Arhive etichetă: traditii

Junii Curcani vă invită duminică la jocul strămoşesc de la Crucea Muşicoiului

Duminică, 1 iulie 2018, Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovechi organizează traditionalul „Joc strămoşesc al Junilor Curcani”, la Crucea de pe Coastă sau Crucea Muşicoiului situată în capătul Străzii Curcanilor.

Cu această ocazie braşovenii, iubitori de tradiţii româneşti autentice, vor putea să-i revadă pe tinerii juni curcani şi pe fetele din Şchei în frumoasele lor haine româneşti, jucând hora junilor, brâul, breaza, ardealeana, sârba şi braşoveanca. Jocul strămoşesc reprezintă una dintre cele mai frumoase tradiţii din Şchei.

Aici, ca pretutindeni în spaţiul românesc, jocul constituie o adevărată instituţie cu rol socio-cultural, care şi-a păstrat vitalitatea şi unele funcţii specifice. Funcţia de protocol social sau de mijloc prin care tinerii îşi fac intrarea în viaţa socială a comunităţii este principala motivaţie a organizării, dublată de interesul junilor pentru păstrarea aceestei frumoase tradiţii.

Program

10. 30 Hora Junilor şi aruncarea buzduganului în Piaţa Unirii (Prund);
11. 30 Hora Junilor la Crucea Muşicoiului „ pe Coastă” (in capătul strazii Curcanilor);
13. 30 Aducerea fetelor la joc
14.00 Prezentarea jocurilor tradiţionale (hora junilor, sârba, breaza, ardeleana, brâul,  braşoveanca);
19. 00 Incheierea Jocului Strămoşesc.

În caz de vreme nefavorabilă evenimentul va fi amânat pentru duminica următoare.
Evenimentul este finantat din bugetul Municipiului Brasov.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Sărbătoarea Junilor, din Duminica Tomii

Duminică, 15 aprilie, Sărbătoarea Junilor începe la orele 11.00 în Piața Unirii, când va avea loc plecarea Junilor spre Cetate.

Cele șapte cete de juni vor urma traseul devenit tradițional în ultimul deceniu: str. Brâncoveanu – Barițiu – Piața Sfatului – Mureșenilor – bd. Eroilor – Republicii – Piața Sfatului – Apolonia Hirscher – str. Porții Șchei – Prundului – Piața Unirii – Pe Tocile-  Podul Crețului – Pietrele lui Solomon.

În jurul orelor 13.30 Junii ajung la Pietrele lui Solomon, descalecă, apoi cântă Troparul Învierii și joacă hora Junilor, îndeplinind astfel vechile ritualuri stabilite prin tradiție.

La intrarea spre Pietrele lui Solomon va fi organizată o mare petrecere câmpenească, unde vor fi amenajate corturi, dotate cu bănci și mese, pentru amatorii de bucate tradiționale.

Evenimentul se va încheia la orele 18.00 când cetele de Juni vor coborî călare, de la Pietrele lui Solomon.

VIA: pagina evenimentului

Șezătoare la Avrig – „Nu toate comorile sunt în cărți, dar se întâlnesc în Bibliotecă!”

În fiecare joi, în ultimii 5 ani, la Biblioteca Orășenească din Avrig se întâlnesc la șezătoare între 30 și 50 de femei. Aici revin la viață, se transmit și se păstrează cu sfințenie tradițiile și tainele lucrului la războiul de țesut. Strigăturile și cântecele întrețin atmosfera în timp ce tinerele învață cum se toarce fuiorul de lână, cum se croiește o ie, ce ață este potrivită dar și ce pânză poate fi folosită. Printre povești și glume poți afla și rețete de mâncare.

Sâmbătă, 17 martie, a fost o zi aparte. La șezătoarea de la Avrig s-au întâlnit reprezentanți ai comunităților din județele Brașov, Covasna, Mureș și Sibiu.

Duelul strigăturilor dintre gazde și oaspeți ne-a purtat sufletul spre costumul de mireasă din Avrig, spre datina chemării la nuntă, la steagul și costumul de călărași. Din Brașov, de la Casa Junilor, istoricul dr. Alexandru Stanescu, secretarul Uniunii Junilor, a prezentat costumele din Șcheii Brașovului.

Atmosfera a fost întregită de cântecele interpretate de Cristi Stan, solist vocal și instrumentist – de profesie fermier (un om ce are în grijă peste 1500 de oi) și de Mirel Chialda, instrumentist din ansamblul Jidvei, laureat al Festivalului Național de Folclor „Strugurele de Aur”.

„Nu toate comorile sunt în cărți, dar se întâlnesc în Bibliotecă. 
Țara Oltului – Țara Făgărașului, ținut voievodal cu vechi tradiții, întins în două județe (Sibiu și Brașov) a fost astăzi, într-un fel aparte, reunită la Avrig, într-o mare șezătoare.

Prin oaspeții din Brașov a fost prezentă și Țara Bârsei. Am avut oaspeți și din alte două județe Mureș și Covasna. Ba mai mult, portul tradițional a reprezentat o bună parte din România, din Bucovina până în Muscel, din Ardeal până în zona Olteniei iar alături frumosul, elegantul, nobiliarul port al românilor din Șcheii Brașovului. Am aflat originea și rigurozitatea cu care s-a păstrat, am aflat despre obiceiul frumos al Junilor din Șcheii Brașovului, am arătat și noi fragmente din obicei avrigenesc, după un spumos dialog de strigături tradiționale purtat între gazde și oaspeți. Ne-au cântat Cristi și Mirel pentru un crâmpei de joc de pe la noi și de pe la oaspeți.

S-a spart gheața și de-acum sperăm că ne vom întâlni din nou, la Avrig, să continuăm ceea ce atât de frumos am început azi.

Mulțumim oaspeților că ne-au onorat astăzi, mulțumim D-lui Alexandru Stănescu pentru interesantul expozeu privind Junii din Șchei, obiceiurile lor și costumele unice, costume inspirate după cele de la curțile voievodale românești.

Mulțumim și pentru invitațiile făcute nouă, ne vom strădui să le răspundem tuturor … cu prezența șezătorii noastre.

Mulțumim Ana Borca pentru că ai făcut posibilă această întâlnire.

Da, nu toate comorile sunt în cărți… dar se întâlnesc și în Bibliotecă,” Grancea Maria.

De-a lungul anilor, doamna Maria Grancea, bibliotecar la Biblioteca Orășenească Avrig și muzeograf la Muzeul Orașului Avrig a susținut promovarea culturală a orașului și s-a implicat activ în educarea tinerelor generații. În fiecare miercuri și vineri, după amiaza, se desfășoară ateliere pentru copii. Între 20 și 80 de copii pictează pe lemn sau sticlă, creează diverse lucruri utile, jucării, obiecte ornamentale, reciclează isteț, învață să fie creativi, să fie prieteni, să petreacă timp frumos împreună.

„Hainele românești ale femeilor din Șchei sunt constituite din ciupag, o cămașă de borangic sau dantelă, cu mâneci largi, prinse la încheietură cu manșete de catifea brodate cu fir, numite „pumni”, o fustă de brocart (sucnă sau sumnă), un laibăr din același material, cizme de culoare galbenă sau roșie și ghete. In trecut, femeile măritate purtau pe cap un batic prins pe un conci, peste care se așeza o maramă din borangic numită cârpă sau gimbir. Fetele din Șchei nu purtau maramă când ieșeau la sărbători sau la Joc, ci purtau, prins în păr, un buchețel de flori. Podoabele femeilor din Șchei erau salba, inelul cu trei briliante, brâul cu paftale din argint aurit,” dr. Alexandru Stanescu, Tradițiile Junilor din Şcheii Braşovului și Brașovechi.

”Frunzuliță din poiană
Eu sunt fată avrigeană,
De la poala Surului
De pe Țara Oltului,
UIU IU IU IU
Avrigeanu-i avrigean
Dacă tace bolovan
Dacă-i cu căciulă nouă
Trei păpări din două ouă.”

Lucretia Ciobanu – Cand vii bade-n sezatoare

Cand vii bade-n sezatoare la, la, la, la, la

Nu sta la uşă-n picioare la, la, la, la, la

Uită-te-n casă de-a rândul la, la, la, la, la, la, la

Şi te-aşeză und’ ţi-i gândul la, la, la, la, la

De ţi-e gându-n altă parte la, la, la, la, la

Du-te bade mai departe la, la, la, la, la

Ca sunt multe sezatori la, la, la, la, la, la, la

Cu fete si cu feciori la, la, la, la, la

Nu fi bade suparat la, la, la, la, la

Ca-i mult de cand s-o-nserat la, la, la, la, la

Si eu te-am tot asteptat la, la, la, la, la, la, la

Cu fusul nedepanat la, la, la, la, la

Toarce  furca si tu fus la, la, la, la, la

C-o fost badea si s-o dus la, la, la, la, la

Dar eu stiu ca maine sara la, la, la, la, la, la, la

Vine sa ma vada iara la, la, la, la, la

Dar eu stiu ca maine sara la, la, la, la, la, la, la

Vine sa ma vada iara la, la, la, la, la

Iar dacă treceți prin Avrig în lunile aprilie sau octombrie să vă notați două date: 29 aprilie a.c și 14 octombrie 2018.

Asociația Crescătorilor de Animale Avrig organizează la Bradu (lângă Avrig DN 1) festivalul „Țara Oltului în produse și tradiții”. Un festival cu buget mic, cu mulți voluntari, unde costumele populare, artizanatul, obiecte, țesături particularizate și produsele gastronomice vă așteaptă.

Noi vă așteptăm impresiile, fotografiile sau clipurile video pe adresa redacției: lapasprinbrasov@yahoo.com

Video: YouTube

Credit foto: Dan Străuți

Șezătoare aniversară, 3 ani

La început au fost 10. În scurt timp, grupul s-a mărit. După trei ani suntem de zece ori mai multe, mai pasionate, implicate în proiecte îndrăznețe și legături strânse, ca țesute pe o pânză invizibilă. Și ne place, ne simțim bine, suntem mândre de realizările noastre și încercăm mereu ceva nou.

Am învățat foarte multe lucruri și am împărtășit multe experiențe împreună. Ne-am simțit bine de fiecare dată. Ceva nou, ceva vechi, ceva…nemaipomenit. Este pasiune, este dorința de a revitaliza ceea ce am moștenit de la bunici, străbunici și ne dorim să perpetueze.

Purtăm cu drag iile moștenite, iile cusute de noi, admirăm fiecare model pentru că fiecare model este unic, la fel ca personalitatea noastră. Poate fi terapie de grup, poate fi reinventare învățând ceva nou de fiecare dată și de fiecare dată altfel.

La mulți ani grupului ”Șezătoare la Brașov”!

La mulți ani iubitorilor de tradiție, artă populară sau artă…pur și simplu.

Mulțumim pentru invitație și pentru momentele speciale petrecute împreună!

Video: facebook @lapasprinbrasov

Credit foto: Viviana Costan Moiseanu

Lansare de carte: Portul de sărbătoare al Junilor din Şchei

Volumul ”Portul de sărbătoare al Junilor din Şcheii Braşovului. Portul Roşiorilor şi al Albiorilor” evidenţiază prin informaţiile oferite, istoricul acestui port de sărbătoare şi elementele unice, prin care portul junilor Roşiori şi al junilor Albiori se diferenţiază faţă de costumele celorlalte cete de Juni din Schei.

Informaţiile vor fi exemplificate prin fotografii de arhivă, detalii ale costumelor şi referinţe istorice apărute de-a lungul timpului.

Autorul cărţii este istoricul braşovean dr. Alexandru Stănescu.

„Braşovul a păstrat, spre deosebire de oricare alt oraş mare din România, un vechi port tradiţional urban şi un costum naţional unic prin intermediul Junilor din Schei. Merită să fie menţionat faptul că nu există un alt port tradiţional în Braşov decât hainele româneşti ale Junilor Tineri, Bătrâni, Curcani, Dorobanţi şi Brasovecheni şi că nu există un alt port naţional în Braşov decât costumul Junilor Naţionali Albi, al Roşiorilor şi al Tinerilor din Cacova.

Lucrarea de faţă reprezintă, totodată, o invitaţie la explorarea universului patrimoniului textil braşovean aflat în Muzeul din Casă Junilor, unde publicul poate descoperi în linişte, fără grabă, comori ale vechilor artizani şi meşteşugari care au făcut faima comunităţii româneşti din Braşov.”

Cartea ”Portul de sărbătoare al Junilor din Şcheii Braşovului. Portul Roşiorilor şi al Albiorilor” are un tiraj de 1000 de exemplare şi este realizată în cadrul proiectului „Muzeul din Casa Junilor”, al Uniunii Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi, finanţat de Primăria Municipiului Braşov şi Asociaţia „Mă implic” (co-finanţator).

Credit foto: Dan Strauti

Casa Junilor: sezătoare urbană

Sâmbătă, 30 septembrie 2017, 30 de doamne iubitoare de traditii își dau întâlnire la Casa Junilor (str.Prundului nr. 1), de la 10.00 la o nouă sezătoare urbană organizată în cadrul proiectului cultural Muzeul din Casa Junilor”, implementat de Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi, co-finanțat de Primăria Municipiului Brașov și realizat în parteneriat cu Asociaţia „Mă implic” (co-finanţator).

Tema sezătorii sunt cusăturile, acțiunea urmărind să promoveze patrimoniul textil din mai multe regiuni etnografice transilvănene, dar și de a valorifica portul tradițional din Șcheii Brașovului.

Şezătoarea va debuta cu o prezentare a portului tradiţional si a patrimoniului textil din Şcheii Braşovului de cca 30 minute, sustinută de istoricul Alexandru Stănescu, după care va începe şezătoarea propriu-zisă.

”La şezătoarea din Casa Junilor aducem împreună persoane de toate vârstele care vor să înveţe să coasă de mână și doamne cu experienţă în arta cusăturilor tradiţionale, care îşi coş de ceva timp ii sau alte obiecte textile de uz casnic sau personal. În acest fel participantii la şezătoare vor avea ocazia să discute, să facă schimb de păreri şi de cunoştinţe.

La şezătorile din Casa Junilor avem ocazia să facem cunoscut portul tradiţional din Schei, să recuperăm, să descifrăm motive tradiţionale din acest vechi cartier al Braşovului şi să facem un pas înainte în revitalizarea unor meşteşuguri precum cusutul de mână sau ţesutul, care din păcate aici au fost date uitării. Ca la orice şezătoare se lucrează, se cântă şi se degustă bucate pregătite de participante”, a declarat Liana Stănescu, coordonator evenimente culturale în cadrul proiectului ”Muzeul din Casa Junilor”, citata de La pas prin Brasov.

De asemenea, la Muzeul din Casa Junilor aveți ocazia să vizitați expozițiile ”Simboluri și motive cusute pe ii și cămășile din SE Transilvaniei” și „Portul tradițional al Junilor Albiori, Roșiori și al tinerilor din Cacova”, care reunește 12 costume și accesorii care alcătuiesc portul specific grupurilor de Juni din Șchei.

Participarea la eveniment este gratuită, și s-a realizat în baza înscrierii prealabile pe pagina de facebook a proiectului.


Credit foto: Firicel Catalin Radu

Cavalerii Teutoni se întorc în Cetatea Feldioara

Festivalul Cavalerii Teutoni se întorc în Cetatea Feldioara, ediţia a VII-a, 1-3 Septembrie 2017.  Comuna Feldioara, Judeţul Braşov

  • În weekend-ul 1-3 Septembrie 2017, la Feldioara se va desfăşura un eveniment cu tradiție – Festivalul Cavalerii Teutoni se întorc în Cetatea Feldioara, manifestare înscrisă în Proiectul „Obiective culturale, tradiţionale şi obiceiuri în comuna Feldioara”. Manifestarea se înscrie în strategia şi programul de promovare şi dezvoltare a tradiţiilor şi turismului, program elaborat de Primăria Feldioara, în ideea menţinerii continuităţii, graţie iniţiativei şi demersurilor susţinute făcute de către primarul comunei Feldioara – Ing. Sorin TAUS.
  • Ca şi în anii precedenţi, localnicii, locuitorii din zonele învecinate şi turiştii veniţi din toate colţurile ţării şi din străinătate vor avea parte de un program bogat şi foarte atractiv, care va cuprinde: paradă cu cai, cavaleri şi domniţe; demonstraţii cu cai; concert de muzică medievală; demonstraţii de artă şi lupte medievale, recitaluri, spectacole ale elevilor de la Liceul Teoretic „Petru Rareş” din localitate, cântece populare, concerte extraordinare, spectacol cu torțe, foc de artificii, alături de un program deosebit în cadrul proiectului Legendele Țării Bârsei, ce vor aduce în rândul comunității o serie de activități specifice perioadei medievale.

Toate acestea, într-un cadru special: Tradiţii şi meşteşuguri populare în curtea Bisericii Evanghelice – „Artă şi tradiţie în Cetatea Feldioara”, parte a sărbătorii „Cavalerii teutoni se întorc în Cetatea Feldioara”, eveniment ce își propune scoaterea la lumină a Tradiţiilor şi Meşteşugurilor din localitate şi împrejurimi, precum şi punerea lor în valoare prin Artă.

Vă așteptăm cu drag!

  • Organizatori: Primăria Comunei Feldioara

PROGRAMUL EVENIMENTULUI

Vineri, 1 Septembrie

MARIENBURG FOLK – Concert de Muzică Folk

  • 16:00 ~ Deschiderea evenimentului
  • 16:00-20:00 ~ Expoziţie interactivă în Cetatea Feldioara
  • 16:10 ~ Corul Liliput
  • 16:00-20:00 ~ Legendele Ţării Bârsei, jocuri interactive – în parc
  • 16:00-22:00 ~ Expoziţie interactivă în Cetatea Feldioara
  • 16:30 ~ Formaţia Calendar
  • 17:00 ~ Grupul Folk Hoinarii Pietrei Craiului
  • 18:00 ~ Daniel Făt
  • 19:00 ~ Marius Baţu
  • 20:00 ~ DUCU BERTZI

Sâmbătă, 2 Septembrie

  • 13:00-18:00 ~ Şezătoare la Feldioara, Ediţia a II-A, Curtea Bisericii Evanghelice
  • 14:00-20:00 ~ Expoziţie interactivă în Cetatea Feldioara
  • 15:00 ~ Parada cavalerilor însoțiți de domnițe și cimpoieri
  • 15:30 ~ Animație medievală cu Paladinii de Terra Medieș
  • 16:00-21:00 ~ Ateliere medievale interactive în tabăra cavalerilor
  • 16:30 ~ Corul Liliput
  • 16:45 ~ Program cu Copiii de la Liceul Petru Rareș şi tineri talentaţi din judeţ
  • 17:30 ~ Concert de muzică medievală cu Cimpoierii de Transilvania
  • 18:30 ~ Recital Marius Dragomir și Claudia Mirițescu
  • 19:30 ~ Recital MIHAI CONSTANTINESCU
  • 20:30 ~ Recital Extraordinar MIRABELA DAUER

Duminică, 3 Septembrie

  • 12:00-20:00 ~ Expoziţie interactivă în Cetatea Feldioara
  • 12:00-18:00 ~ Şezătoare la Feldioara şi Expoziţie fotografică, Curtea Bisericii Evanghelice
  • 13:00 ~ Parada cavalerilor însotiti de domnite si cimpoieri
  • 14:00 ~ Concert de muzica medievala cu Cimpoierii de Transilvania
  • 15:00 ~ Animație medievală cu Paladinii de Terra Medieș
  • 16:00 ~ Corul Liliput
  • 16:15 ~ Program cu Copiii de la Liceul Petru Rareș
  • 17:30 ~ Recital folcloric extraordinar
    • Sergiu Cipariu, Traian Jurchela
    • Cu participarea extraordinară a lui IOAN BOCȘA
    • Acompaniază orchestra dirijată de maestrul Ovidiu Barteș
  • 18:45 ~ Tinere talente
  • 19:00 ~ Caravana lui Papa Show cu Leya D, Nineka și dansatori
  • 20:15 ~ Spectacol pirotehnic şi jonglerii cu foc – Trupa Fire Dream
    • “Visul de foc al unei fecioare”
  • 21:00 ~ Concert extraordinar ANDRA

Prezintă: CLAUDIA MIRIŢESCU

Afis cavalerii teutoni 2017 (1)

„Muzeul din Casa Junilor”, acțiuni culturale prevăzute în cadrul proiectului

În următoarea perioadă, la Casa Junilor, se vor desfășura următoarele acțiuni culturale prevăzute în cadrul proiectului:

  • 5 august (8.00) – Spălatul iilor la râu. Este o șezătoare urbană cu rol demonstrativ, care va avea loc la Pietrele lui Solom și in care, pentru o zi, vom readuce la viata tradiția spălatului la râu. Învățăm împreună cum se spălau iile odinioară, cu săpun de casă și ustensile specifice și cum uscăm/albim iile pe prundiș.
  • 4-26 august – Expoziția ”Simboluri și motive cusute pe iile și cămășile din SE Transilvaniei”. Vor fi expuse 20 de cusaturi cu simboluri preluate de pe costume vechi românești, inclusiv de pe camasi de juni, motive culese de membrele comunitatii ”Motive traditionate din Țara Bârsei si Imprejurimi” din diferite colectii muzeale sau particulare. Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 4 august, la orele 18.00, la Casa Junilor.
  • 17 august (18.00)atelier de cusut și brodat motive tradiționale din Brașov și Țara Bârsei.
  • 26 august (18.00) – Conferința ”Simboluri și motive cusute pe ii și cămăși” Conferința va fi susținută de consultantul restaurator și etnograf Georgiana Gămălie, și urmărește familiarizarea publicului cu patrimoniul textil și patrimoniul cultural imaterial reprezentat de meșteșugurile din sfera țesăturilor.

În spațiul cultural brașovean Uniunea Junilor se distinge ca un pol al culturii tradiționale autentice. Aceasta organizând în fiecare an un număr de 22 de evenimente tradiționale (jocuri strămoșești, maialuri, etc.) dintre care cel mai important este Coborârea Junilor în Cetate, în Duminica Tomii, eveniment care reușește să atragă pe străzile Brașovului un public estimat între 40000 si 55000 persoane, brașoveni și turiști, fiind practic cel mai mare eveniment de o singură zi al Brașovului.

De curând, Uniunea Junilor din Scheii Brașovului și Brașovul Vechi a reușit să situeze Scheii și Brașovechiul între destinațiile culturale de excelență la nivel european (EDEN).

Valoarea totală a proiectului este de 94524.4 lei, din care finanțarea nerambursabilă de la Municipiul Brașov este de 71096.9 lei, iar contribuția Uniunii și a partenerului este de 23427.5 lei.

Credit foto: Dan STRAUTI

‘Intră în lumea lor, lumea dăişorenilor!’ Expoziţie dedicată portului dăişorean

În vitrinele din foaierul Centrului Cultural „Reduta” păpușile Angelei Boboia spun povești. Gătite în straie de sărbătoare, expresive, ingenios lucrate până în cele mai mici amănunte, descriu portul și obiceiurile din Dăișoara în perioadele importante ale anului. Feciori şi fete pregătiţi de colindat, femei cu „rozor” sau cu „vălitoare”, dar şi scenete care înfăţişează obiceiuri tradiţionale precum „Plugarul” sau „Alaiul nunţii cu zestrea în carul cu boi” pot fi regăsite într-o colecție aparte.

Detaliile sunt cusute chiar de doamna învățătoare, pentru a reprezenta cu fidelitate piesele vestimentare purtate de localnici în diverse etape ale anului.

Expresiile păpușilor sunt alese cu mare grijă și dau senzația că acolo, în vitrină, se întâmplă ceva. Ești tentat să lipești urechea de geam, să auzi șoaptele lor, să intri în jocul și bucuria lor. Ai prilejul să admiri o expoziție unică, originală, colorată, ca viața dăișorenilor, oameni frumoși, oameni harnici, pasionați de cultură și tradiții.

Alături de doamna Angela Boboia se află nepotul acesteia, fotograful Florin Bucutea, care o secondează cu imagini ce vin în completarea exponatelor.

Fotografiile surprind scene din viața satului, aspecte ale obiceiurilor din Dăișoara, strigături, versuri și obiceiuri populare adunate într-un spațiu destinat promovării tradițiilor și valorilor noastre.

Felicitări doamnei Angela Boboia pentru inițiativă, măiestrie și îi mulțumim pentru împărtășirea valorilor dăișorene!

Serviciul pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale Brașov încurajează și susține aceste tipuri de evenimente și le mulțumim pe această cale.

Expoziția este deschisă până în 12 iulie 2017.

„Intră în lumea lor, lumea dăişorenilor!” Expoziţie dedicată portului dăişorean.

Imagini de la expozitie pot fi vazute si pe pagina La pas prin Brasov

@lapasprinbrasov

Video: YouTube, pagina de facebook  Dăișoara – tradiții locale

Credit foto: Dan Strauti

Mersul la stropit al Junilor Tineri

Hristos a Inviat! Mersul la stropit al Junilor Tineri reprezintă una dintre cele mai vechi tradiții ale șcheienilor, fiind atestat încă din anul 1741, când este amintit ca o tradiție veche a tinerilor din Șchei.

Junii Tineri organizați în două cete, conduse de șerji, colindă cartierul și intră în casele unde au fost  invitați pentru a stropi cu parfum fetele nemăritate. Evenimentul  începe în Piața Unirii unde în jurul orele 13.00  Junii Tineri cântă troparul Învierii la Crucea căpitanului Ilie Birt, apoi se prind în străvechea horă a junilor și îndeplinesc  ritualul aruncării buzduganului.

In imagine: buzdugan de june in miniatura pentru parfum, cu care junii tineri merg la „stropit”, in a doua zi de Pasti. Buzduganul este prevazut in varf cu un orificiu prin care in momentul stropirii tinerelor fete de maritat, se revarsa parfum.

Imagine: Casa Junilor