Arhiva etichetelor: Tara Fagarasului

Soars

”Lumină și culoare pentru copiii din Șoarș”

Vino alături de noi vineri, 18 august la ora 18.00, la cea de-a VIIIa ediție a Cercului de Donatori Țara Făgărașului, să fim împreună pentru o cauza nobilă.

Ana cu iia călătoare împreună cu Parohia Ortodoxă Română Șoarș ( Preot Ciprian Adomnicăi) vin cu proiectul ”Lumină și culoare pentru copiii din Șoarș”.

Din 2014 de când a luat naștere această inițiativă, enoriașii parohiei au fost aceea care au susținut financiar aceste ateliere. Însă pentru a dezvolta ideea proiectului au nevoie de sprijin.

Acești copii talentați au nevoie de materiale pentru a picta și a-și dezvolta talentul ( șevalete, rame, acuarele, pensule, etc). Cu vârste cuprinse între 6-12 ani, ei pictează icoane pe sticlă iar o parte din obiectele pictate la atelierele de pictură sunt vândute pentru a oferi mici daruri și mici recompense micuților.

Haideți să îi susținem împreună și să îi ajutam cu o donație pentru a continua minunatele lor activități artistice.

Vă mulțumim și vă așteptăm!

Donatiile se pot face si in contul FCTF, IBAN:
RO42RNCB0472136508350001 deschis la Banca Comercială Română, agenția Tăbăcari, Cod Fiscal 32085641;
suma minima este de 50 lei.

Cercul de Donatori este organizat de:
Fundația Comunitară Țara Făgărașului sub egida The Funding Network, în parteneriat cu Asociaţia pentru Relaţii Comunitare.

Locatia evenimentului: The Garden – Mihai Eminescu Nr.2, 505200 Fagaras

Sub semnul credintei - Sezatoare la Bucium (1)

Lada cu zestre, şezătoare la Bucium

Un sentiment pe care îl încearcă tot mai puternic cei care participă la șezătorile organizate în Brașov și împrejurimile lui dar și în alte zone din țară este acela că oamenii se întorc către rădăcini și către tradiții, chiar dacă într-o formă modificată a lor.

Șezătoarea din 11 martie 2017, adică cea de-a cincea şezătoare din cadrul proiectului itinerant „Şezători în Ţara Făgăraşului”, inițiat de Ana Borca – IIA Călătoare, desfășurată la Căminul Cultural din satul Bucium din comuna Șinca, județul Brașov, s-a bucurat de prezența unui număr impresionant de persoane, purtând marea majoritate cel puțin o ie sau o cămașă, dacă nu un costum popular complet.

Bucium, un sat tipic ardelenesc, cu porțile unite și curțile interioare generoase este aşezat la sud-est de Munţii Făgăraşului, pe fosta moşie a baronului Urs de Marginea. Se crede că numele vine de la aşezarea lui în apropierea unor tăieturi de  lemne de mesteacăn care au rămas destul de înalte, numite buciume. Legat de aceste resturi de lemne circulă până în vremea noastră o întâmplare petrecută în timpul primului război mondial.

„Era prin luna august a anului 1917 când satul era ocupat de armatele germane. La fiecare intrare în sat era postată câte o santinelă germană. O femeie care venea din câmp se întâlneşte cu nişte localnici cărora le arată buciumele şi le spune <<Uite, măi, vine armata română!>>. Santinela germană s-a uitat într-acolo şi văzând buciumele a crezut că sunt ostaşi români, a fugit în sat, a anunţat comandamentul german şi într-o oră satul a fost evacuat de armată, care a  mers în retragere“, povestesc şi acum bătrânii satului.(sursa: http://www.tvfagaras.ro).

Gazdele șezătorii au fost Doina-Lucia și Diana-Teodora Ghircoiaș, care au pregătit multe surprize: ansamblul folcloric din Șinca Nouă, ansamblul de dansuri populare „Dor părăian”, interpretele de muzică populară Georgia Moga și Paula Comăniță, fetița Sara Fîntînă – care a venit de la Sibiu însoțită de mama ei, special pentru această șezătoare și care a cântat și a spus poezii. Au fost prezenți primarul comunei Șinca – Victor Bârlez, primarului comunei Șinca Nouă – Dumitru Flucuș, preotul paroh Alexandru Daniel Cîmpan și doamna preoteasă Iulia, reprezentanți ai Centrului Cultural Reduta, creatoarea populară Violeta Karmen Roman, profesorul universitar Gheorghe Roșculeț, sculptorul, pictorul, restauratorul de mobilier şi icoane Titus Frâncu, locuitori ai satului și ai localităților învecinate, numeroși oaspeți – membri ai grupurilor Șezătoare la Brașov, Șezătoare în Țara Făgărașului, reprezentanţi ai Serviciului Cultură Tradiţională, Centrul Cultural Reduta şi Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi.

Doamna Doina Ghircoiaș este artist popular atestat, cu vechime de peste 10 ani, membră în Asociația Creatorilor Populari din România, cu sediul în Sibiu, în cadrul Complexului Național Muzeal ASTRA, din Dumbrava Sibiului. În urmă cu 25 de ani, atunci când s-a măritat, știa să coasă și ajungând în casa soțului, a fost încântată de costumele create de bunica acestuia, astfel a învățat să creeze, la rândul ei, elemente de port popular. Portul popular este creat de la zero, singurul element pe care Doina și Diana îl achiziționează fiind ghemul cu fire de bumbac, cumpărat de la Tălmaciu (în apropiere de Sibiu). Ghemele sunt fierte în moare (zeamă de varză) pentru a le „împietri“, adică pentru a împiedica vopseaua să se scurgă în material la prima spălare. Fiecare element al costumului popular este țesut direct în război, cu model cu tot. (sursa: http://www. practic-idei.ro).

Doamna Violeta Karmen Roman este creatoarea populară care realizează, de peste 40 de ani, adevărate opere de artă prin tehnica „frivolite” şi este singura din ţară care lucrează cu mătase şi fir de aţă de papiotă, fire care respectă linia de execuţie a dantelei.

Domnul profesor Gheorghe Roșculeț de la Universitatea TRANSILVANIA a evocat șezătorile din satele tradiționale românești – cum și unde se desfășurau, în ce perioade ale anului, faptul că erau adunări ale satului în care se întâlneau boresele (femeile măritate) sau fetele dar existau și șezători mixte. La șezătoare femeile lucrau mai cu spor decât o făceau acasă și de asemenea ascultau glume, ghicitori, cântece, proverbe și zicători tradiționale.

Doamna Ana Borca a povestit despre faptul că pasiunea ei pentru ii i-a fost insuflată de către Iulia Gorneanu, cea care și-a dedicat integral timpul proiectelor identitare, de conștientizare, recuperare și arhivare a tot ce înseamnă moștenire colectivă.

Participanții la șezătoare au fost întâmpinați cu pâine și sare, doamnele au cusut la iile în lucru, au croșetat sau au tricotat, cu toții au ascultat muzică românească cântată pe scena Căminului Cultural și au dansat brâul de Făgăraș, sârba sau învârtita.

Gazdele au pregătit bucate: scoverzi, sarmale, țuică și prăjituri, care au fost completate de bunătăţile gătite în casă de participantele la şezătoare, de post dar și de dulce și fiecare a degustat, după plac.

Foarte îmbucurător este numărul copiilor, din ce în ce mai mare, care participă la șezători alături de mamele lor sau chiar de ambii părinți, purtând și ei cămăși sau ii sau chiar îmbrăcați fiind în costume specifice zonei.

Încheiem scurta noastră prezentare cu versurile uneia dintre melodiile care s-au auzit sâmbătă la Căminul Cultural din Bucium, „Când vii bade-n șezătoare”, a Lucreției Ciobanu:

Când vii bade-n șezătoare

Nu sta la uşă-n picioare

Uită-te-n casă de-a rândul

Şi te-aşeză und’ ţi-i gândul

 

De ţi-e gându-n altă parte

Du-te bade mai departe

Că sunt multe șezători

Cu fete și cu feciori

 

Nu fi bade supărat

Că-i mult de când s-o-nserat

Și eu te-am tot așteptat

Cu fusul nedepănat

 

Toarce furcă și tu fus

C-o fost badea și s-o dus

Dar eu știu că mâine sară

Vine să mă vadă iară

Credit foto: Dan STRĂUŢI

Video: YouTube

Pentru mai multe imagini va invităm pe pagina

La pas prin Brasov

@lapasprinbrasov

Sezatoare la Venetia de Sus (3)

Șezătoare la Veneția de Sus, revitalizarea și împărtășirea tradiției

Căutăm să redescoperim tradițiile și să le transmitem generațiilor viitoare. Suntem legați unii de alții cu fire invizibile și încercăm să ne descoperim, să sudăm legăturile. Avem obiective comune și dorim să transmitem valori autentice urmașilor noștri. Oameni minunați luptă să păstreze ceea ce au moștenit din generație în generație.

Încercăm să regăsim, să revitalizăm fragmente de istorie și să împărtășim experiențe unice, meșteșuguri uitate. Țesături unice în lume așteaptă să fie decriptate și interpretate, mesaje ascunse în cusături transmise cu inteligență și măiestrie.

Simplitatea croielii completată de originalitatea și complexitatea modelelor țesute, cusute, tricotate sau croșetate în tehnici cunoscute de bunicii și străbunicii noștri, încearcă să renască, să relateze fragmente din viața simplă și frumoasă trăită de strămoșii noștri în diverse colțuri ale țării.

Frumusețile Țării Făgărașului ne atrag ca un magnet. Cea de-a patra șezătoare planificată în Țara Făgărașului s-a desfășurat la Veneția de Sus, la invitația doamnei Maria Boboia, o ”venețiancă” autentică, de o calitate umană excepțională. Așa cum se întâmplă de fiecare dată, ne-am revăzut cu drag, am legat prietenii cu localnicii, încântați de scurta vizită și de aprecierile noastre la adresa calității oamenilor locului și a valorilor pe care le-am descoperit acolo.

Șezătoarea de la Veneția de Sus a fost o adevărată sărbătoare cu cântec, joc și voie bună, cu bucate alese, gătite cu suflet de către cei ai locului, așa cum se întâmpla pe vremea bunicilor și străbunicilor noștri. Ospitalitatea la ea acasă.

Sentimentul de apartenență este mai puternic și mai profund decât oriunde sau oricând.

Mândria de a fi român este exprimată clar și puternic prin acțiunile noastre, prin portul nostru atât de frumos, de viu și de plin de semnificații!

Mulțumim pentru invitație Mariei Boboia, organizatorilor, gazdelor, tuturor celor implicați și participanților pentru reușita acestei șezători.

Îmi doresc și vă doresc să ne revedem cu bine la următoarea!

Credit foto: Viviana Costan Moiseanu

Sezatoare la venetia de Sus (4)

Șezătoare la Veneția de Sus

Atunci când ceva – fie că este lucru manual, fie că este o activitate, un eveniment sau orice altceva – este făcut din pasiune, cu dragoste și respect pentru tot ceea ce înseamnă el, nu poate să aibă decât un rezultat foarte frumos și memorabil. Așa s-a întâmplat și cu șezătoare de astăzi, 11 februarie 2017, adică cea de-a patra şezătoare din cadrul proiectului itinerant „Şezători în Ţara Făgăraşului”, desfășurată la căminul cultural din satul Veneția de Sus, județul Brașov.

Numele satului Veneţia de Sus este legat de Râul Venecioara, în albia căruia se găsesc pietre vineţii. Unii localnici sunt însă ferm convinşi că numele satului l-a dat împărăteasa Maria Tereza. Fiind zonă de graniţă, administraţia imperială a decis ca locul sa fie dens populat. Primii care s-au aşezat pe aceste domenii au fost două familii de ţărani iobagi din Luduş: Ovesea şi Pasere, iar mai apoi familiile Boboia şi Butum.

Una dintre cele mai frumoase poveşti din Veneţia de Sus este cea a unei comori turceşti îngropate în apropierea satului. Se povesteşte că în anul 1922, la un restaurant din Bucureşti, lucra ca picolo un tânăr din Veneţia, numit Anişor. El s-a împrietenit cu un bătrân turc, care i-a povestit că în timpul Primului Război Mondial a luptat în zona satului Veneţia. Turcul i-a mărturisit că în Vârful Gârbova, la locul numit Pietre, el împreună cu un camarad au îngropat tezaurul armatei turceşti. Bătrânul i-a dat chiar şi o jumătate de hartă a locului unde fusese îngropată comoara. Povestea spune că Anişor s-a întors în satul natal şi pe vârful muntelui şi-a construit un cuptor pentru piatra de calcar din care se face var. Tânărul săpa după comoară, iar din piatra pe care o scotea făcea var. Întreaga viaţă a petrecut-o astfel şi locul se numeşte şi acum „Comoara lui Anişor”. Nu a găsit comoara, dar a transmis harta fiilor săi. (sursa: http://www.infagaras.ro)

Gazda șezătorii, doamna Maria Boboia, care a fost și sufletul evenimentului – unul reușit pe deplin – ne-a prezentat și Muzeul Satului, un Muzeu al Tradiţiilor Populare, înființat chiar de ea, în memoria mamei sale, unde a strâns și expune lucruri şi obiecte tipice în partea locului, de la războiul de ţesut, la blidar, masă, ladă veche de zestre, pat amenajat cu cuverturi ţesute în război şi perini, precum şi foarte multe obiecte de uz casnic tradiţionale.

„Este o doriţă şi un vis împlinit; mă bucur enorm că am putut realiza acest muzeu al satului , reuşind în câţiva metri pătraţi să adun valori tradiţionale româneşti. Fiecare bucăţică de pânză are povestea ei, fiecare obiect are valoarea lui. Am reuşit ca prin fiecare obiect adunat să îi aduc prezenţi printre noi pe cei care nu mai sunt. Am pus în valoare o istorie şi un neam. Vă aştept cu mare drag la Veneţia de Sus, la Muzeul Satului!“, spunea Maria Boboia la inaugurarea muzeului, în luna noiembrie a anului trecut. (sursa: http://www.tvfagaras.ro)

Împreună cu alți locuitori din sat, doamna Maria a creat la Căminul Cultural o atmosferă foarte primitoare și caldă – la propriu dar mai ales la figurat –, care amintește de ospitalitatea proverbială a ardelenilor, cea de altădată dar iată că acum reînnoită.

Participantele la șezătoare – membre ale grupurilor Șezătoare la Brașov și Șezătoare în Țara Făgărașului dar și ale comunității locale au cusut la iile în lucru, au croșetat, au tricotat, au ascultat muzică românească interpretată live și au dansat, cu mare bucurie, cinstind portul popular și tricolorul românesc. De obicei, la șezători participă și domni, purtând straie populare, cea de astăzi nefiind o excepție.

Impresionant a fost cuvântul plin de sensibilitate al domnului Ioan Pumnea, cel de-al patrulea tezaur uman al Brașovului, care a subliniat importanța reînvierii șezătorilor și rolul lor din trecut, acela de adunare socială, de formator de oameni iubitori ai tradițiilor și obiceiurilor.

Gazdele, harnicele doamne din „satul cu comori”, au pregătit multe bucate – de la gogoși, la sarmale, țuică și prăjituri, care au fost completate de bunătăţile gătite în casă de participantele la şezătoare și astfel s-a încins o masă mare, completată de voia bună.

Iar punctul de atracție specială al acestei șezători l-au constituit copiii, mai micuți sau mai mari, îmbrăcați în costume specifice zonei și cu toată gingășia specifică vârstei.

Așadar, o dimineață de sâmbătă, petrecuta ca odinioară, unde fiecare a avut de văzut, ascultat și învățat!

Vă invit să vizitați pagina de facebook @lapasprinbrasov. Avem un album cu imagini aparte de la șezătoare. Vă așteptăm să reveniți pe pagina noastră pentru a vizualiza imagini și vești de la evenimente.

Credit foto: Dan STRĂUȚI

 

Sezatoare Venetia de Sus

Șezătoare de februarie, la Veneția de Sus

Vă invităm, cu mic cu mare, sâmbătă , 11 februarie 2017, la cea de-a patra şezătoare din cadrul proiectului itinerant „Şezători în Ţara Făgăraşului” , la căminul cultural din satul Veneția de Sus, jud. Brașov.

Gazda noastra va fi Maria Boboia, care ne va prezenta și Muzeul Satului, locul unde a strâns cu mult drag elemente populare specifice satului, costume populare, obiecte și unelte vechi.

Ne întâlnim să continuăm coaserea iilor noastre, să croşetăm, să tricotăm; vom asculta muzică românească și vom dansa; ne vom bucura de micile surprize propuse de gazda noastră și, ca de fiecare data, de bunătăţile gătite în casă de participantele la şezătoare.

Din partea casei vom gusta și din bucatele pregătite în casă de harnicele doamne din Veneția de Sus și vom asculta povețele și poveștile lor la un pahar de…vorbă.

Ca de fiecare dată, vă rugăm să nu vă uitați acasă lucrul, plăcintele și bunătățile gătite în casă și buna-dispoziție. Ne vedem sâmbătă , 11 februarie 2017, ora 10, în satul Veneția de Sus, jud. Brașov.

VIA: https://www.facebook.com/events/218666711874402/

parada-cetelor-de-feciori-din-tara-fagarasului

Parada Cetelor de Feciori din Ţara Făgăraşului

Serviciul Cultură Tradiţională din cadrul Centrului Cultural REDUTA vă invită sâmbătă, 7 ianuarie 2017 la Făgăraş, la Parada Cetelor de Feciori din Ţara Făgăraşului, eveniment susţinut de Primăria Municipiului Făgăraş şi Mitropolia Ardealului.

Evenimentul va debuta la ora 09:00 cu slujba oficiată de IPS Laurenţiu Streza Mitropolitul Ardealului la Catedrala Sf. Ioan Botezătorul. La ora 11:00 se vor constitui alaiurile si va avea loc parada în centrul oraşului unde se va organiza joc. Evenimentul se va încheia cu un program artistic.

La eveniment vor participa 38 de cete din Ţara Făgăraşului, însumând aproximativ 750 de participanţi. Ceata din Lisa va prezenta un obicei specific “Datul în strai”.

VIA: comunicat remis La pas prin Brasov

Imagine preluata de pe festivaluri-romanesti.ro

casa-din-sona-4-copy

‘IIa călătoare’ a Anei Borca își continuă drumul prin Țara Făgărașului

”IIa călătoare” a Anei Borca își continuă drumul prin Țara Făgărașului răspândind ”microbul” artei tradiționale și reînviind șezătorile de altădată.

Cu puțin timp în urmă, la șezătoarea din Mândra – Fărăgaș, am cunoscut o familie care și-a dorit să restaureze o casă veche, tradițională. Au reușit după mai bine de 10 ani să o pună pe picioare și o îmbunătățesc zi de zi cu obiecte vechi. O gospodărie în toată puterea cuvântului care adăpostește turiștii și trecătorii care își doresc să se reîntoarcă în trecut și să asculte povestea locului pe care îl vizitează.

Astăzi (sambata 01 octombrie a.c.) ne-au fost gazde, ne-au primit cu brațele deschise și și-au ”pus sufletul pe masă”. Ospitalitatea care ne-a făcut celebri peste hotare și despre care se spunea că a dispărut de pe meleagurile noastre este reală, este aici, la ea acasă. Mulțumim familiei Giurgiu – ”Casa din Șona” pentru minunatele clipe petrecute împreună.

Am pornit apoi spre ”Fierăria lui Lazăr”, un atelier din sat pus pe picioare de ”Asociația ”Șona Noastră”, sub îndrumarea atentă a pictorului Ștefan Câlția și finalizată după trei ani.

Ștefan Câlția a desfăcut casa bunicilor (din Ucea, Făgăraș) scândură cu scândură și a reconstruit-o în grădina lui, după planurile inițiale. Ne-am bucurat de locul pitoresc și izul de secol trecut și am zăbovit pentru o ședință foto. (Nu se putea altfel!)

Legendele despre ”Piramidele” sau ”Guruieți” cum li se mai spune , sunt atracția locului datorită enigmei încă nedeslușită de către locuitorii satului sau istorici. Până la dezlegarea acestei enigme poate să mai treacă mult timp. Deocamdată ne-am bucurat de aerul proaspăt și pur, ne-am încărcat de energie pozitivă și ne-am ”clătit” ochii cu imaginile de pe platoul Țării Făgărașului.

Pentru că a fost sărbătoare nu s-a cusut dar s-au schimbat informații, sfaturi, s-au pus la cale alte planuri legate de ateliere de cusut, am râs, am glumit, am cântat, am mâncat bucate alese, pregătite cu drag de către cei care au onorat această invitație și ne-am bucurat de prezența fiecăruia dintre cei care au călcat pragul ”Casei din Șona”.

Credit foto: Viviana Costan Moiseanu

sezatoare-la-sona

Șezătoare de octombrie la Casa din Șona

Casa din Șona, nr. 45, va găzdui sâmbătă, 01 octombrie 2016, începând cu ora 10 dimineața, a doua șezatoare din seria proiectului itinerant “Sezători în Țara Făgărașului”.

Deoarece sâmbătă este sărbătoare, Acoperământul Maicii Domnului , această șezătoare își propune să aibă rolul unei intalniri cu povești și cu vizite în satul Șona.

Programul presupune vizitarea următoarelor obiective:

– Casa din Șona – îi vom cunoaște pe cei care timp de 10 ani au investit timp și suflet în tentativa de a păstra și restaura o casa veche, traditională. Vom afla povestea lor și vom vizita casa, șura, gradina

– Fierăria lui Lazăr – atelierul de fierărie din sat, un proiect iniţiat de pictorul Ştefan Cȃlţia şi de Asociaţia „Şona Noastră”, pentru realizarea căruia s-a lucrat timp de trei ani.

– Căsuța Albastră a pictorului Ştefan Cȃlţia, pe care a adus-o de sub muntii Fagaras, din Ucea, unde a crescut la bunici, a desfăcut-o scândură cu scândură și a reconstruit-o în gradina lui, exact așa cum a fost.

– Piramidele sau Guruieții ; cele opt movile din sat, unele dintre ele înalte de aproape 30 de metri, aşezate pe două şiruri, despre care se spune că ar fi fost ridicate de către daci . Movilele de la marginea satului Şona sunt încă o enigmă iar noi nu vom încerca să dezlegăm aceasta enigmă, dar vom vizita piramidele ca să vedem platoul Țării Făgărașului de pe vârful lor și să ne încărcăm iile cu energie pură.

Ne vom delecta cu bucatele aduse de femeile din șezătoare, bucate făcute în casă. Bineînțeles, vom fi îmbrăcate în ie sau costum popular, ca la mare zi de sărbătoare.

Gazde: Ana Borca (proiect IIa calatoare) si Fam. Giurgiu (Casa din Sona)
Locație: Casa din Șona, nr.45
Sâmbătă, 01.octombrie.2016, ora 10:00

Text preluat integral de pe pagina de facebook a evenimentului

sezatori-in-tara-fagarasului

Proiect itinerant: ‘Sezatori in Tara Fagarasului’

Muzeul de Pânze şi Poveşti din Mandra va gazdui sambata, 10 septembrie, incepand cu ora 10 dimineata, prima sezatoare din seria proiectului itinerant “Sezatori in Tara Fagarasului”.

Cateva zeci de femei din Brasov si satele din imprejurimi se vor intalni cu muierile aprige din Mandra, in port de sezatoare. Se va tese la razboi, se va coase ie, se va croseta dantela, se va povesti, se vor degusta placinte facute in casa de participantele la eveniment, vor avea loc prezentari inedite si se va face un schimb de informatii despre zestrea veche si cea contemporana. Gazde: Ana Borca (proiect IIA Calatoare) si Alina Zară Prunean( proiect Mândra Chic)

Femeile din Tara Fagarasului se aliniaza, iata, miscarii nationale de redescoperire, conservare, promovare si coasere a zestrei traditionale romanesti, facuta de mana, cu rost si randuiala!

Miscare nationala este demarata de arhitectul Ioana Corduneanu , care coordoneaza in acest moment cea mai mare sezatoare online din lume – numarand peste 14 mii de membri (Semne Cusute). Ioana Corduneanu va fi prezenta si ea la sezatoarea din Mandra prin intermediul unei mini conferinte online! Proiectul va continua prin realizarea de sezatori in mai multe locuri inedite din Tara Fagarasului.

Pagina de facebook a evenimentului:

https://www.facebook.com/events/316652252003356/

Text preluat de pe pagina Muzeul de Pânze şi Poveşti

Sursa foto pagina Muzeul de Pânze şi Poveşti