Arhive etichetă: Serviciul Cultură Tradiţională

Noaptea de Sânziene, Ediția a XXXVI Șirnea, 23-24 iunie 2018

Serviciul Cultură Tradițională din cadrul Centrul Cultural „Reduta”, Asociația Pro Șirnea și Primăria Comunei Fundata vă invită la ȘIRNEA, sâmbătă, 23 iunie 2018 la „Noaptea de Sânziene”.

Peste sărbătoarea păgână a Sânzienelor s-a suprapus cea creștină a nașterii Sfântului Ioan Botezătorul la 24 iunie. Este miezul verii agrare când soarele începe să «coboare» către iarnă, vitalitatea este la punctul ei maxim, vegetația ajunge la maturitate și muncile agricole se încheie, oamenii pregătindu-se pentru recoltat.

Pentru că la Sânziene anul se înjumătățește și de acum înainte totul se va întâmpla după voia divinității, oamenii fac apel la o serie de practici cu caracter divinatoriu pentru a afla care va fi soarta recoltelor, dar și a celor din familie în următoarea jumătate a anului. E timpul când floarea de sânziene dobândește valoare de simbol magic cu valențe și funcții care diferă de la un sat la altul. Așezată la porți sau la cruci, floarea capătă puteri apotropaice, ținând departe relele aduse de stihii.

Program
18:00 – Vecernie la Biserica Sfântul Ioan Botezătorul
19:00 – Șezătoare pe tema „Sânzienele în literatura și tradiția populară”, la Muzeul Nicolae Frunteș

20:00 – Cules de flori de sânziene în acorduri muzicale

21:00 – Program folcloric tematic „Sărbătoarea Sânzienelor” cu Ansamblul Folcloric „Plaiurile Dumbrăviței”, Ansamblul Folcloric „Plaiuri Moiecene”

22:00 – “Noapte Luminată” program de poezie și muzică cu cavrtetul „Gaudeamus”

23:00 – Agapă frățească

Imagini de la editia din anul 2017 pot fi vizualizate in acest album: Noaptea de Sânziene – Șirnea.

Credit foto: Dan Strauti

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Video: YouTube

Festivalul concurs de muzică populară pentru tineri interpreţi FLORI ÎN ŢARA BÂRSEI

Centrul Cultural „Reduta” prin Serviciul Cultură Tradiţională, cu sprijinul Consiliului Judeţean Braşov organizează în perioada 24-25 martie 2018, cea de-a XI-a ediţie a Festivalului concurs de muzică populară pentru tineri interpreţi FLORI ÎN ŢARA BÂRSEI.

Festivalul își propune să contribuie la descoperirea și promovarea celor mai valoroși tineri interpreți de muzică populară, la valorificarea comorilor cântecului și portului popular românesc și introducerea sa în circuitul valorilor spirituale.

Juriul este compus din personalităţi de seamă ale vieţii culturale şi artistice, specialişti în domeniul cercetării culturii şi tradiţiei populare: Matilda Pascal Cojocăriţa – preşedintele juriului, realizatorul şi prezentatorul TV Sergiu Vaida, soliştii Cornelia Radocea şi Vlad Postolea şi profesor Valentin Muntean.

Festivalul se va desfăşura pe parcursul a 2 zile: sâmbătă, 24 martie, ora 18:00 – Spectacolul Concurs şi duminică, 25 martie, ora 13:00 – Gala Laureaţilor.

Premiile festivalului oferite de organizatori constau în: trofeul festivalului 1200 RON, premiul I 800 RON, premiul II 700 RON, premiul III 600 RON, 3 mențiuni de 400 RON. Se vor acorda premiul de popularitate și premiul pentru autenticitatea costumului popular în valoare a 300 RON fiecare.

În cadrul Galei Laureţilor, Matilda Pascal Cojocăriţa va susţine un recital extraordinar, alături de Loredana Streche, solistă de muzică populară din zona Olteniei (laureată a primelor ediţii a festivalului), Ionuţ Cocoş din judeţul Ialomiţa (câştigătorul ediţiei de anul trecut) şi solistele  Claudia Miriţescu şi Cornelia Radocea din judeţul nostru.

Acompaniamentul orchestral va fi asigurat de Orchestra „Plaiuri Transilvane”, dirijor prof. Liviu Ioan Iosif.

Prezintă: Adina Carp şi Claudia Miriţescu

Intrarea liberă la Spectacolul Concurs. Preţ bilet la Gala Laureaţilor: 5 lei (biletele se pot achiziţiona de la casieria Centrului Cultural „Reduta”)

Afisului evenimentului

 

Apaţa, obiceiul tradiţional Fărşang

Serviciul Cultură Tradiţională din cadrul centrul Cultural „Reduta” Braşov vă invită sâmbătă, 17 februarie 2018, începând cu ora 13:00, la Apaţa, la obiceiul tradiţional Fărşang (carnaval).

Fărşangul este un obicei tradiţional al comunităţii maghiare împrumutat de la saşii transilvăneni, originea sa regăsindu-se cu peste două secole în urmă. Este o sărbătoare a măştilor ce înfăţişează o altă realitate în care tot ceea ce este firesc şi normal se anulează, făcând loc exagerărilor şi grotescului. Ziua când grupurile de mascaţi străbat uliţele satului devine un timp în care dezechilibrul se instalează şi toate regulile sunt încălcate înainte ca perioada de post şi resemnare să înceapă.

Alaiul de tineri mascaţi străbate satul adunând ouă şi bani, drept răsplată pentru alungarea iernii şi a spiritelor rele.

Obiceiul se încheie cu Balul Fărşangului, care va avea loc începând cu ora 20.00.

Imagini remise La pas prin Brasov

Ridicatul brazilor la Dumbrăvița, obicei al cetelor de feciori

Centrul Cultural „Reduta” prin Serviciul Cultură Tradițională, vă invită în 25 decembrie 2017, începând cu ora 12:30, în comuna Dumbrăviţa, la obiceiul tradiţional Ridicatul brazilor.

Ridicatul brazilor este un obicei al cetelor de feciori din Dumbrăviţa care are loc în ziua de Crăciun.

Pe vremuri, feciorii se constituiau în două cete: cea de pe deal şi cea de pe vale.

Fiecare ceată, condusă de câte un vătaf, pleca în pădure după brad, cu cel puţin o săptămână înainte de Crăciun. Alegerea bradului se făcea cu mare grijă: acesta trebuia să fie drept, să fie înalt şi să aibă crengile uniforme.

După ce feciorii aduceau bradul în sat, acesta era împodobit de fete, iar în ziua de Crăciun, în urma alegerii ţânţărenilor, cel mai frumos brad era ridicat în mijlocul satului. Ceata al cărui brad era ales câștiga dreptul de a organiza balurile de sărbători, fapt ce marca importanța obiceiului în comunitate, potrivit anunțului remis La pas prin Brasov.

Astăzi, obiceiul se mai practică, cu deosebirea că se constituie o singură ceată care aduce bradul, iar în ziua de Crăciun este ridicat în mijlocul satului. Bradul este ridicat cu mâinile, este tras de sfori, de către cetele de feciori, fără să se folosească un utilaj. În ajutorul feciorilor sar bărbaţii din sat, cei mai tineri.

De la sărbătoare nu lipseşte muzica, voia bună şi cetaşii, care se aşează sub brad şi cheamă întreaga suflare a satului să se prindă în hora ce se organizează în jurul bradului.

Imagine remisa La pas prin Brasov de Centrul Cultural „Reduta”

„Oameni și datini”, editia a treia

Centrul Cultural „Reduta” prin Serviciul Cultură Tradițională, vă invită marți, 12 decembrie 2017, începând cu ora 13:00, la vernisajul Expoziției Naționale de Fotografie Etnografică „Oameni și datini”, care va avea loc în foaierul Centrului Cultural „Reduta”.
Pentru al treilea an consecutiv, Serviciul Cultură Tradiţională a fost organizatorul unui concurs național de fotografie etnografică unde s-au înscris 59 de fotografi ale căror lucrări acoperă diferite zone etnografice ale ţării.
Expoziția cuprinde pe lângă fotografiile câștigătoare, cele mai bune lucrări cu caracter etnografic, din domeniul culturii tradiționale materiale sau imateriale – obiecte de patrimoniu cultural tradițional, obiceiuri, costume populare, portrete, ocupații și arhitectură tradițională. Pe măsură ce elementele de civilizaţie sătească dispar, fotografia etnografică rămâne una dintre puţinele surse de informare în domeniu.
Concursul Naţional de Fotografie Etnografică „Oameni şi datini”

Ediţia a III-a

 MARELE PREMIU

CIPRIAN CENAN, Zau de Câmpie – Luminăţia

 

 

 Secţiunea PORTRET

PREMIUL I DIANA POPESCU, Alba Iulia – Puritate

 

PREMIUL al II-lea DINU CONSTANTIN, Făgăraş – Pictorul

 

PREMIUL al III-lea IOAN CĂPĂŢÎNĂ, Râşnov – Human bear

 

Secţiunea MOMENT

PREMIUL I ADAM GYULA, Miercurea Ciuc – Inima pământului

 

PREMIUL al II-lea SZABO ATTILA, Braşov – Iarna pe dealuri

 

PREMIUL al III-lea VLAD DUMITRESCU, Braşov – Un moment la ţară

 

Noaptea de Sânziene, ediția a XXXV- a – Șirnea, 23-24 iunie 2017

Serviciul Cultură Tradițională din cadrul Centrului Cultural „Reduta”, Asociația Pro Șirnea și Primăria Comunei Fundata vă invită la ȘIRNEA, vineri, 23 iunie 2017 la „Noaptea de Sânziene”.

Peste sărbătoarea păgână a Sânzienelor s-a suprapus cea creștină a nașterii Sfântului Ioan Botezătorul la 24 iunie. Este miezul verii agrare când soarele începe să «coboare» către iarnă, vitalitatea este la punctul ei maxim, vegetația ajunge la maturitate și muncile agricole se încheie, oamenii pregătindu-se pentru recoltat. Pentru că la Sânziene anul se înjumătățește și de acum înainte totul se va întâmpla după voia divinității, oamenii fac apel la o serie de practici cu caracter divinatoriu pentru a afla care va fi soarta recoltelor, dar și a celor din familie în următoarea jumătate a anului. E timpul când floarea de sânziene dobândește valoare de simbol magic cu valențe și funcții care diferă de la un sat la altul. Așezată la porți sau la cruci, floarea capătă puteri apotropaice, ținând departe relele aduse de stihii.

PROGRAM

18:00 – Vecernie la Biserica Sfântul Ioan Botezătorul

19:00 – Șezătoare pe tema „Sânzienele în literatura și tradiția populară”, la Muzeul Nicolae Frunteș

20:00 – Cules de flori de sânziene în acorduri muzicale

21:00 – Program folcloric tematic „Sărbătoarea Sânzienelor” cu Ansamblul Folcloric „Plaiurile Dumbrăviței”, Ansamblul Folcloric „Plaiuri Moiecene”, soliştii Andreea Jitea, Liliana Oncioiu, Marian Duicu

22:00 – “Noapte Luminată” program de poezie și muzică cu cvartetul „Gaudeamus”

23:00 – Agapă frățească

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Sanzienele cununa

Imagine: inncognitto

Lansarea volumului ‘Poezia populară de nuntă’

„Serviciul Cultură Tradițională vă invită joi, 27 aprilie, începând cu ora 13:00 la lansarea volumului „Poezia populară de nuntă”, care va avea loc la în Sala de muzică a Centrului Cultural „Reduta”,

Cu această ocazie, vom reconstitui ceea ce reprezenta nunta tradițională în satele din Țara Oltului și zona Rupea.

Astfel, îi vom avea ca invitați pe Gabriel Boriceanu cu expoziția de costume populare de mire și mireasă din zona Rupea și pe Firicel Catalin Radu – autorul fotografiei de pe coperta cărții, cu o expoziție de fotografii „Nunta de la Drăguș 2016”.

Și cum nu putem lansa o carte despre poezia populară de nuntă, fără a asculta o mică parte din ceea ce reprezintă aceasta, doamna Ghircoias Doina și fiica acesteia, Ghircoias Diana , meșteri populari din satul Bucium ne vor striga găina, dar și alte strigături, așa cum se făcea pe vremuri la nuntă. Vă așteptăm cu drag!” potrivit anunțului făcut pe o pagină de socializare.

În continuare, va invităm să urmăriţi obiceiul de nuntă de la Mateiaş, filmat în 1984.
Sursa: Arhiva Serviciului Cultură Tradiţională, Centrul Cultural Reduta.

Oraţia de nuntă de la Mateiaş
– Bună dimineaţa cinstiţi nuntaşi!
Mulţumim dumneavostră dragi călăraşi!
– Dar ce umblaţi? Ce căutaţi?
– Ce umblăm, ce căutăm,
La nimeni seama n-avem să dăm.
Multe mări am trecut,
Multe ţări am străbătut,
Şi oraşe şi sate din depărtări am colindat,
Şi nimeni seama nu ne-a luat!
Cine sunteţi dumneavoastră,
Să ne luaţi seama noastră?
Dar fiindcă ne întrebaţi,
S-o luăm cu-ncetişorul,
Să dăm cuvântul cu adevărul,
Că de multe ce sunt şi dese,
Multe putem spune alese!
Tânărul nostru împărat,
De dimineaţa s-a sculat,
Faţa albă şi-a spălat,
Chica neagră a pieptănat,
Cu straie noi s-a îmbrăcat,
Murgul său a înşeuat,
Din trâmbiţă a sunat,
Oaste mare a adunat,
Două sute de graniceri,
O sută de feciori de boieri,
Din cei mai mari,
Feciori de ghinărari!
Şi pe la răsărit de soare,
A plecat la vânătoare,
Şi-au vânat în Ţara de Sus,
Spre apus,
Pân’ce caii au stătut,
Şi potcoavele-au pierdut!
Atunci ne-am lăsat în jos,
Pe un deal frumos,
Ş-alergarăm şi venirăm,
Munţii cu brazi şi cu fagi,
Cerul cu stelele,
Câmpul cu florile,
Dealul cu podgoriile,
Vâlcelele cu viorele,
Satele cu florile!
Când a dat soarele-nspre seară,
Am sosit în drumul cel mare,
Şi-am dat de urmă de fiară.
Stat-a toată oastea în mirare:
Unii ziceau că-i urmă de zână,
Să fie a împăratului cunună!
Dar unul cel mai mare,
Cu grija-n spinare,
Călare pe un cal,
Ca un ducipal,
Se ridică-n scări,
Se umflă-n nări,
Şi făcu ochii roată,
Peste oştirea toată,
Şi când încoace privi,
Aicea zării,
O floricică frumoasă,
Şi drăgăstoasă!
Şi-a văzut că nu înfloreşte,
Nici nu rodeşte,
Nici locul nu-i prieşte,
Şi mai mult se ofileşte!
Ne-a trimis pe noi, şase lipani,
Călare pe şase jugani,
Cu coarnele cănite,
Cu frâiele zugrăvite,
Cu unghiile cositorite,
Să pornim,
Curţile dumneavoastră să venim,
Floricica s-o luăm,
Împăratului să o ducem!