Arhive etichetă: Șezătoare la Brașov

Centenar 1918-2018 în 100 de modele de la stramosi mostenire

Sambata, 23 iunie 2018, grupul Sezatoare la Brasov va invita de la orele 10:00-12:00 la expozitia de cusaturi populare ”Centenar 1918-2018 în 100 de modele de la stramosi mostenire” ce va fi gazduita de catre Biblioteca Judeteana ”G. Baritiu” din Brasov.

In cadrul acestei expozitii se pot admira 100 de modele de cusaturi populare lucrate de catre doamnele sezatorii cu gandul la stramosi si din dorinta de a le lasa mostenire generatiilor viitoare, caci, nu-i asa, un popor fara traditii este un popor fara viitor!

Intrarea este libera si ne-am bucura sa va avem alaturi in aceasta zi de mare incarcatura emotionala pentru noi.

Expozitia va putea fi admirata timp de o saptamana si dorim sa multumim pe aceasta cale tuturor celor care s-au implicat trup si suflet si au facut posibil un astfel de eveniment!

Text si imagine preluate de pe pagina de facebook a evenimentului

Șezătoare aniversară, 3 ani

La început au fost 10. În scurt timp, grupul s-a mărit. După trei ani suntem de zece ori mai multe, mai pasionate, implicate în proiecte îndrăznețe și legături strânse, ca țesute pe o pânză invizibilă. Și ne place, ne simțim bine, suntem mândre de realizările noastre și încercăm mereu ceva nou.

Am învățat foarte multe lucruri și am împărtășit multe experiențe împreună. Ne-am simțit bine de fiecare dată. Ceva nou, ceva vechi, ceva…nemaipomenit. Este pasiune, este dorința de a revitaliza ceea ce am moștenit de la bunici, străbunici și ne dorim să perpetueze.

Purtăm cu drag iile moștenite, iile cusute de noi, admirăm fiecare model pentru că fiecare model este unic, la fel ca personalitatea noastră. Poate fi terapie de grup, poate fi reinventare învățând ceva nou de fiecare dată și de fiecare dată altfel.

La mulți ani grupului ”Șezătoare la Brașov”!

La mulți ani iubitorilor de tradiție, artă populară sau artă…pur și simplu.

Mulțumim pentru invitație și pentru momentele speciale petrecute împreună!

Video: facebook @lapasprinbrasov

Credit foto: Viviana Costan Moiseanu

Șezătoare la Veneția de Sus

Atunci când ceva – fie că este lucru manual, fie că este o activitate, un eveniment sau orice altceva – este făcut din pasiune, cu dragoste și respect pentru tot ceea ce înseamnă el, nu poate să aibă decât un rezultat foarte frumos și memorabil. Așa s-a întâmplat și cu șezătoare de astăzi, 11 februarie 2017, adică cea de-a patra şezătoare din cadrul proiectului itinerant „Şezători în Ţara Făgăraşului”, desfășurată la căminul cultural din satul Veneția de Sus, județul Brașov.

Numele satului Veneţia de Sus este legat de Râul Venecioara, în albia căruia se găsesc pietre vineţii. Unii localnici sunt însă ferm convinşi că numele satului l-a dat împărăteasa Maria Tereza. Fiind zonă de graniţă, administraţia imperială a decis ca locul sa fie dens populat. Primii care s-au aşezat pe aceste domenii au fost două familii de ţărani iobagi din Luduş: Ovesea şi Pasere, iar mai apoi familiile Boboia şi Butum.

Una dintre cele mai frumoase poveşti din Veneţia de Sus este cea a unei comori turceşti îngropate în apropierea satului. Se povesteşte că în anul 1922, la un restaurant din Bucureşti, lucra ca picolo un tânăr din Veneţia, numit Anişor. El s-a împrietenit cu un bătrân turc, care i-a povestit că în timpul Primului Război Mondial a luptat în zona satului Veneţia. Turcul i-a mărturisit că în Vârful Gârbova, la locul numit Pietre, el împreună cu un camarad au îngropat tezaurul armatei turceşti. Bătrânul i-a dat chiar şi o jumătate de hartă a locului unde fusese îngropată comoara. Povestea spune că Anişor s-a întors în satul natal şi pe vârful muntelui şi-a construit un cuptor pentru piatra de calcar din care se face var. Tânărul săpa după comoară, iar din piatra pe care o scotea făcea var. Întreaga viaţă a petrecut-o astfel şi locul se numeşte şi acum „Comoara lui Anişor”. Nu a găsit comoara, dar a transmis harta fiilor săi. (sursa: http://www.infagaras.ro)

Gazda șezătorii, doamna Maria Boboia, care a fost și sufletul evenimentului – unul reușit pe deplin – ne-a prezentat și Muzeul Satului, un Muzeu al Tradiţiilor Populare, înființat chiar de ea, în memoria mamei sale, unde a strâns și expune lucruri şi obiecte tipice în partea locului, de la războiul de ţesut, la blidar, masă, ladă veche de zestre, pat amenajat cu cuverturi ţesute în război şi perini, precum şi foarte multe obiecte de uz casnic tradiţionale.

„Este o doriţă şi un vis împlinit; mă bucur enorm că am putut realiza acest muzeu al satului , reuşind în câţiva metri pătraţi să adun valori tradiţionale româneşti. Fiecare bucăţică de pânză are povestea ei, fiecare obiect are valoarea lui. Am reuşit ca prin fiecare obiect adunat să îi aduc prezenţi printre noi pe cei care nu mai sunt. Am pus în valoare o istorie şi un neam. Vă aştept cu mare drag la Veneţia de Sus, la Muzeul Satului!“, spunea Maria Boboia la inaugurarea muzeului, în luna noiembrie a anului trecut. (sursa: http://www.tvfagaras.ro)

Împreună cu alți locuitori din sat, doamna Maria a creat la Căminul Cultural o atmosferă foarte primitoare și caldă – la propriu dar mai ales la figurat –, care amintește de ospitalitatea proverbială a ardelenilor, cea de altădată dar iată că acum reînnoită.

Participantele la șezătoare – membre ale grupurilor Șezătoare la Brașov și Șezătoare în Țara Făgărașului dar și ale comunității locale au cusut la iile în lucru, au croșetat, au tricotat, au ascultat muzică românească interpretată live și au dansat, cu mare bucurie, cinstind portul popular și tricolorul românesc. De obicei, la șezători participă și domni, purtând straie populare, cea de astăzi nefiind o excepție.

Impresionant a fost cuvântul plin de sensibilitate al domnului Ioan Pumnea, cel de-al patrulea tezaur uman al Brașovului, care a subliniat importanța reînvierii șezătorilor și rolul lor din trecut, acela de adunare socială, de formator de oameni iubitori ai tradițiilor și obiceiurilor.

Gazdele, harnicele doamne din „satul cu comori”, au pregătit multe bucate – de la gogoși, la sarmale, țuică și prăjituri, care au fost completate de bunătăţile gătite în casă de participantele la şezătoare și astfel s-a încins o masă mare, completată de voia bună.

Iar punctul de atracție specială al acestei șezători l-au constituit copiii, mai micuți sau mai mari, îmbrăcați în costume specifice zonei și cu toată gingășia specifică vârstei.

Așadar, o dimineață de sâmbătă, petrecuta ca odinioară, unde fiecare a avut de văzut, ascultat și învățat!

Vă invit să vizitați pagina de facebook @lapasprinbrasov. Avem un album cu imagini aparte de la șezătoare. Vă așteptăm să reveniți pe pagina noastră pentru a vizualiza imagini și vești de la evenimente.

Credit foto: Dan STRĂUȚI

 

Șezătoare la Cincșor

Marele istoric și filosof Nicolae Iorga spunea că „Un popor care nu își cunoaște istoria este ca un copil care nu își cunoaște părinții.” iar din istorie fac parte și tradițiile, obiceiurile și costumul popular. Un mijloc foarte potrivit pentru a afla și a învăța despre costumul popular este șezătoarea căci acolo se petrec lucruri minunate, în armonia dintre oameni, Dumnezeu și Univers. În Brașov există comunitatea denumită Șezătoare la Brașov, care organizează șezători lunare, în diferite locații din județ și unde doamnele se adună și își împărtășesc munca, respectiv cusăturile realizate cu atâta migală și dăruire dar și rețetele bucatelor pregătite de ele, pe care le degustă împreună. De remarcat este și prezența în șezători a domnilor și a copiilor, întregind astfel un tablou familiar, așa cum se cuvine.

Astfel puteți și aveți de la cine să învățați să coaseți o ie, să descoperiți și să alegeți motive tradiționale. Am văzut cusături foarte frumoase, nu numai pe ii ci și pe șervete, păpuși sau semne de carte. Toate înglobează muncă dar și răbdare, alături de un bun gust al formei și al culorii.

O astfel de întâlnire a avut loc duminică, 20 martie, într-un loc pe care ti-l poți imagina însă poți să îl percepi la valoarea lui numai cănd ajungi acolo, în care simți căldura și bucuria oamenilor, de cum intri. Este vorba despre Casele de oaspeți de la Cincșor/Kleinschenk.

Doamna Carmen Schuster, proprietara ansamblului de case de oaspeți, care ne-a întămpinat zămbind, a ghidat participanții, împărțiți în două grupuri, datorită numărului mare, în turul a trei locații: Biserica evanghelică fortificată, Casa parohială și Casa de oaspeți, cea din urmă fiind transformată din fosta școală din localitate. O prezență deosebită și foarte plăcută, doamna Schuster a povestit că partea afectivă a determinat-o să se ocupe de restaurarea bisericii fortificate și a orgii pe care aceasta o adăpostește, înființând în acest sens o asociație denumită Contrafort.

Reprezentanții Asociației Renascendis, Alina Pătru și Radu Bârlă, au prezentat tema „Broderii și dantele transilvănene vechi”, în care au demonstrat cele două meșteșuguri din Transilvania, la sat și la oraș, cu exemple din colecția Renascendis.
Vremea fiind prielnică, prânzul s-a desfășurat în aer liber, cu o ciorbă pregătită de gazde și un bufet cu multe feluri de mâncare și prăjituri, de post sau de dulce, aduse de doamnele prezente.

Pentru că a fost duminică, zi în care nu se coase, întălnirea s-a încheiat cu un atelier creativ de pictură pe hărtie, cu vopsele guașe, la care s-au lucrat modele din ornamentația interioară a Casei de oaspeți – de pe ștergare, vase ceramice etc.
O duminică desprinsă parcă din poveștile bunicilor, cu autenticitate și mare încărcătură sentimentală.

Sezatoare la Cincsor grafica

Detalii despre grupul Șezătoare la Brașov:
https://www.facebook.com/groups/428986110597483/
Detalii despre ansamblul de la Cincșor:
https://www.facebook.com/cincsor.casedeoaspeti/
Detalii despre Asociația Renascendis:
https://www.facebook.com/Renascendis/?fref=ts
Galerie imagini de la eveniment:
Șezătoare la Cincșor – partea I, Biserica evanghelică fortificată.
https://www.facebook.com/media/set/?set=a.510061525848143.1073741885.370214329832864&type=3
Șezătoare la Cincșor – partea a II-a, Casa parohială.
https://www.facebook.com/media/set/?set=a.510063012514661.1073741886.370214329832864&type=3
Șezătoare la Cincșor – partea a III-a, Casa de oaspeți.
https://www.facebook.com/media/set/?set=a.510066305847665.1073741887.370214329832864&type=3