Arhive etichetă: traditii romanesti

Ziua Universala a Iei la Casa Junilor

În 24 iunie, de sărbătoarea străveche a Sânzienelor și Drăgaicei, când cerurile se deschid și zânele aduc binele pe Pământ, vă invităm să îmbrăcați IA și să celebrăm împreună Ziua IEI 2018 , în aer liber, pe spațiul verde de la Casa Junilor (str. Prundului 1, lângă Poarta Schei).

Tema lui 2018 pentru #ZiuaIei, #Sânzienele este #IntrareaînBasm, un basm cu zâne și tradiții românești, celebrate în inima naturii, în comunitate, aproape de rădăcinile noastre.

„Vom documenta împreună în perioada următoare legendele, poveștile, datinile și obiceiurile de Sânziene și de Drăgaică din cât mai multe regiuni. Cu ele vom deschide ușa magică a basmului pe care îl vom trăi în acest an, spunând întregii lumi o poveste luminoasă despre Noi, despre #România.” (Sursa: La Blouse Roumaine)

Program

11.00-12.00 Cununi din sânziene/ împletim sânziene sânziene și flori de câmp
12.00-13.00 Dansuri tradiționale/ învățăm să dansăm Brașoveanca și Hora Junilor, cu Bogdan Stetco
13.00 Vernisaj expoziție de artă vizuală/ Sacru si profan/ Asociația Culturală Artessentia(Casa Junilor, parter)

⌘Ateliere – pe toată durata evenimentului
Încondeiat ouă cu motive ancestrale din Țara Bârsei / Gabriela Clinciu – tezaur uman viu (Poarta, Bran)

Pentru copii: Colorat semne de carte (Antonela Lungu), Modelaj în lut – Simboluri ancestrale / Asociaţia Culturală Artessentia, Jucării croșetate (Gabriela Bularca), Cocarde şi brățări tricolore din fire colorate (Sorina Florescu) sau din mărgele de nisip (Iuliana Gruia).

⌘Expoziții – 11.00-18.00

Expoziție cu vânzare, artizani locali

Artă vizuală/ Sacru si profan – expoziție a grupului de artiști vizuali membri ai Asociației Culturale Artessentia: Georgiana Gămălie, Ioan – Aron Țăroi, Victoria Țăroi Galbenu, Horia Țiganuș. Expoziția își propune să prezinte în exprimări si viziuni creatoare proprii fiecărui artist, misterul Nopții de Sânziene(Casa Junilor, parter)

Fotografie/ La fereastră /Vlad Dumitrescu/ (Casa Junilor, parter)

Cămășile Junilor Roșiori – Expoziție Muzeul din Casa Junilor (etaj)

⌘Prezentări (Casa Junilor, etaj)
14.00-14.30 Zeitate și simbol – în ritualurile care însoțesc sărbătorirea Solstițiului de vară – susține Victoria Țăroi Galbenu- artist vizual, specializare conservare-restaurare și preocupări în cercetare etnografică

15.00-15.30 Simboluri tradiționale din Țara Bârsei – Antonela Lungu/ Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi

16.00-16.30 Prezentarea costumului de sărbătoare bărbătesc și femeiesc din Șcheii Brașovului – istoric dr. Alexandru Stănescu

16.30-18.00 Învățăm dansuri tradiționale cu Bogdan Stetco

⌘POZEAZĂ-TE ÎN IE – Cabină cu fotografii la minut, de Ziua IEI. Dacă nu ai ie, avem noi de împrumut!

⌘Tombolă
Poți câștiga o ie și multe altele!

Participanții sunt rugați să se îmbrace în ie şi să aducă flori de câmp pentru împletirea coronițelor.

„De șase ani, 24 iunie înseamnă și o amplă acțiune publică de diplomație culturală ce are ca portdrapel IA, un simbol viu al identităţii şi creativităţii spaţiului românesc, care dăinuie din timpuri străvechi. Ziua Universală a Iei a fost iniţiată de Andreea Diana Tănăsescu și comunitatea La Blouse Roumaine pe 7 ianuarie 2013, devenind în scurt timp un eveniment global, sărbătorit pe 6 continente, în peste 50 de ţări și 150 de localități. Pe 24 iunie 2015, Ziua Universală a Iei a fost recunoscută oficial în Statele Unite ale Americii, printr-o Proclamație emisă de Primăria Washington D.C., graţiei iniţiativei lui Bogdan Banu, susținut de comunitatea românilor din capitala americană și Ambasada României în Statele Unite ale Americii.

În spiritul acestor inițiative, vă încurajăm să organizați evenimente dedicate promovării iei, portului și textilelor tradiționale, inclusiv designului identitar, având ca temă principală Centenarul României moderne.

Avem șansa de a onora contribuția generațiilor de femei care și-au adus aportul la crearea și transmiterea IEI, veșmânt “ce fascinează întreaga lume, cea mai expresivă haină a identității noastre.” (Varvara Buzilă) 🇷🇴” Sursa: La Blouse Roumaine)

Organizatorii evenimentului: Asociația Mă Implic, Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi și Șezătoare în Șcheii Brașovului.

Imagine preluata de pe pagina de facebook: Ziua Universala a IEI la Brasov

Atelier traditii romanesti – Crosetat

Crosetatul mestesug vechi si frumos, a fost folosit pentru a infrumuseta lucrurile din casa sau vesmintele purtate de strabunii nostri.

Si pentru ca se apropie sarbatoarea portului romanesc, sa nu uitam ca acest mestesug vechi este folosit si la frumoasa ie romaneasca pe care toti o indragim, o purtam cu mandrie si o pretuim, poarta in ea simboluri frumoase, stiute de bunicii si parintii nostri.

IIle romanesti, lucrate cu migala si cu pricepere, sunt infrumusetate si cu croseta. Este o intreaga istorie si poveste.

Va invit, ca impreuna sa povestim despre istoria crosetei pe meleagurile noastre si sa va arat o ie veche si frumoasa care are multa lucratura cu croseta.

Si pentru ca iubim traditiile si istoria vom aduce cu noi o particica din ea prin cateva crosete vechi

Avem crosete o multime, avem fire iar veselia este garantata.

In functie de indemanarea participantilor vom realiza diverse obiecte, jucarii, bratari, bentite, cordoane, floricele.

Data 13 mai 2017. Ora: 15 – 17.Loc: Coresi Shopping Resort

Participarea este gratuita!

Va asteptam!

crosetat

Imagine: Gabriela Bularca

Șezătoare la Cristian, un drum deschis redescoperirii valorilor românești

Locul unde am pășit nu are poartă. Este un drum deschis redescoperirii valorilor românești. Străjeri ai timpului, fotografiile de pe pereții din curte te conduc spre locul de depozitare al memoriei: biserica.

Reunite într-un buchet al conservării și credinței, al cunoașterii obiceiurilor și tradițiilor, Asociația Sfânta Maria Cristian (județul Brașov), Domnițe cu altițe (București), Șezătoare București, Șezătoare Brașov,  Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi,  reprezentanții unor comunități din Bacău, Buzău, Cluj, Făgăraș, Ploiești și-au primenit sufletul la șezătoarea de la Cristian.

Un eveniment de excepție întregit de prezența unor oameni iubitori de Dumnezeu și de datini: Camelia Moise – Agerpres, Peter Hurley (irlandez îndrăgostit de tradițiile românești, producător al festivalului anual „Drumul lung spre Cimitirul Vesel”, autor al cărții „Drumul crucilor”, co-producător al proiectului Spirit.ro.), Gabriel Boriceanu (omul enciclopedie, cel care îți vorbește cu dragoste despre statornicie, cel care ne-a descris cu patos semnificațiile modelelor, ale cusăturilor și culorilor de pe costumele populare din colecția personală) și Titus Frâncu din Făgăraș (sculptor, pictor, restaurator de mobilier, iconar şi restaurator de biserici, constructor de instrumente muzicale, fotograf, poet).

Mijlocitor între om și divinitate, Pr. Sorin Dobre ne-a călăuzit legăturile sufletului spre cunoaștere, credință, iubire și respect.

„Mă bucur foarte mult că ne-am întâlnit, aici la Cristian, de pe mai multe meleaguri ale țării. Suntem aici să ne exprimăm dragostea într-un fel aparte față de tradiția noastră populară, strămoșească, atașamentul față de biserică și nu în ultimul rând față de neam, limbă, credință și gândire. Trebuie să ne exprimăm dragostea unul față de celălalt, aceasta este menirea noastră și îndemnul lui Hristos pe care l-a lăsat, iar dacă ieșim din această poruncă nu am făcut nimic. Dumnezeu să ne binecuvînteze acum și de acum înainte întâlnirile noastre!” a menționat Pr. Sorin Dobre – Biserica Adormirea Maicii Domnului, Cristian (județul Brașov).

Șezătoarea de la Cristian a fost o sărbătoare a valorificării costumului autentic popular românesc și ale etniilor conlocuitoare, o muză a cunoașterii pieselor componente ale costumului și ale simbolurilor acestuia, dar și de promovare a tehnicilor de confecționare a costumului popular. Cântecul și dansul au întregit atmosfera de pace și iubire. În aceiași zi grupul Șezătoare Brașov a aniversat doi ani de existență. La mulți ani!

Cu smerenie, vă mulțumim pentru ospitalitate.

Implică-te! Hai să ducem tradiția mai departe, altfel vom fi frunze duse de vânt.

Notă: Vom reveni pe pagina de facebook La pas prin Brasov  @lapasprinbrasov cu fotografii și clipuri video.

Credit foto: Dan STRĂUȚI