Arhiva etichetelor: Şezătoare

Focul lui Sumedru

„Hai la Focu’ lui Sumedru!”

Asociația Pro Șirnea şi Serviciul Cultură Tradiţională din cadrul Centrului Cultural „Reduta” Braşov vă invită în 25 octombrie 2017, în localitatea Șirnea, la „Focul lui Sumedru”.

În noaptea de 25/26 octombrie a fiecărui an, se desfăşoară în localităţile din zona etnografică Bran, un ceremonial nocturn de înnoire a timpului calendaristic. În jurul unui imens rug funerar, aprins de tineri într-un loc înalt al satului şi întreţinut cu lemne uscate şi resturi vegetale, se adună întrega suflare a satului şi se strigă, în cor, formula consacrată „Hai la Focu’ lui Sumedru!”.

Femeile împart covrigi, nuci şi mere. La plecare, participanţii iau cărbuni aprinşi cu care fertilizează grădinile şi livezile.

Sărbătoarea are de fapt o sorginte precreştină, iar focurile care se aprindeau erau pentru încălzirea spiritelor care apar pe pământ în această perioadă. Focul are rol protector, prin foc trecând tinerii şi copii care aruncă cu tăciuni aprinşi.

Sfântul Dumitru, celebrat în data de 26 octombrie, este o divinitate pastorală, protector al păstorilor. Este vorba de „focul viu” al ciobanilor români, care purifică îndeosebi păstorii şi turmele.
Din program:

Ora 15:00 – Vecernia Sf. Dimitrie la Biserica Sf. Ioan Botezatorul din Șirnea,

Ora 16:30 – Șezătoare pe tema Focul lui Sumedru în legenda Branului şi în tradiţia populară,

Ora 18:00 – Recital de poezie Focul lui Sumedru în volumele Prescuria,

Ora 19:00 – Aprinderea focului și împărțirea darurilor pe Dealul Păltiniș,

Ora 20:00 – Agapă frățească, cu participarea Ansamblul Folcloric „Plaiurile Dumbraviţei”!

Imagine remisa La pas prin Brasov de Serviciul Cultură Tradiţională din cadrul Centrului Cultural „Reduta” Braşov

Seazatoare

Sezatoare in aer liber – Targ Artizanii Transilvaniei

Va invitam sa participati la sezatoarea organizata in cadrul targului Artizanii Transilvaniei, editia a II-a, la Casa Junilor.

Targul Artizanii Transilvaniei reuneste meșteri populari si artisti din județele Brașov, Sibiu și Harghita, care vor sustine ateliere si demonstratii de țesut, brodat, cusut, olărit, modelaj in lut, prelucrare iască, încondeieri de ouă, pictură pe lemn si pe sticla, sculptură, confecționare bijuterii artizanale etc. (nr: manifestarea este reprogramata pentru o data ce nu a fost comunicata – mentiune adaugata pe 15 aprilie a.c.)

Sezatoarea la care va invitam este prima din ciclul sezatorilor intitulate Sezatoare in Scheii Brasovului, organizate de Uniunea Junilor din Scheii Brasovului si Brasovul Vechi.

Prin sezatorile noastre ne propunem sa aducem in atentie si sa facem cunoscut portul traditional din Scheii Brasovului, sa recuperam si sa descifram motive traditionale din acest vechi cartier al Brasovului si sa revitalizam mestesuguri care din pacate, aici au fost date uitarii: gaitanaritul, cusutul de mana, tesutul.

Evenimentele noastre vor fi un bun prilej de a face cunostinta cu personalitati, cu juni sau cu alti membri ai comunitatii scheiene de la care vom afla povesti de viata cotidiana din trecutul Scheiului, cel mai vechi cartier al Brasovului.

Numarul de participanti la sezatoare este de 30 (limitat, din motive logistice). In cazul in care se va depasi acest numar, oricine doreste sa viziteze targul si sa participe la sezatoare in calitate de calitate de spectator/vizitator, este mai mult decat binevenit.

Data desfasurarii: 22 aprilie a.c., incepand cu orele 10.00. Loc: Casa Junilor din Brasov.

Va asteptam!

Foto: Catalin Radu – Firicel Photography

Sezatoare la Cristian - Asociatia Sfanta Maria Cristian (1)

Șezătoare la Cristian, un drum deschis redescoperirii valorilor românești

Locul unde am pășit nu are poartă. Este un drum deschis redescoperirii valorilor românești. Străjeri ai timpului, fotografiile de pe pereții din curte te conduc spre locul de depozitare al memoriei: biserica.

Reunite într-un buchet al conservării și credinței, al cunoașterii obiceiurilor și tradițiilor, Asociația Sfânta Maria Cristian (județul Brașov), Domnițe cu altițe (București), Șezătoare București, Șezătoare Brașov,  Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi,  reprezentanții unor comunități din Bacău, Buzău, Cluj, Făgăraș, Ploiești și-au primenit sufletul la șezătoarea de la Cristian.

Un eveniment de excepție întregit de prezența unor oameni iubitori de Dumnezeu și de datini: Camelia Moise – Agerpres, Peter Hurley (irlandez îndrăgostit de tradițiile românești, producător al festivalului anual „Drumul lung spre Cimitirul Vesel”, autor al cărții „Drumul crucilor”, co-producător al proiectului Spirit.ro.), Gabriel Boriceanu (omul enciclopedie, cel care îți vorbește cu dragoste despre statornicie, cel care ne-a descris cu patos semnificațiile modelelor, ale cusăturilor și culorilor de pe costumele populare din colecția personală) și Titus Frâncu din Făgăraș (sculptor, pictor, restaurator de mobilier, iconar şi restaurator de biserici, constructor de instrumente muzicale, fotograf, poet).

Mijlocitor între om și divinitate, Pr. Sorin Dobre ne-a călăuzit legăturile sufletului spre cunoaștere, credință, iubire și respect.

„Mă bucur foarte mult că ne-am întâlnit, aici la Cristian, de pe mai multe meleaguri ale țării. Suntem aici să ne exprimăm dragostea într-un fel aparte față de tradiția noastră populară, strămoșească, atașamentul față de biserică și nu în ultimul rând față de neam, limbă, credință și gândire. Trebuie să ne exprimăm dragostea unul față de celălalt, aceasta este menirea noastră și îndemnul lui Hristos pe care l-a lăsat, iar dacă ieșim din această poruncă nu am făcut nimic. Dumnezeu să ne binecuvînteze acum și de acum înainte întâlnirile noastre!” a menționat Pr. Sorin Dobre – Biserica Adormirea Maicii Domnului, Cristian (județul Brașov).

Șezătoarea de la Cristian a fost o sărbătoare a valorificării costumului autentic popular românesc și ale etniilor conlocuitoare, o muză a cunoașterii pieselor componente ale costumului și ale simbolurilor acestuia, dar și de promovare a tehnicilor de confecționare a costumului popular. Cântecul și dansul au întregit atmosfera de pace și iubire. În aceiași zi grupul Șezătoare Brașov a aniversat doi ani de existență. La mulți ani!

Cu smerenie, vă mulțumim pentru ospitalitate.

Implică-te! Hai să ducem tradiția mai departe, altfel vom fi frunze duse de vânt.

Notă: Vom reveni pe pagina de facebook La pas prin Brasov  @lapasprinbrasov cu fotografii și clipuri video.

Credit foto: Dan STRĂUȚI

Sezatoare la Venetia de Sus (3)

Șezătoare la Veneția de Sus, revitalizarea și împărtășirea tradiției

Căutăm să redescoperim tradițiile și să le transmitem generațiilor viitoare. Suntem legați unii de alții cu fire invizibile și încercăm să ne descoperim, să sudăm legăturile. Avem obiective comune și dorim să transmitem valori autentice urmașilor noștri. Oameni minunați luptă să păstreze ceea ce au moștenit din generație în generație.

Încercăm să regăsim, să revitalizăm fragmente de istorie și să împărtășim experiențe unice, meșteșuguri uitate. Țesături unice în lume așteaptă să fie decriptate și interpretate, mesaje ascunse în cusături transmise cu inteligență și măiestrie.

Simplitatea croielii completată de originalitatea și complexitatea modelelor țesute, cusute, tricotate sau croșetate în tehnici cunoscute de bunicii și străbunicii noștri, încearcă să renască, să relateze fragmente din viața simplă și frumoasă trăită de strămoșii noștri în diverse colțuri ale țării.

Frumusețile Țării Făgărașului ne atrag ca un magnet. Cea de-a patra șezătoare planificată în Țara Făgărașului s-a desfășurat la Veneția de Sus, la invitația doamnei Maria Boboia, o ”venețiancă” autentică, de o calitate umană excepțională. Așa cum se întâmplă de fiecare dată, ne-am revăzut cu drag, am legat prietenii cu localnicii, încântați de scurta vizită și de aprecierile noastre la adresa calității oamenilor locului și a valorilor pe care le-am descoperit acolo.

Șezătoarea de la Veneția de Sus a fost o adevărată sărbătoare cu cântec, joc și voie bună, cu bucate alese, gătite cu suflet de către cei ai locului, așa cum se întâmpla pe vremea bunicilor și străbunicilor noștri. Ospitalitatea la ea acasă.

Sentimentul de apartenență este mai puternic și mai profund decât oriunde sau oricând.

Mândria de a fi român este exprimată clar și puternic prin acțiunile noastre, prin portul nostru atât de frumos, de viu și de plin de semnificații!

Mulțumim pentru invitație Mariei Boboia, organizatorilor, gazdelor, tuturor celor implicați și participanților pentru reușita acestei șezători.

Îmi doresc și vă doresc să ne revedem cu bine la următoarea!

Credit foto: Viviana Costan Moiseanu

Sezatoare la venetia de Sus (4)

Șezătoare la Veneția de Sus

Atunci când ceva – fie că este lucru manual, fie că este o activitate, un eveniment sau orice altceva – este făcut din pasiune, cu dragoste și respect pentru tot ceea ce înseamnă el, nu poate să aibă decât un rezultat foarte frumos și memorabil. Așa s-a întâmplat și cu șezătoare de astăzi, 11 februarie 2017, adică cea de-a patra şezătoare din cadrul proiectului itinerant „Şezători în Ţara Făgăraşului”, desfășurată la căminul cultural din satul Veneția de Sus, județul Brașov.

Numele satului Veneţia de Sus este legat de Râul Venecioara, în albia căruia se găsesc pietre vineţii. Unii localnici sunt însă ferm convinşi că numele satului l-a dat împărăteasa Maria Tereza. Fiind zonă de graniţă, administraţia imperială a decis ca locul sa fie dens populat. Primii care s-au aşezat pe aceste domenii au fost două familii de ţărani iobagi din Luduş: Ovesea şi Pasere, iar mai apoi familiile Boboia şi Butum.

Una dintre cele mai frumoase poveşti din Veneţia de Sus este cea a unei comori turceşti îngropate în apropierea satului. Se povesteşte că în anul 1922, la un restaurant din Bucureşti, lucra ca picolo un tânăr din Veneţia, numit Anişor. El s-a împrietenit cu un bătrân turc, care i-a povestit că în timpul Primului Război Mondial a luptat în zona satului Veneţia. Turcul i-a mărturisit că în Vârful Gârbova, la locul numit Pietre, el împreună cu un camarad au îngropat tezaurul armatei turceşti. Bătrânul i-a dat chiar şi o jumătate de hartă a locului unde fusese îngropată comoara. Povestea spune că Anişor s-a întors în satul natal şi pe vârful muntelui şi-a construit un cuptor pentru piatra de calcar din care se face var. Tânărul săpa după comoară, iar din piatra pe care o scotea făcea var. Întreaga viaţă a petrecut-o astfel şi locul se numeşte şi acum „Comoara lui Anişor”. Nu a găsit comoara, dar a transmis harta fiilor săi. (sursa: http://www.infagaras.ro)

Gazda șezătorii, doamna Maria Boboia, care a fost și sufletul evenimentului – unul reușit pe deplin – ne-a prezentat și Muzeul Satului, un Muzeu al Tradiţiilor Populare, înființat chiar de ea, în memoria mamei sale, unde a strâns și expune lucruri şi obiecte tipice în partea locului, de la războiul de ţesut, la blidar, masă, ladă veche de zestre, pat amenajat cu cuverturi ţesute în război şi perini, precum şi foarte multe obiecte de uz casnic tradiţionale.

„Este o doriţă şi un vis împlinit; mă bucur enorm că am putut realiza acest muzeu al satului , reuşind în câţiva metri pătraţi să adun valori tradiţionale româneşti. Fiecare bucăţică de pânză are povestea ei, fiecare obiect are valoarea lui. Am reuşit ca prin fiecare obiect adunat să îi aduc prezenţi printre noi pe cei care nu mai sunt. Am pus în valoare o istorie şi un neam. Vă aştept cu mare drag la Veneţia de Sus, la Muzeul Satului!“, spunea Maria Boboia la inaugurarea muzeului, în luna noiembrie a anului trecut. (sursa: http://www.tvfagaras.ro)

Împreună cu alți locuitori din sat, doamna Maria a creat la Căminul Cultural o atmosferă foarte primitoare și caldă – la propriu dar mai ales la figurat –, care amintește de ospitalitatea proverbială a ardelenilor, cea de altădată dar iată că acum reînnoită.

Participantele la șezătoare – membre ale grupurilor Șezătoare la Brașov și Șezătoare în Țara Făgărașului dar și ale comunității locale au cusut la iile în lucru, au croșetat, au tricotat, au ascultat muzică românească interpretată live și au dansat, cu mare bucurie, cinstind portul popular și tricolorul românesc. De obicei, la șezători participă și domni, purtând straie populare, cea de astăzi nefiind o excepție.

Impresionant a fost cuvântul plin de sensibilitate al domnului Ioan Pumnea, cel de-al patrulea tezaur uman al Brașovului, care a subliniat importanța reînvierii șezătorilor și rolul lor din trecut, acela de adunare socială, de formator de oameni iubitori ai tradițiilor și obiceiurilor.

Gazdele, harnicele doamne din „satul cu comori”, au pregătit multe bucate – de la gogoși, la sarmale, țuică și prăjituri, care au fost completate de bunătăţile gătite în casă de participantele la şezătoare și astfel s-a încins o masă mare, completată de voia bună.

Iar punctul de atracție specială al acestei șezători l-au constituit copiii, mai micuți sau mai mari, îmbrăcați în costume specifice zonei și cu toată gingășia specifică vârstei.

Așadar, o dimineață de sâmbătă, petrecuta ca odinioară, unde fiecare a avut de văzut, ascultat și învățat!

Vă invit să vizitați pagina de facebook @lapasprinbrasov. Avem un album cu imagini aparte de la șezătoare. Vă așteptăm să reveniți pe pagina noastră pentru a vizualiza imagini și vești de la evenimente.

Credit foto: Dan STRĂUȚI

 

Sezatoare Venetia de Sus

Șezătoare de februarie, la Veneția de Sus

Vă invităm, cu mic cu mare, sâmbătă , 11 februarie 2017, la cea de-a patra şezătoare din cadrul proiectului itinerant „Şezători în Ţara Făgăraşului” , la căminul cultural din satul Veneția de Sus, jud. Brașov.

Gazda noastra va fi Maria Boboia, care ne va prezenta și Muzeul Satului, locul unde a strâns cu mult drag elemente populare specifice satului, costume populare, obiecte și unelte vechi.

Ne întâlnim să continuăm coaserea iilor noastre, să croşetăm, să tricotăm; vom asculta muzică românească și vom dansa; ne vom bucura de micile surprize propuse de gazda noastră și, ca de fiecare data, de bunătăţile gătite în casă de participantele la şezătoare.

Din partea casei vom gusta și din bucatele pregătite în casă de harnicele doamne din Veneția de Sus și vom asculta povețele și poveștile lor la un pahar de…vorbă.

Ca de fiecare dată, vă rugăm să nu vă uitați acasă lucrul, plăcintele și bunătățile gătite în casă și buna-dispoziție. Ne vedem sâmbătă , 11 februarie 2017, ora 10, în satul Veneția de Sus, jud. Brașov.

VIA: https://www.facebook.com/events/218666711874402/

sezatoare-lisa-2

Șezătoare la Cabana Neamţu, Lisa

Avem o țară frumoasă și oameni minunați. Am răspuns invitației familiei Neamțu de a petrece cea de-a treia șezătoare din cadrul proiectului itinerant ”Șezători din Țara Făgărașului” organizat de Ana Borca, în localitatea Lisa din Făgăraș.

După ce am admirat din toate unghiurile Cetatea Făgăraș, ne-am îndreptat spre Mănăstirea Sâmbăta de Sus, unde ne-am alipit ”coloanei oficiale”. Am tras aer curat în piept, am admirat edificiul de la depărtare, am rostit o rugăciune și ne-am îndreptat spre Cabana Neamțu din Lisa. Tot drumul ne-am minunat de frumusețile Țării Făgărașului și de norocul de a fi locuitorii acestei părți de lume.

Asemenea unor bufnițe, ne-am sucit și răsucit capul în toate părțile pentru că, oriunde priveai, erau peisaje de vis. Am imortalizat câteva dintre acestea și, datorită faptului că memoria este cel mai înșelător prieten, vrem să retrăim aceste momente răsfoind albumul.

Gazdele ne-au întâmpinat cu brațele deschise, cu pâine, pălincă/vișinată și au pus câteva lemn pe foc, să ne încălzim. Nu numai că ne-am încălzit, pur și simplu, ne-am…încins. Și am încins jocuri ardelenești, hore, învârtite până ni s-a făcut foame. În spatele casei, bărbații pregăteau două ceaune mari – unul cu borș de pește din pescăria proprie și un altul, cu tocăniță de porc și vită, de te lingi pe degete.

Fetele, ca de obicei, au adus tot felul de bunătăți de-acasă: zacuscă (de vinete, de ciuperci, de ardei), clătite cu urdă, dulcețuri (de ardei iute, de pere cu vin), prăjituri (cu cremă, cu gris), plăcinte, sucuri, cafea. Am admirat natura, vremea frumoasă și doamnele la lucru, am mâncat și ne-am delectat cu muzică bună, glume și am împărtășit din experiența perioadei în care nu ne-am văzut. Am cunoscut oameni de calitate, iubitori de tradiție, de frumos și sperăm să ne revedem curând pentru a petrece clipe minunate împreună.

Până la sfârșitul anului sunt programate încă două șezători.

Mulțumim minunatelor gazde – Ramona și Adrian Neamțu – și distinșilor bucătari/bucătărese pentru delicioasele produse, participanților la șezătoare pentru o zi excepțională și sperăm să revenim, să trăim momente frumoase împreună.

Un proiect minunat, inspirat și binevenit în Țara Făgărașului, care merită extins în întreaga țară.

Credit foto: Vivian Costan Moiseanu

sezatoare-lisa

Șezătoare de noiembrie la Cabana Neamțu, Lisa

„Cea de-a treia şezătoare din cadrul proiectului itinerant „Şezători în Ţara Făgăraşului” ne va aduce şi mai aproape de munţi de data aceasta. Ne întâlnim sâmbătă, 05 Noiembrie 2016, la Cabana Neamţu din Lisa, judeţul Braşov.

Cabana Neamţu se afla la poalele munţilor Făgăraş, la 25 Km de oraşul Făgăraş si 3,5 Km de Mănăstirea Brâncoveanu Sâmbăta de Sus, într-un loc liniştit pe marginea râului Lisa.

Ne întâlnim să continuăm coaserea iilor noastre, să croşetăm, să tricotăm; vom spune poveşti în faţa şemineului, vom asculta muzică românească veche şi ne vom bucura, ca de fiecare data, de bunătăţile gătite în casă de participantele la şezătoare,” a consemnat Ana Borca pe pagina de facebook a evenimentului, inițiatoarea proiectului.

Imagine preluata de pe pagina dedicata evenimentului (https://www.facebook.com/events/1129723297083146/)

dor-de-suflet-1-copy

Casa de oaspeți „Dor de suflet” – Șezătoare în Dâmbovicioara

În tot iureșul vieții majoritatea dintre noi uităm ce este mai important: OMUL. Pe urmă, tradiția/tradițiile. Ne atașăm de partea materială, pierdem timpul cu tot felul de lucruri care ne consumă energia și obosim. Trebuie să ne oprim din când în când pentru a ne trage sufletul.

Anul acesta am descoperit cele mai bune două remedii pentru sănătate, pentru stres, pentru odihnă și reîncărcare energetică – active dar revigorante: șezătorile și artele marțiale. Le-am căutat mare parte din viață și în acest an am avut o revelație. Întotdeauna șezătorile au fost și vor fi ”hrană pentru suflet”. Nicăieri nu m-am simțit mai bine și mai încărcată de energie decât la șezători.

Înconjurată de talent, bună dispoziție și oameni frumoși cu suflet mare care împart cu tine totul…de la bucatele minunate pregătite cu mult drag până la secretele meșteșugurilor uitate prin alte părți ale lumii, portul nostru tradițional, care inspiră marii creatori de modă, bogat în detalii (nici nu le poți număra), cântecele vechi (pe care le auzi doar în cercuri restrânse, învățate sau cântate de femeile care au trăit adevăratele tradiții și încearcă să le transmită mai departe generațiilor viitoare), urările, strigăturile specifice locului și alte, alte minunății aflate de la bătrânii locului în compania cărora ai norocul să-ți petreci câteva minute. La Dâmbovicioara am completat colecția de ”bijuterii” tradiționale, într-o zi de mare însemnătate – ”Ziua internațională a femeilor din mediul rural” – o zi foarte importantă, nu numai pentru rolul–cheie de ”gospodine”, ci și pentru perpetuarea și susținerea tradițiilor locale.

Avem o țară frumoasă și bogată. Grupul de șezătoare format primește invitații pentru organizare de șezători, în locuri pitorești, în case cu mare încărcare istorică.

În weekeedul trecut am onorat invitația Monicăi Petre, la Casa de oaspeți ”Dor de Suflet” din Dâmbovicioara. O superbă casă recondiționată, reabilitată într-un stil care îmbină armonios vechiul și noul. Piese unice, detalii originale, interesante, pline de istorie te fascinează de la intrare. Fiecare piesă este unicat, are povestea ei. Felicitări arhitectei și celor care au contribuit la desăvârșirea ei.

Dacă vreți să-i aflați poveștile, casa va oferi găzduire, cu mare drag, oricui dorește să-i calce pragul.

Amplasarea căsuței este perfectă. Fotografiile nu pot surprinde toate frumusețile locului. Trebuie să vezi, ca să poți înțelege, simți, împlini sufletește.

Și pentru că această zonă este plină de frumuseți, una dintre acestea fiind Peștera Dâmbovicioara, ne-am deplasat să o admirăm și să ascultăm poveștile relatate de ”ghizii” locului, copilași pasionați de istorie și fascinați de frumusețea acesteia (ghizii locali nu au mai mult de 10 ani).

Mulțumim minunatelor gazde pentru invitație și ospitalitate, mulțumim harnicilor localnici, care ne-au primit cu drag în casele lor, ne-au ospătat cu tot ce aveau mai bun și ne-au împărtășit din experiențele lor.

Frumoși oameni! Frumoasă casă! Frumoase straie și tradiții! Reușită șezătoare!

Să ne revedem cu bine la următoarea întâlnire!

Credit foto: Viviana Costan Moiseanu

sezatoare-la-sona

Șezătoare de octombrie la Casa din Șona

Casa din Șona, nr. 45, va găzdui sâmbătă, 01 octombrie 2016, începând cu ora 10 dimineața, a doua șezatoare din seria proiectului itinerant “Sezători în Țara Făgărașului”.

Deoarece sâmbătă este sărbătoare, Acoperământul Maicii Domnului , această șezătoare își propune să aibă rolul unei intalniri cu povești și cu vizite în satul Șona.

Programul presupune vizitarea următoarelor obiective:

– Casa din Șona – îi vom cunoaște pe cei care timp de 10 ani au investit timp și suflet în tentativa de a păstra și restaura o casa veche, traditională. Vom afla povestea lor și vom vizita casa, șura, gradina

– Fierăria lui Lazăr – atelierul de fierărie din sat, un proiect iniţiat de pictorul Ştefan Cȃlţia şi de Asociaţia „Şona Noastră”, pentru realizarea căruia s-a lucrat timp de trei ani.

– Căsuța Albastră a pictorului Ştefan Cȃlţia, pe care a adus-o de sub muntii Fagaras, din Ucea, unde a crescut la bunici, a desfăcut-o scândură cu scândură și a reconstruit-o în gradina lui, exact așa cum a fost.

– Piramidele sau Guruieții ; cele opt movile din sat, unele dintre ele înalte de aproape 30 de metri, aşezate pe două şiruri, despre care se spune că ar fi fost ridicate de către daci . Movilele de la marginea satului Şona sunt încă o enigmă iar noi nu vom încerca să dezlegăm aceasta enigmă, dar vom vizita piramidele ca să vedem platoul Țării Făgărașului de pe vârful lor și să ne încărcăm iile cu energie pură.

Ne vom delecta cu bucatele aduse de femeile din șezătoare, bucate făcute în casă. Bineînțeles, vom fi îmbrăcate în ie sau costum popular, ca la mare zi de sărbătoare.

Gazde: Ana Borca (proiect IIa calatoare) si Fam. Giurgiu (Casa din Sona)
Locație: Casa din Șona, nr.45
Sâmbătă, 01.octombrie.2016, ora 10:00

Text preluat integral de pe pagina de facebook a evenimentului