrig organizează la Bradu (lângă Avrig DN 1) festivalul „Țara Oltului în produse și tradiții”. Un festival cu buget mic, cu mulți voluntari, unde costumele populare, artizanatul, obiecte, țesături particularizate și produsele gastronomice vă așteaptă.

Noi vă așteptăm impresiile, fotografiile sau clipurile video pe adresa redacției: lapasprinbrasov@yahoo.com

Video: YouTube

Credit foto: Dan Străuți

Atelier de încondeiat ouă – motive tradiţionale din Ţara Bârsei

Datorită interesului deosebit pentru acest atelier, am decis ca in acest an sa organizam si un al doilea atelier de încondeiat ouă cu motive tradiţionale din Ţara Bârsei.

Asociaţia Culturală Artessentia din Scheii Brasovului se alătură Festivalului Gloria Domini, printr-o serie de ateliere de arte și meșteșuguri uitate specifice zonei, în spiritul sărbătorii de Paști.

Luni, 19 martie, vă invităm să redescoperiți oul încondeiat în tehnica tradițională din Țara Bârsei – cea a crutării fondului și a suprapunerii de culori. Vom învăța să așternem cu condeiul, ceară de albine în formă de floare în ghiveci, frunză, soare, stea, pomul vieții, cârligul ciobanului, mâna protectoare și alte motive tradiţionale din Ţara Bârsei.

Atelierul este susţinut de artistele Victoria Ţăroi şi Georgiana Gămălie, artiste vizuale membre fondatoare ale Asociaţiei Culturale Artessentia.

Atelierul se adresează adulților și copiilor peste 12 ani.

Loc: Casa Junilor, 19 martie orele 17.30 – 19.30

Taxa participare: 50 lei
Sunt incluse
– îndrumarea de specialitate
– materialele şi ustensilele necesare încondeierii
– tratația din pauza de cafea
___________________________________
ÎNSCRIERI atelier: prin mesaj cu titlul „Incondeiere 2” la adresa casajunilor@gmail.com, împreună cu datele dumneavoastră de contact (număr de telefon și nume complet). Veți primi un mesaj de confirmare a participării.

Va așteptăm!

Imaginea evenimentului:

Icoana de vatră – Atelier de crestături (incizie) şi pictură

În postul Paştelui, vă propunem să pătrundem tehnica vechilor cruceri şi să lucrăm icoana Mântuitorului prin incizarea desenului pe scândura şlefuită de lemn de tei, urmată de uşoara cromatizare cu culori de apă. La sfârşit, icoana va fi ceruită pentru a se păstra mai bine în căminul dumneavoastră!

Icoana de vatră, ascunsă în gospodăria tradiţională în hornul casei, „zăvora” interiorul locuinţei, împiedicând pătrunderea spiritelor rele.

Se găsea mai ales în Sudul ţării, iar ţăranul o agăţa în interiorul coşului de deasupra vetrei, ferită de privirile oamenilor, dar cu rol apotropaic – bloca accesul spritelor malefice, protejând casa şi familia.
Alături de icoană, se agăţa şi un pistornic (pecetar), iar lângă vatră
erau păstrate sticla cu aghiasmă, busuiocul, candela.

Sunt puţini sfinţii reprezentaţi în icoana de vatră. Mântuitorului, Sfântul Nicolae, Sfântul Gheorghe, Sfânta Parascheva, Maica Domnului cu Pruncul sunt cei care apărau casele ţăranilor şi ştiau toate necazurile lor.

Atelierul este susţinut de Victoria Ţăroi şi Georgiana Gămălie, artiste vizuale membre fondatoare ale Asociaţiei Culturale Artessentia si Scheii Braşovului. Acest eveniment face parte din seria de ateliere de arte și meșteșuguri uitate specifice zonei, în spiritul sărbătorii de Paști, din cadrul Festivalului Gloria Domini.

Taxa participare: 80 lei
Sunt incluse
– îndrumarea de specialitate
– materialele şi ustensilele necesare
– tratația din pauza de cafea
___________________________________
ÎNSCRIERI atelier: prin mesaj cu titlul „Icoană de vatră” la adresa casajunilor@gmail.com, împreună cu datele dumneavoastră de contact (număr de telefon și nume complet). Veți primi un mesaj de confirmare a participării.

Loc: Casa Junilor, 20 martie între 17:00 – 20:00

Imaginea evenimentului:

Sărbătorește românește 100 de ani de Unire

Pe 27 martie 1918, Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu țara. Cu bucurie și voie bună marcăm la Brașov momentul centenarului, printr-un concert extraordinar susținut de Orchestra Națională de Muzică Populară, FOLCLOR, de la Chișinău.
Spectacolul are loc pe 25 martie, în sala Teatrului Dramatic „Sică Alexandrescu”, de la ora 18.00.

Instrumentiști de o virtuozitate rară și soliști renumiți de muzică populară aduc voia bună și graiul autentic moldovenesc în peste două ore de concert.

“În pauza concertului, sunt pregătite pentru degustare vinuri și dulciuri alese din Barasarbia și România. Pentru toți cei care vor purta la spectacol ia tradițională avem surprize aromate. Și asta nu e tot ! Participanții la tombola cu produse tradiționale au șansa să câștige o excursie pentru două persoane în Republica Moldova, unde vor vizita crama celebră de la Mileștii Mici. Crama a intrat în Cartea Recordurilor pentru cea mai mare colecție de vinuri din Europa, depozitate în galerii subterane cu o lungime de peste 50 de kilometri”, precizează Doina Teglaș, președintele Clubului Rotary Kronstadt, organizatorul acestui eveniment.

Concertul este unul caritabil. “Cauza pe care o vom susține și de această dată, este Muzeul Prima Școală Românească din Șcheii Brașovului, simbolul unității de limbă, cultură și credință românească”, a mai precizat Doina Teglaș. 

Biletele s-au pus în vânzare pe site-ul:
https://m.iabilet.ro/bilete-concert-extraordinar-orchestra-de-muzica-populara-folclor-32643/

Informații despre punctele fixe de vânzare, dar și despre eveniment găsiți pe pagina de facebook:

https://www.facebook.com/rotarykronstadt/

În ultimii trei ani, cu ajutorul comunității locale și al jurnaliștilor, Clubul Rotary Kronstadt a reușit să transforme această cauză locală, într-una de interes național.

“Zeci de mii de oameni au susținut campaniile online de mediatizare a Muzeului Prima Școală Românească. Un spot video profesionist de promovare a Primei Școli în limbile română și engleză, innoirea site-ului Primei Școli cu un tur virtual 360 și cu QR-coduri, începerea unei campanii de digitalizare a arhivei muzeului, repararea acoperișului Casei Barac, ce adăpostește depozitul de cărți unice și rare, sunt doar câteva dintre proiectele Clubului Rotary Brașov Kronstadt.” 

Partenerii evenimentului sunt: Clubul Rotary Brașov, Interact Brașov, Rotaract Brașov, Primăria Brașov, Teatrul Dramatic “Sică Alexandrescu”, Agenția Metropolitană Brașov, Asociația Studenților Basarabeni din Brașov, AFAFCI Brașov.

Imaginea evenimentului

Atelier de cusături – Brățară alb-roșu, cu motive din Schei

Românii sărbătoresc Luna iubirii începând cu 24 februarie și până la sfârșitul primei decade a lunii martie. Uniunea Junilor, având ca partener Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi și Lidia Creează organizează la Casa Junilor un atelier dedicat zilei de Dragobete dar și Mărțișorului, joi, 15 februarie, între orele 18.00 si 20.00.

Atelierul nostru este o provocare si o invitatie de a descoperi simbolurile tradiționale românești, prin coaserea unei brățări cu un motiv preluat de pe o cămașă de june din Șcheii Brașovului.

La acest atelier vă propunem două tipuri de brățară:
⌘ bratară cusută (în limita a 14 locuri)
⌘ bratară țesută, cu mărgele de nisip (în limita a 6 locuri).

Atelierul se adresează persoanelor cu vârsta de peste 12 ani.
Taxa de participare: 35 lei, include toate materialele si accesoriile necesare realizarii bratarii, inclusiv modelul de cusut, în format tipărit.

Indiferent de varianta pe care alegeți să o realizați la atelierul nostru (cusută sau țesută), veți primi din partea noastră două modele: atât modelul roșu pe fond alb cât și cel alb pe fond roșu dintre care, pe unul veți lucra la atelier, iar pe celălalt, acasă.
___________________________________________
✒️INSCRIERI: prin mesaj cu titlul „Atelier brățară cusută” sau sau „Înscriere atelier brățară țesută” pe adresa antonelalungu@yahoo.com, care să conțină numele dumneavostră și numărul de telefon. Veți primi un mesaj de confirmare a participării.

⌘⌘⌘⌘⌘⌘⌘⌘⌘⌘⌘⌘⌘⌘⌘⌘⌘⌘⌘⌘⌘⌘⌘⌘⌘⌘

Până în februarie 2016, Dragobete nu avea un simbol asociat. Pe 15 februarie 2016, în urma a peste 20.000 de voturi, printr-o campanie de promovare a valorilor românești, simbolul ales pentru Dragobete a fost Uniunea, care trimite către ritualul păsărilor care, în acea zi, își căutau și găseau perechea pe viață. Ele erau primele care, odată cu dezmorțirea naturii și apariția unui nou anotimp de primăvară, dădeau tonul întregului ritual de trezire la viață, prin iubire (sursa: ro.wikipedia.org/).

Atunci când oferi sau primești o brățară înseamnă uniune și dorința ca relația să evolueze.

Foma brățării fiind cerc, oamenii purtau brățări pentru a fi protejați de ghinion.
Cercul (și implicit brățara) mai înseamna armonie între trup și suflet, legătura cu divinitatea, legătura între cel ce oferă și cea ce primește. Cercul este simbolul divinității, al soarelui, perfecțiunea și echilibrul (sursa: cufarulcudichiseli.ro/).

Imagine preluata de pe pagina evenimentului