Arhive etichetă: Șezătoare la Brașov

Expoziția Simboluri și motive de pe ii în spațiul românesc

Cu ocazia Centenarului Marii Uniri, miercuri, 19 septembrie, la orele 18.00, la Casa Junilor din Brașov (strada Prundului 1, parter) se deschide Expoziția Simboluri și motive de pe ii în spațiul românesc. Expoziția reunește 100 de modele de cusături de pe ii, din toate regiunile românești, cusute de grupul Șezătoare la Brașov și Harta Centenară, o hartă a României și Basarabiei de mari dimensiuni, cu motive tradiționale reprezentative pentru fiecare din județele țării, cusută manual pe o pânză de mari dimensiuni (2,1 m x 1,5 m), de către doamnele din grupurile Șezătoare în Șchei și Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi.

La realizarea acestor exponate au contribuit în jur de 100 de doamne, iar intenția Hărții Centenare și a celor 100 de modele de cusături înrămate este aceea a unirii zonelor geografice prin intermediul simbolurilor prezente pe ie, cămașa tradițională a României.

De asemenea, la orele 16.00, în aceeași zi, la Casa Junilor are loc un atelier de cusături adresat copiilor, la care se va coase o cocardă cu un model special, dedicat centenarului.

Harta Centenară, realizată de Șezătoare în Șchei şi Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi.

Harta ilustrează prin cusături aplicate, motive tradiționale din toată România, dar și din Basarabia, iar graniţelele  sunt cusute în culorile tricolorului.  De asemenea, în centrul hărții se află o cusătură cu logo-ul oficial al Centenarului 1918-2018. 
 
„Harta Centenară este un proiect pe care noi l-am gândit cu respect pentru străbunicile, bunicile şi mamele noastre -care poate au cusut aşteptându-şi soţii să se întoarcă din Război, cu folos pentru noi – să îl lucrăm cu drag de România şi măcar pentru încă o generaţie – să poată admira motivele româneşti.
La acest proiect au cusut  30 de femei  din Brașov, Basarabia și din țară, care și-au dorit să contribuie, fie că stăpânesc arta cusutului sau au deprins-o cu această ocazie.
Vreme de câteva luni, în fiecare zi de joi, participantele au cusut împreună la Casa Junilor – pe rând, la conturul hărții și individual la realizarea modelelor din fiecare județ. Spre bucuria noastră, la cusut s-au alăturat câteva doamne din Republica Moldova și din țară.” – Antonela Lungu, coordonatoarea proiectului Harta Centenară.  
Șezătoare în Șcheii Brașovului este un grup  care, prin întâlnirile de tip șezătoare, își propune să aducă în atenție portul tradițional din Șcheii Brașovului, să recupereze și să descifreze motive tradiționale din acest vechi cartier al Brașovului și să revitalizeze meșteșuguri care din păcate, aici au fost date uitării: găitănăritul, cusutul de mâna, țesutul.   

 „Motive Tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi”, este o comunitate care își dorește să aducă un aport la transmiterea și păstrarea în timp a motivelor tradiționale românești, săsești și ungurești din zona Brașovului. Eforturile echipei se concentrează asupra culegerii de motive tradiționale rare, transferul acestora în format digital și în organizarea de ateliere de cusături prin care aceste motive sunt restituite comunității.  

Centenar 1918-2018 în 100 de modele de la strămoși moștenire, proiect realizat de grupul „Șezătoare la Brașov”
 
Cele 100 de modele cusute și înrămate, câte 10 cusături reprezentative din Banat, Basarabia, Bucovina, Crișana, Dobrogea, Maramureș, Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania, sunt realizate pe eșantioane de pânză cu dimensiunea de 14 x 10 cm. La realizarea cusăturilor s-au folosit, la fel ca în trecut, materiale naturale: bumbac, lână, cânepă, in, mătase și în unele cazuri paiete și fir auriu sau argintiu.
 
Fiecare lucrare este etichetată și astfel aflăm informații prețioase referitoare la zona de proveniență a modelului și dacă obiectul de pe care a fost replicat încă există și în colecția cui se află. De altfel este specificat de unde a fost preluat modelul – în cazul cărților și cine s-a îngrijit de coaserea modelului înrămat.
 
 „Șezătoare la Brașov” este un proiect pornit în comunitatea brașoveană, a luat naștere la Biblioteca Județeană Brașov în 21 februarie 2015, inițiat de un grup de 12 persoane iubitoare de port popular, iar, cu ajutorul platformei Facebook, grupul numără astăzi peste 1895 de membri de toate vârstele, din Brașov, din orașele și satele județului, din alte județe și chiar din afara țării.
Credit foto: Viviana Costan Moiseanu
Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Sânzienele îmbracă Brasovul în IE!

Sanziene, Brasov, coronite, Soare, ii, costume populare, traditii, iele. Da, mult asteptata zi de 24 iunie a sosit! Ne surade si ne invaluie in miros de dragaica, cerurile se deschid iar Binele va inunda Pamantul!

In 24 iunie va asteptam in Piata Sfatului, la fantana, sa ducem traditia mai departe, traditie care in 2018 implineste 3 ani la Brasov. De la orele 14:00. Scoateti din lada bunicii cea mai frumoasa ie, cea mai valoroasa camasa, cel mai vechi costum popular si veniti in centru!

Vom impleti coronite din sanziene si grau, ii vom vizita pe Juni, vom merge impreuna la Prima Scoala Romaneasca si ne vom intoarce in Piata Sfatului pentru a celebra impreuna aceasta zi magica in ritmuri folclorice alaturi de oameni minunati.

Sa nu uitam, ”de șase ani, 24 iunie înseamnă și o amplă acțiune publică de diplomație culturală ce are ca portdrapel IA, un simbol viu al identităţii şi creativităţii spaţiului românesc, care dăinuie din timpuri străvechi. Ziua Universală a Iei a fost iniţiată de Andreea Diana Tănăsescu și comunitatea La Blouse Roumaine pe 7 ianuarie 2013, devenind în scurt timp un eveniment global, sărbătorit pe 6 continente, în peste 50 de ţări și 150 de localități. Pe 24 iunie 2015, Ziua Universală a Iei a fost recunoscută oficial în Statele Unite ale Americii, printr-o Proclamație emisă de Primăria Washington D.C., graţiei iniţiativei lui Bogdan Banu, susținut de comunitatea românilor din capitala americană și Ambasada României în Statele Unite ale Americii. ” – https://www.facebook.com/events/212121246181649/

Text si imagine preluate de pe pagina de facebook a evenimentului

Centenar 1918-2018 în 100 de modele de la stramosi mostenire

Sambata, 23 iunie 2018, grupul Sezatoare la Brasov va invita de la orele 10:00-12:00 la expozitia de cusaturi populare ”Centenar 1918-2018 în 100 de modele de la stramosi mostenire” ce va fi gazduita de catre Biblioteca Judeteana ”G. Baritiu” din Brasov.

In cadrul acestei expozitii se pot admira 100 de modele de cusaturi populare lucrate de catre doamnele sezatorii cu gandul la stramosi si din dorinta de a le lasa mostenire generatiilor viitoare, caci, nu-i asa, un popor fara traditii este un popor fara viitor!

Intrarea este libera si ne-am bucura sa va avem alaturi in aceasta zi de mare incarcatura emotionala pentru noi.

Expozitia va putea fi admirata timp de o saptamana si dorim sa multumim pe aceasta cale tuturor celor care s-au implicat trup si suflet si au facut posibil un astfel de eveniment!

Text si imagine preluate de pe pagina de facebook a evenimentului

Șezătoare aniversară, 3 ani

La început au fost 10. În scurt timp, grupul s-a mărit. După trei ani suntem de zece ori mai multe, mai pasionate, implicate în proiecte îndrăznețe și legături strânse, ca țesute pe o pânză invizibilă. Și ne place, ne simțim bine, suntem mândre de realizările noastre și încercăm mereu ceva nou.

Am învățat foarte multe lucruri și am împărtășit multe experiențe împreună. Ne-am simțit bine de fiecare dată. Ceva nou, ceva vechi, ceva…nemaipomenit. Este pasiune, este dorința de a revitaliza ceea ce am moștenit de la bunici, străbunici și ne dorim să perpetueze.

Purtăm cu drag iile moștenite, iile cusute de noi, admirăm fiecare model pentru că fiecare model este unic, la fel ca personalitatea noastră. Poate fi terapie de grup, poate fi reinventare învățând ceva nou de fiecare dată și de fiecare dată altfel.

La mulți ani grupului ”Șezătoare la Brașov”!

La mulți ani iubitorilor de tradiție, artă populară sau artă…pur și simplu.

Mulțumim pentru invitație și pentru momentele speciale petrecute împreună!

Video: facebook @lapasprinbrasov

Credit foto: Viviana Costan Moiseanu

Șezătoare la Veneția de Sus

Atunci când ceva – fie că este lucru manual, fie că este o activitate, un eveniment sau orice altceva – este făcut din pasiune, cu dragoste și respect pentru tot ceea ce înseamnă el, nu poate să aibă decât un rezultat foarte frumos și memorabil. Așa s-a întâmplat și cu șezătoare de astăzi, 11 februarie 2017, adică cea de-a patra şezătoare din cadrul proiectului itinerant „Şezători în Ţara Făgăraşului”, desfășurată la căminul cultural din satul Veneția de Sus, județul Brașov.

Numele satului Veneţia de Sus este legat de Râul Venecioara, în albia căruia se găsesc pietre vineţii. Unii localnici sunt însă ferm convinşi că numele satului l-a dat împărăteasa Maria Tereza. Fiind zonă de graniţă, administraţia imperială a decis ca locul sa fie dens populat. Primii care s-au aşezat pe aceste domenii au fost două familii de ţărani iobagi din Luduş: Ovesea şi Pasere, iar mai apoi familiile Boboia şi Butum.

Una dintre cele mai frumoase poveşti din Veneţia de Sus este cea a unei comori turceşti îngropate în apropierea satului. Se povesteşte că în anul 1922, la un restaurant din Bucureşti, lucra ca picolo un tânăr din Veneţia, numit Anişor. El s-a împrietenit cu un bătrân turc, care i-a povestit că în timpul Primului Război Mondial a luptat în zona satului Veneţia. Turcul i-a mărturisit că în Vârful Gârbova, la locul numit Pietre, el împreună cu un camarad au îngropat tezaurul armatei turceşti. Bătrânul i-a dat chiar şi o jumătate de hartă a locului unde fusese îngropată comoara. Povestea spune că Anişor s-a întors în satul natal şi pe vârful muntelui şi-a construit un cuptor pentru piatra de calcar din care se face var. Tânărul săpa după comoară, iar din piatra pe care o scotea făcea var. Întreaga viaţă a petrecut-o astfel şi locul se numeşte şi acum „Comoara lui Anişor”. Nu a găsit comoara, dar a transmis harta fiilor săi. (sursa: http://www.infagaras.ro)

Gazda șezătorii, doamna Maria Boboia, care a fost și sufletul evenimentului – unul reușit pe deplin – ne-a prezentat și Muzeul Satului, un Muzeu al Tradiţiilor Populare, înființat chiar de ea, în memoria mamei sale, unde a strâns și expune lucruri şi obiecte tipice în partea locului, de la războiul de ţesut, la blidar, masă, ladă veche de zestre, pat amenajat cu cuverturi ţesute în război şi perini, precum şi foarte multe obiecte de uz casnic tradiţionale.

„Este o doriţă şi un vis împlinit; mă bucur enorm că am putut realiza acest muzeu al satului , reuşind în câţiva metri pătraţi să adun valori tradiţionale româneşti. Fiecare bucăţică de pânză are povestea ei, fiecare obiect are valoarea lui. Am reuşit ca prin fiecare obiect adunat să îi aduc prezenţi printre noi pe cei care nu mai sunt. Am pus în valoare o istorie şi un neam. Vă aştept cu mare drag la Veneţia de Sus, la Muzeul Satului!“, spunea Maria Boboia la inaugurarea muzeului, în luna noiembrie a anului trecut. (sursa: http://www.tvfagaras.ro)

Împreună cu alți locuitori din sat, doamna Maria a creat la Căminul Cultural o atmosferă foarte primitoare și caldă – la propriu dar mai ales la figurat –, care amintește de ospitalitatea proverbială a ardelenilor, cea de altădată dar iată că acum reînnoită.

Participantele la șezătoare – membre ale grupurilor Șezătoare la Brașov și Șezătoare în Țara Făgărașului dar și ale comunității locale au cusut la iile în lucru, au croșetat, au tricotat, au ascultat muzică românească interpretată live și au dansat, cu mare bucurie, cinstind portul popular și tricolorul românesc. De obicei, la șezători participă și domni, purtând straie populare, cea de astăzi nefiind o excepție.

Impresionant a fost cuvântul plin de sensibilitate al domnului Ioan Pumnea, cel de-al patrulea tezaur uman al Brașovului, care a subliniat importanța reînvierii șezătorilor și rolul lor din trecut, acela de adunare socială, de formator de oameni iubitori ai tradițiilor și obiceiurilor.

Gazdele, harnicele doamne din „satul cu comori”, au pregătit multe bucate – de la gogoși, la sarmale, țuică și prăjituri, care au fost completate de bunătăţile gătite în casă de participantele la şezătoare și astfel s-a încins o masă mare, completată de voia bună.

Iar punctul de atracție specială al acestei șezători l-au constituit copiii, mai micuți sau mai mari, îmbrăcați în costume specifice zonei și cu toată gingășia specifică vârstei.

Așadar, o dimineață de sâmbătă, petrecuta ca odinioară, unde fiecare a avut de văzut, ascultat și învățat!

Vă invit să vizitați pagina de facebook @lapasprinbrasov. Avem un album cu imagini aparte de la șezătoare. Vă așteptăm să reveniți pe pagina noastră pentru a vizualiza imagini și vești de la evenimente.

Credit foto: Dan STRĂUȚI

 

Șezătoare la Cincșor

Marele istoric și filosof Nicolae Iorga spunea că „Un popor care nu își cunoaște istoria este ca un copil care nu își cunoaște părinții.” iar din istorie fac parte și tradițiile, obiceiurile și costumul popular. Un mijloc foarte potrivit pentru a afla și a învăța despre costumul popular este șezătoarea căci acolo se petrec lucruri minunate, în armonia dintre oameni, Dumnezeu și Univers. În Brașov există comunitatea denumită Șezătoare la Brașov, care organizează șezători lunare, în diferite locații din județ și unde doamnele se adună și își împărtășesc munca, respectiv cusăturile realizate cu atâta migală și dăruire dar și rețetele bucatelor pregătite de ele, pe care le degustă împreună. De remarcat este și prezența în șezători a domnilor și a copiilor, întregind astfel un tablou familiar, așa cum se cuvine.

Astfel puteți și aveți de la cine să învățați să coaseți o ie, să descoperiți și să alegeți motive tradiționale. Am văzut cusături foarte frumoase, nu numai pe ii ci și pe șervete, păpuși sau semne de carte. Toate înglobează muncă dar și răbdare, alături de un bun gust al formei și al culorii.

O astfel de întâlnire a avut loc duminică, 20 martie, într-un loc pe care ti-l poți imagina însă poți să îl percepi la valoarea lui numai cănd ajungi acolo, în care simți căldura și bucuria oamenilor, de cum intri. Este vorba despre Casele de oaspeți de la Cincșor/Kleinschenk.

Doamna Carmen Schuster, proprietara ansamblului de case de oaspeți, care ne-a întămpinat zămbind, a ghidat participanții, împărțiți în două grupuri, datorită numărului mare, în turul a trei locații: Biserica evanghelică fortificată, Casa parohială și Casa de oaspeți, cea din urmă fiind transformată din fosta școală din localitate. O prezență deosebită și foarte plăcută, doamna Schuster a povestit că partea afectivă a determinat-o să se ocupe de restaurarea bisericii fortificate și a orgii pe care aceasta o adăpostește, înființând în acest sens o asociație denumită Contrafort.

Reprezentanții Asociației Renascendis, Alina Pătru și Radu Bârlă, au prezentat tema „Broderii și dantele transilvănene vechi”, în care au demonstrat cele două meșteșuguri din Transilvania, la sat și la oraș, cu exemple din colecția Renascendis.
Vremea fiind prielnică, prânzul s-a desfășurat în aer liber, cu o ciorbă pregătită de gazde și un bufet cu multe feluri de mâncare și prăjituri, de post sau de dulce, aduse de doamnele prezente.

Pentru că a fost duminică, zi în care nu se coase, întălnirea s-a încheiat cu un atelier creativ de pictură pe hărtie, cu vopsele guașe, la care s-au lucrat modele din ornamentația interioară a Casei de oaspeți – de pe ștergare, vase ceramice etc.
O duminică desprinsă parcă din poveștile bunicilor, cu autenticitate și mare încărcătură sentimentală.

Sezatoare la Cincsor grafica

Detalii despre grupul Șezătoare la Brașov:
https://www.facebook.com/groups/428986110597483/
Detalii despre ansamblul de la Cincșor:
https://www.facebook.com/cincsor.casedeoaspeti/
Detalii despre Asociația Renascendis:
https://www.facebook.com/Renascendis/?fref=ts
Galerie imagini de la eveniment:
Șezătoare la Cincșor – partea I, Biserica evanghelică fortificată.
https://www.facebook.com/media/set/?set=a.510061525848143.1073741885.370214329832864&type=3
Șezătoare la Cincșor – partea a II-a, Casa parohială.
https://www.facebook.com/media/set/?set=a.510063012514661.1073741886.370214329832864&type=3
Șezătoare la Cincșor – partea a III-a, Casa de oaspeți.
https://www.facebook.com/media/set/?set=a.510066305847665.1073741887.370214329832864&type=3