Arhive etichetă: şezătoare la Bucium

Lada cu zestre, şezătoare la Bucium

Un sentiment pe care îl încearcă tot mai puternic cei care participă la șezătorile organizate în Brașov și împrejurimile lui dar și în alte zone din țară este acela că oamenii se întorc către rădăcini și către tradiții, chiar dacă într-o formă modificată a lor.

Șezătoarea din 11 martie 2017, adică cea de-a cincea şezătoare din cadrul proiectului itinerant „Şezători în Ţara Făgăraşului”, inițiat de Ana Borca – IIA Călătoare, desfășurată la Căminul Cultural din satul Bucium din comuna Șinca, județul Brașov, s-a bucurat de prezența unui număr impresionant de persoane, purtând marea majoritate cel puțin o ie sau o cămașă, dacă nu un costum popular complet.

Bucium, un sat tipic ardelenesc, cu porțile unite și curțile interioare generoase este aşezat la sud-est de Munţii Făgăraşului, pe fosta moşie a baronului Urs de Marginea. Se crede că numele vine de la aşezarea lui în apropierea unor tăieturi de  lemne de mesteacăn care au rămas destul de înalte, numite buciume. Legat de aceste resturi de lemne circulă până în vremea noastră o întâmplare petrecută în timpul primului război mondial.

„Era prin luna august a anului 1917 când satul era ocupat de armatele germane. La fiecare intrare în sat era postată câte o santinelă germană. O femeie care venea din câmp se întâlneşte cu nişte localnici cărora le arată buciumele şi le spune <<Uite, măi, vine armata română!>>. Santinela germană s-a uitat într-acolo şi văzând buciumele a crezut că sunt ostaşi români, a fugit în sat, a anunţat comandamentul german şi într-o oră satul a fost evacuat de armată, care a  mers în retragere“, povestesc şi acum bătrânii satului.(sursa: http://www.tvfagaras.ro).

Gazdele șezătorii au fost Doina-Lucia și Diana-Teodora Ghircoiaș, care au pregătit multe surprize: ansamblul folcloric din Șinca Nouă, ansamblul de dansuri populare „Dor părăian”, interpretele de muzică populară Georgia Moga și Paula Comăniță, fetița Sara Fîntînă – care a venit de la Sibiu însoțită de mama ei, special pentru această șezătoare și care a cântat și a spus poezii. Au fost prezenți primarul comunei Șinca – Victor Bârlez, primarului comunei Șinca Nouă – Dumitru Flucuș, preotul paroh Alexandru Daniel Cîmpan și doamna preoteasă Iulia, reprezentanți ai Centrului Cultural Reduta, creatoarea populară Violeta Karmen Roman, profesorul universitar Gheorghe Roșculeț, sculptorul, pictorul, restauratorul de mobilier şi icoane Titus Frâncu, locuitori ai satului și ai localităților învecinate, numeroși oaspeți – membri ai grupurilor Șezătoare la Brașov, Șezătoare în Țara Făgărașului, reprezentanţi ai Serviciului Cultură Tradiţională, Centrul Cultural Reduta şi Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi.

Doamna Doina Ghircoiaș este artist popular atestat, cu vechime de peste 10 ani, membră în Asociația Creatorilor Populari din România, cu sediul în Sibiu, în cadrul Complexului Național Muzeal ASTRA, din Dumbrava Sibiului. În urmă cu 25 de ani, atunci când s-a măritat, știa să coasă și ajungând în casa soțului, a fost încântată de costumele create de bunica acestuia, astfel a învățat să creeze, la rândul ei, elemente de port popular. Portul popular este creat de la zero, singurul element pe care Doina și Diana îl achiziționează fiind ghemul cu fire de bumbac, cumpărat de la Tălmaciu (în apropiere de Sibiu). Ghemele sunt fierte în moare (zeamă de varză) pentru a le „împietri“, adică pentru a împiedica vopseaua să se scurgă în material la prima spălare. Fiecare element al costumului popular este țesut direct în război, cu model cu tot. (sursa: http://www. practic-idei.ro).

Doamna Violeta Karmen Roman este creatoarea populară care realizează, de peste 40 de ani, adevărate opere de artă prin tehnica „frivolite” şi este singura din ţară care lucrează cu mătase şi fir de aţă de papiotă, fire care respectă linia de execuţie a dantelei.

Domnul profesor Gheorghe Roșculeț de la Universitatea TRANSILVANIA a evocat șezătorile din satele tradiționale românești – cum și unde se desfășurau, în ce perioade ale anului, faptul că erau adunări ale satului în care se întâlneau boresele (femeile măritate) sau fetele dar existau și șezători mixte. La șezătoare femeile lucrau mai cu spor decât o făceau acasă și de asemenea ascultau glume, ghicitori, cântece, proverbe și zicători tradiționale.

Doamna Ana Borca a povestit despre faptul că pasiunea ei pentru ii i-a fost insuflată de către Iulia Gorneanu, cea care și-a dedicat integral timpul proiectelor identitare, de conștientizare, recuperare și arhivare a tot ce înseamnă moștenire colectivă.

Participanții la șezătoare au fost întâmpinați cu pâine și sare, doamnele au cusut la iile în lucru, au croșetat sau au tricotat, cu toții au ascultat muzică românească cântată pe scena Căminului Cultural și au dansat brâul de Făgăraș, sârba sau învârtita.

Gazdele au pregătit bucate: scoverzi, sarmale, țuică și prăjituri, care au fost completate de bunătăţile gătite în casă de participantele la şezătoare, de post dar și de dulce și fiecare a degustat, după plac.

Foarte îmbucurător este numărul copiilor, din ce în ce mai mare, care participă la șezători alături de mamele lor sau chiar de ambii părinți, purtând și ei cămăși sau ii sau chiar îmbrăcați fiind în costume specifice zonei.

Încheiem scurta noastră prezentare cu versurile uneia dintre melodiile care s-au auzit sâmbătă la Căminul Cultural din Bucium, „Când vii bade-n șezătoare”, a Lucreției Ciobanu:

Când vii bade-n șezătoare

Nu sta la uşă-n picioare

Uită-te-n casă de-a rândul

Şi te-aşeză und’ ţi-i gândul

 

De ţi-e gându-n altă parte

Du-te bade mai departe

Că sunt multe șezători

Cu fete și cu feciori

 

Nu fi bade supărat

Că-i mult de când s-o-nserat

Și eu te-am tot așteptat

Cu fusul nedepănat

 

Toarce furcă și tu fus

C-o fost badea și s-o dus

Dar eu știu că mâine sară

Vine să mă vadă iară

Credit foto: Dan STRĂUŢI

Video: YouTube

Pentru mai multe imagini va invităm pe pagina

La pas prin Brasov

@lapasprinbrasov