Arhiva etichetelor: traditii

Afis cavalerii teutoni 2017 (1)

Cavalerii Teutoni se întorc în Cetatea Feldioara

Festivalul Cavalerii Teutoni se întorc în Cetatea Feldioara, ediţia a VII-a, 1-3 Septembrie 2017.  Comuna Feldioara, Judeţul Braşov

  • În weekend-ul 1-3 Septembrie 2017, la Feldioara se va desfăşura un eveniment cu tradiție – Festivalul Cavalerii Teutoni se întorc în Cetatea Feldioara, manifestare înscrisă în Proiectul „Obiective culturale, tradiţionale şi obiceiuri în comuna Feldioara”. Manifestarea se înscrie în strategia şi programul de promovare şi dezvoltare a tradiţiilor şi turismului, program elaborat de Primăria Feldioara, în ideea menţinerii continuităţii, graţie iniţiativei şi demersurilor susţinute făcute de către primarul comunei Feldioara – Ing. Sorin TAUS.
  • Ca şi în anii precedenţi, localnicii, locuitorii din zonele învecinate şi turiştii veniţi din toate colţurile ţării şi din străinătate vor avea parte de un program bogat şi foarte atractiv, care va cuprinde: paradă cu cai, cavaleri şi domniţe; demonstraţii cu cai; concert de muzică medievală; demonstraţii de artă şi lupte medievale, recitaluri, spectacole ale elevilor de la Liceul Teoretic „Petru Rareş” din localitate, cântece populare, concerte extraordinare, spectacol cu torțe, foc de artificii, alături de un program deosebit în cadrul proiectului Legendele Țării Bârsei, ce vor aduce în rândul comunității o serie de activități specifice perioadei medievale.

Toate acestea, într-un cadru special: Tradiţii şi meşteşuguri populare în curtea Bisericii Evanghelice – „Artă şi tradiţie în Cetatea Feldioara”, parte a sărbătorii „Cavalerii teutoni se întorc în Cetatea Feldioara”, eveniment ce își propune scoaterea la lumină a Tradiţiilor şi Meşteşugurilor din localitate şi împrejurimi, precum şi punerea lor în valoare prin Artă.

Vă așteptăm cu drag!

  • Organizatori: Primăria Comunei Feldioara

PROGRAMUL EVENIMENTULUI

Vineri, 1 Septembrie

MARIENBURG FOLK – Concert de Muzică Folk

  • 16:00 ~ Deschiderea evenimentului
  • 16:00-20:00 ~ Expoziţie interactivă în Cetatea Feldioara
  • 16:10 ~ Corul Liliput
  • 16:00-20:00 ~ Legendele Ţării Bârsei, jocuri interactive – în parc
  • 16:00-22:00 ~ Expoziţie interactivă în Cetatea Feldioara
  • 16:30 ~ Formaţia Calendar
  • 17:00 ~ Grupul Folk Hoinarii Pietrei Craiului
  • 18:00 ~ Daniel Făt
  • 19:00 ~ Marius Baţu
  • 20:00 ~ DUCU BERTZI

Sâmbătă, 2 Septembrie

  • 13:00-18:00 ~ Şezătoare la Feldioara, Ediţia a II-A, Curtea Bisericii Evanghelice
  • 14:00-20:00 ~ Expoziţie interactivă în Cetatea Feldioara
  • 15:00 ~ Parada cavalerilor însoțiți de domnițe și cimpoieri
  • 15:30 ~ Animație medievală cu Paladinii de Terra Medieș
  • 16:00-21:00 ~ Ateliere medievale interactive în tabăra cavalerilor
  • 16:30 ~ Corul Liliput
  • 16:45 ~ Program cu Copiii de la Liceul Petru Rareș şi tineri talentaţi din judeţ
  • 17:30 ~ Concert de muzică medievală cu Cimpoierii de Transilvania
  • 18:30 ~ Recital Marius Dragomir și Claudia Mirițescu
  • 19:30 ~ Recital MIHAI CONSTANTINESCU
  • 20:30 ~ Recital Extraordinar MIRABELA DAUER

Duminică, 3 Septembrie

  • 12:00-20:00 ~ Expoziţie interactivă în Cetatea Feldioara
  • 12:00-18:00 ~ Şezătoare la Feldioara şi Expoziţie fotografică, Curtea Bisericii Evanghelice
  • 13:00 ~ Parada cavalerilor însotiti de domnite si cimpoieri
  • 14:00 ~ Concert de muzica medievala cu Cimpoierii de Transilvania
  • 15:00 ~ Animație medievală cu Paladinii de Terra Medieș
  • 16:00 ~ Corul Liliput
  • 16:15 ~ Program cu Copiii de la Liceul Petru Rareș
  • 17:30 ~ Recital folcloric extraordinar
    • Sergiu Cipariu, Traian Jurchela
    • Cu participarea extraordinară a lui IOAN BOCȘA
    • Acompaniază orchestra dirijată de maestrul Ovidiu Barteș
  • 18:45 ~ Tinere talente
  • 19:00 ~ Caravana lui Papa Show cu Leya D, Nineka și dansatori
  • 20:15 ~ Spectacol pirotehnic şi jonglerii cu foc – Trupa Fire Dream
    • “Visul de foc al unei fecioare”
  • 21:00 ~ Concert extraordinar ANDRA

Prezintă: CLAUDIA MIRIŢESCU

Afis cavalerii teutoni 2017 (1)

Muzeul din Casa Junilor

„Muzeul din Casa Junilor”, acțiuni culturale prevăzute în cadrul proiectului

În următoarea perioadă, la Casa Junilor, se vor desfășura următoarele acțiuni culturale prevăzute în cadrul proiectului:

  • 5 august (8.00) – Spălatul iilor la râu. Este o șezătoare urbană cu rol demonstrativ, care va avea loc la Pietrele lui Solom și in care, pentru o zi, vom readuce la viata tradiția spălatului la râu. Învățăm împreună cum se spălau iile odinioară, cu săpun de casă și ustensile specifice și cum uscăm/albim iile pe prundiș.
  • 4-26 august – Expoziția ”Simboluri și motive cusute pe iile și cămășile din SE Transilvaniei”. Vor fi expuse 20 de cusaturi cu simboluri preluate de pe costume vechi românești, inclusiv de pe camasi de juni, motive culese de membrele comunitatii ”Motive traditionate din Țara Bârsei si Imprejurimi” din diferite colectii muzeale sau particulare. Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 4 august, la orele 18.00, la Casa Junilor.
  • 17 august (18.00)atelier de cusut și brodat motive tradiționale din Brașov și Țara Bârsei.
  • 26 august (18.00) – Conferința ”Simboluri și motive cusute pe ii și cămăși” Conferința va fi susținută de consultantul restaurator și etnograf Georgiana Gămălie, și urmărește familiarizarea publicului cu patrimoniul textil și patrimoniul cultural imaterial reprezentat de meșteșugurile din sfera țesăturilor.

În spațiul cultural brașovean Uniunea Junilor se distinge ca un pol al culturii tradiționale autentice. Aceasta organizând în fiecare an un număr de 22 de evenimente tradiționale (jocuri strămoșești, maialuri, etc.) dintre care cel mai important este Coborârea Junilor în Cetate, în Duminica Tomii, eveniment care reușește să atragă pe străzile Brașovului un public estimat între 40000 si 55000 persoane, brașoveni și turiști, fiind practic cel mai mare eveniment de o singură zi al Brașovului.

De curând, Uniunea Junilor din Scheii Brașovului și Brașovul Vechi a reușit să situeze Scheii și Brașovechiul între destinațiile culturale de excelență la nivel european (EDEN).

Valoarea totală a proiectului este de 94524.4 lei, din care finanțarea nerambursabilă de la Municipiul Brașov este de 71096.9 lei, iar contribuția Uniunii și a partenerului este de 23427.5 lei.

Credit foto: Dan STRAUTI

Papusi Daisoara (1)

‘Intră în lumea lor, lumea dăişorenilor!’ Expoziţie dedicată portului dăişorean

În vitrinele din foaierul Centrului Cultural „Reduta” păpușile Angelei Boboia spun povești. Gătite în straie de sărbătoare, expresive, ingenios lucrate până în cele mai mici amănunte, descriu portul și obiceiurile din Dăișoara în perioadele importante ale anului. Feciori şi fete pregătiţi de colindat, femei cu „rozor” sau cu „vălitoare”, dar şi scenete care înfăţişează obiceiuri tradiţionale precum „Plugarul” sau „Alaiul nunţii cu zestrea în carul cu boi” pot fi regăsite într-o colecție aparte.

Detaliile sunt cusute chiar de doamna învățătoare, pentru a reprezenta cu fidelitate piesele vestimentare purtate de localnici în diverse etape ale anului.

Expresiile păpușilor sunt alese cu mare grijă și dau senzația că acolo, în vitrină, se întâmplă ceva. Ești tentat să lipești urechea de geam, să auzi șoaptele lor, să intri în jocul și bucuria lor. Ai prilejul să admiri o expoziție unică, originală, colorată, ca viața dăișorenilor, oameni frumoși, oameni harnici, pasionați de cultură și tradiții.

Alături de doamna Angela Boboia se află nepotul acesteia, fotograful Florin Bucutea, care o secondează cu imagini ce vin în completarea exponatelor.

Fotografiile surprind scene din viața satului, aspecte ale obiceiurilor din Dăișoara, strigături, versuri și obiceiuri populare adunate într-un spațiu destinat promovării tradițiilor și valorilor noastre.

Felicitări doamnei Angela Boboia pentru inițiativă, măiestrie și îi mulțumim pentru împărtășirea valorilor dăișorene!

Serviciul pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale Brașov încurajează și susține aceste tipuri de evenimente și le mulțumim pe această cale.

Expoziția este deschisă până în 12 iulie 2017.

„Intră în lumea lor, lumea dăişorenilor!” Expoziţie dedicată portului dăişorean.

Imagini de la expozitie pot fi vazute si pe pagina La pas prin Brasov

@lapasprinbrasov

Video: YouTube, pagina de facebook  Dăișoara – tradiții locale

Credit foto: Dan Strauti

Junii Bv la stropit

Mersul la stropit al Junilor Tineri

Hristos a Inviat! Mersul la stropit al Junilor Tineri reprezintă una dintre cele mai vechi tradiții ale șcheienilor, fiind atestat încă din anul 1741, când este amintit ca o tradiție veche a tinerilor din Șchei.

Junii Tineri organizați în două cete, conduse de șerji, colindă cartierul și intră în casele unde au fost  invitați pentru a stropi cu parfum fetele nemăritate. Evenimentul  începe în Piața Unirii unde în jurul orele 13.00  Junii Tineri cântă troparul Învierii la Crucea căpitanului Ilie Birt, apoi se prind în străvechea horă a junilor și îndeplinesc  ritualul aruncării buzduganului.

In imagine: buzdugan de june in miniatura pentru parfum, cu care junii tineri merg la „stropit”, in a doua zi de Pasti. Buzduganul este prevazut in varf cu un orificiu prin care in momentul stropirii tinerelor fete de maritat, se revarsa parfum.

Imagine: Casa Junilor

june

Calendar evenimente Junii Braşovului

In perioada 25 martie- 23 aprile, Uniunea Junilor din Schei si Brasovechi va invita sa participati la sarbatorile traditionale ale vechii comunitati romanesti din Brasov:

25 martie – Urcatul pe Coasta Prundului. Sunatul din surla (13.00)
16 aprilie – Investirea Serjilor Junilor Tineri din Duminica Pastilor ( Piata Unirii)
17aprilie – Mersul cu strochitul al Junilor Tineri ( in Prund)
18 aprilie – Martea cu placinte (In Prund)
21 aprilie – Aruncatu’n tol al Junilor Tineri (Prund)
23 aprilie – Ziua de calari- Sarbatoarea Junilor din Schei si Brasovechi

Parada Junilor Brașovului va avea loc în 2017 pe 23 aprilie, la o săptămână după Paști. Parada va începe ca de obicei de la ora 11.00, cu plecare din Piaţa Unirii – Brâncoveanu-Baritiu-Piaţa Sfatului- Muresenilor – Eroilor- Republicii-Apollonia Hirscher – Porţii Schei – Prundului – Pe Tocile – Podul Creţului.

Sosirea la Pietrele lui Solomon este prevăzută la orele 13.00, unde Junii vor îndeplini vechile ritualuri, specifice acestei sărbători (cântarea Troparului Invierii, hora junilor, aruncarea buzduganului), apoi se vor aşeza alături de rude, prieteni şi invitaţi la mesele anume pregătite.

Vom reveni cu detalii pentru fiecare eveniment in parte.

Foto: DarkRoom Studio

Iile din lăzile Cristolovene (8)

‘Iile din lăzile Cristolovene’

De Buna Vestire, în muzeul din curtea bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Cristian a fost inaugurată expoziţia „Iile din lăzile Cristolovene”.

Costumele tradiţionale populare româneşti au fost adunate de Asociația „Sfânta Maria” din Cristian şi reprezintă zonele etnografice Ţara Bârsei, Bran şi Muscel.

Chiotele copiilor au luminat costumele din pânză albă de bumbac, in sau borangic.

Sub semnul credinţei, purtaţi prin istorie şi artă, ne-am primenit sufletul cu armonia unei comunităţi care-şi iubeşte tradiţiile şi dăruieşte cunoaştere.

Despre viaţa agrară, despre jertfă, credinţă şi portul popular au vorbit Pr. Lect. univ. dr. Vasile Sorin DOBRE şi Victoria Ţăroi – Asociaţia Culturală Artessentia:

Pr. Lect. univ. dr. Vasile Sorin DOBRE este iniţiatorul Centrului de zi pentru copii din parohia ortodoxă Cristian, protopopiatul Bran-Zărneşti unde are sub grijă peste 50 de copii. De peste cinci ani Roxana Dobre, soţia preotului, conduce Asociația „Sfânta Maria” Cristian. Activităţile culturale, tabere, prevenirea abandonului şcolar, activităţile de sensibilizare pentru rezolvarea unor cazuri sociale sunt stâlpul de lumină al comunităţii din  Cristian cu reverberaţii şi în localităţile Vulcan, Holbav și Mina 1 Mai din județul Braşov. Asociația „Sfânta Maria” este sprijinită de voluntari. În anul 2016 programele Asociației au fost finanțate exclusiv de Parohia Cristian I precum și din donații și sponsorizări.

Victoria Ţăroi – licenţiată în conservare – restaurare la Facultatea de Arte Vizuale din Timişoara, cu dublu masterat în restaurare iconă şi textile – este un reputat artist vizual cu numeroase expoziţii de nivel naţional şi internaţional, cu experienţe multiple în cercetare și restaurare artă, pedagogie și curatoriat, cu portofoliu amplu în domeniul design-ului muzeal, de interior, obiecte, mobilier și vestimentar.

În fiecare an, la 25 martie, prăznuim Buna Vestire prima sărbătoare închinată Maicii Domnului, sau popular Blagovestenia (termenul slav corespunzător celui de Bunavestire).

Credit foto: Dan STRĂUŢI

Video: YouTube

incondeiat oua

Atelier de încodeiat ouă

Bucuria în lucruri simple vă invită, vineri, 07.04.2017 la un atelier de încondeiat ouă la ora 18.30 până la 21.00.

Încondeierea ouălor reprezintă un obicei străvechi în tradiția românească. Ouăle încondeiate sunt o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale, reprezentând un element de cultură spirituală specific românească.

Oul încondeiat ne transmite bucurie, uimire, smerenie, împăcare, pentru că în ornamentația lui, de fapt, se operează cu simboluri (soare, lună, cruce, etc.), cu modele din natură (plante, animale, obiecte casnice) și cu modele de țesături populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre.

Pe acest drum ne va îndruma prietena noastră @Ruja (Cristina Craciun) care încondeiaza ouă cu mare bucurie, de ceva vreme încoace.

Atelierul durează 2h 30, vom decora 2 ouă, vom povesti despre această tradiție veche și despre simboluri.

Participarea la atelier este pe bază de înscriere la tel/sms 0740 952 252 (Coralia) sau pe mesageria Facebook (Bucuria în lucruri simple).

Atelier destinat adulților. Cost atelier: 50 lei.
Locatie: strada Poarta Schei nr 1, interfon 01, Brasov (langa restaurant Pocol Trattoria).

Data si ora: 07 aprilie 2017, de la 18.30-21.00. Locuri disponibile: 12.

Să ne vedem cu bucurie și drag de tradiție românească!

Cu drag,
Bucuria în lucruri simple
Brașov ♥

Text si imagine preluate de pe pagina de facebook a evenimentului

Sub semnul credintei - Sezatoare la Bucium (1)

Lada cu zestre, şezătoare la Bucium

Un sentiment pe care îl încearcă tot mai puternic cei care participă la șezătorile organizate în Brașov și împrejurimile lui dar și în alte zone din țară este acela că oamenii se întorc către rădăcini și către tradiții, chiar dacă într-o formă modificată a lor.

Șezătoarea din 11 martie 2017, adică cea de-a cincea şezătoare din cadrul proiectului itinerant „Şezători în Ţara Făgăraşului”, inițiat de Ana Borca – IIA Călătoare, desfășurată la Căminul Cultural din satul Bucium din comuna Șinca, județul Brașov, s-a bucurat de prezența unui număr impresionant de persoane, purtând marea majoritate cel puțin o ie sau o cămașă, dacă nu un costum popular complet.

Bucium, un sat tipic ardelenesc, cu porțile unite și curțile interioare generoase este aşezat la sud-est de Munţii Făgăraşului, pe fosta moşie a baronului Urs de Marginea. Se crede că numele vine de la aşezarea lui în apropierea unor tăieturi de  lemne de mesteacăn care au rămas destul de înalte, numite buciume. Legat de aceste resturi de lemne circulă până în vremea noastră o întâmplare petrecută în timpul primului război mondial.

„Era prin luna august a anului 1917 când satul era ocupat de armatele germane. La fiecare intrare în sat era postată câte o santinelă germană. O femeie care venea din câmp se întâlneşte cu nişte localnici cărora le arată buciumele şi le spune <<Uite, măi, vine armata română!>>. Santinela germană s-a uitat într-acolo şi văzând buciumele a crezut că sunt ostaşi români, a fugit în sat, a anunţat comandamentul german şi într-o oră satul a fost evacuat de armată, care a  mers în retragere“, povestesc şi acum bătrânii satului.(sursa: http://www.tvfagaras.ro).

Gazdele șezătorii au fost Doina-Lucia și Diana-Teodora Ghircoiaș, care au pregătit multe surprize: ansamblul folcloric din Șinca Nouă, ansamblul de dansuri populare „Dor părăian”, interpretele de muzică populară Georgia Moga și Paula Comăniță, fetița Sara Fîntînă – care a venit de la Sibiu însoțită de mama ei, special pentru această șezătoare și care a cântat și a spus poezii. Au fost prezenți primarul comunei Șinca – Victor Bârlez, primarului comunei Șinca Nouă – Dumitru Flucuș, preotul paroh Alexandru Daniel Cîmpan și doamna preoteasă Iulia, reprezentanți ai Centrului Cultural Reduta, creatoarea populară Violeta Karmen Roman, profesorul universitar Gheorghe Roșculeț, sculptorul, pictorul, restauratorul de mobilier şi icoane Titus Frâncu, locuitori ai satului și ai localităților învecinate, numeroși oaspeți – membri ai grupurilor Șezătoare la Brașov, Șezătoare în Țara Făgărașului, reprezentanţi ai Serviciului Cultură Tradiţională, Centrul Cultural Reduta şi Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi.

Doamna Doina Ghircoiaș este artist popular atestat, cu vechime de peste 10 ani, membră în Asociația Creatorilor Populari din România, cu sediul în Sibiu, în cadrul Complexului Național Muzeal ASTRA, din Dumbrava Sibiului. În urmă cu 25 de ani, atunci când s-a măritat, știa să coasă și ajungând în casa soțului, a fost încântată de costumele create de bunica acestuia, astfel a învățat să creeze, la rândul ei, elemente de port popular. Portul popular este creat de la zero, singurul element pe care Doina și Diana îl achiziționează fiind ghemul cu fire de bumbac, cumpărat de la Tălmaciu (în apropiere de Sibiu). Ghemele sunt fierte în moare (zeamă de varză) pentru a le „împietri“, adică pentru a împiedica vopseaua să se scurgă în material la prima spălare. Fiecare element al costumului popular este țesut direct în război, cu model cu tot. (sursa: http://www. practic-idei.ro).

Doamna Violeta Karmen Roman este creatoarea populară care realizează, de peste 40 de ani, adevărate opere de artă prin tehnica „frivolite” şi este singura din ţară care lucrează cu mătase şi fir de aţă de papiotă, fire care respectă linia de execuţie a dantelei.

Domnul profesor Gheorghe Roșculeț de la Universitatea TRANSILVANIA a evocat șezătorile din satele tradiționale românești – cum și unde se desfășurau, în ce perioade ale anului, faptul că erau adunări ale satului în care se întâlneau boresele (femeile măritate) sau fetele dar existau și șezători mixte. La șezătoare femeile lucrau mai cu spor decât o făceau acasă și de asemenea ascultau glume, ghicitori, cântece, proverbe și zicători tradiționale.

Doamna Ana Borca a povestit despre faptul că pasiunea ei pentru ii i-a fost insuflată de către Iulia Gorneanu, cea care și-a dedicat integral timpul proiectelor identitare, de conștientizare, recuperare și arhivare a tot ce înseamnă moștenire colectivă.

Participanții la șezătoare au fost întâmpinați cu pâine și sare, doamnele au cusut la iile în lucru, au croșetat sau au tricotat, cu toții au ascultat muzică românească cântată pe scena Căminului Cultural și au dansat brâul de Făgăraș, sârba sau învârtita.

Gazdele au pregătit bucate: scoverzi, sarmale, țuică și prăjituri, care au fost completate de bunătăţile gătite în casă de participantele la şezătoare, de post dar și de dulce și fiecare a degustat, după plac.

Foarte îmbucurător este numărul copiilor, din ce în ce mai mare, care participă la șezători alături de mamele lor sau chiar de ambii părinți, purtând și ei cămăși sau ii sau chiar îmbrăcați fiind în costume specifice zonei.

Încheiem scurta noastră prezentare cu versurile uneia dintre melodiile care s-au auzit sâmbătă la Căminul Cultural din Bucium, „Când vii bade-n șezătoare”, a Lucreției Ciobanu:

Când vii bade-n șezătoare

Nu sta la uşă-n picioare

Uită-te-n casă de-a rândul

Şi te-aşeză und’ ţi-i gândul

 

De ţi-e gându-n altă parte

Du-te bade mai departe

Că sunt multe șezători

Cu fete și cu feciori

 

Nu fi bade supărat

Că-i mult de când s-o-nserat

Și eu te-am tot așteptat

Cu fusul nedepănat

 

Toarce furcă și tu fus

C-o fost badea și s-o dus

Dar eu știu că mâine sară

Vine să mă vadă iară

Credit foto: Dan STRĂUŢI

Video: YouTube

Pentru mai multe imagini va invităm pe pagina

La pas prin Brasov

@lapasprinbrasov

sezatoare-lisa-2

Șezătoare la Cabana Neamţu, Lisa

Avem o țară frumoasă și oameni minunați. Am răspuns invitației familiei Neamțu de a petrece cea de-a treia șezătoare din cadrul proiectului itinerant ”Șezători din Țara Făgărașului” organizat de Ana Borca, în localitatea Lisa din Făgăraș.

După ce am admirat din toate unghiurile Cetatea Făgăraș, ne-am îndreptat spre Mănăstirea Sâmbăta de Sus, unde ne-am alipit ”coloanei oficiale”. Am tras aer curat în piept, am admirat edificiul de la depărtare, am rostit o rugăciune și ne-am îndreptat spre Cabana Neamțu din Lisa. Tot drumul ne-am minunat de frumusețile Țării Făgărașului și de norocul de a fi locuitorii acestei părți de lume.

Asemenea unor bufnițe, ne-am sucit și răsucit capul în toate părțile pentru că, oriunde priveai, erau peisaje de vis. Am imortalizat câteva dintre acestea și, datorită faptului că memoria este cel mai înșelător prieten, vrem să retrăim aceste momente răsfoind albumul.

Gazdele ne-au întâmpinat cu brațele deschise, cu pâine, pălincă/vișinată și au pus câteva lemn pe foc, să ne încălzim. Nu numai că ne-am încălzit, pur și simplu, ne-am…încins. Și am încins jocuri ardelenești, hore, învârtite până ni s-a făcut foame. În spatele casei, bărbații pregăteau două ceaune mari – unul cu borș de pește din pescăria proprie și un altul, cu tocăniță de porc și vită, de te lingi pe degete.

Fetele, ca de obicei, au adus tot felul de bunătăți de-acasă: zacuscă (de vinete, de ciuperci, de ardei), clătite cu urdă, dulcețuri (de ardei iute, de pere cu vin), prăjituri (cu cremă, cu gris), plăcinte, sucuri, cafea. Am admirat natura, vremea frumoasă și doamnele la lucru, am mâncat și ne-am delectat cu muzică bună, glume și am împărtășit din experiența perioadei în care nu ne-am văzut. Am cunoscut oameni de calitate, iubitori de tradiție, de frumos și sperăm să ne revedem curând pentru a petrece clipe minunate împreună.

Până la sfârșitul anului sunt programate încă două șezători.

Mulțumim minunatelor gazde – Ramona și Adrian Neamțu – și distinșilor bucătari/bucătărese pentru delicioasele produse, participanților la șezătoare pentru o zi excepțională și sperăm să revenim, să trăim momente frumoase împreună.

Un proiect minunat, inspirat și binevenit în Țara Făgărașului, care merită extins în întreaga țară.

Credit foto: Vivian Costan Moiseanu

troitele-scheii-brasovului-5

Povesti din Schei – in imagini si pe smartphone, la pas

Joi, 20 octombrie 2016, Casa Junilor a fost gazda unei noi seri urbane, intitulată „Povesti din Schei – in imagini si pe smartphone”.

Am aflat lucruri inedite despre troițele și monumentele din Scheii Brasovului de la istoricul dr. Alexandru Stanescu.  Am vizitat Scheiul prin aplicația IT ”TROITE BRASOV” și am descoperit farmecul acestui sanctuar printr-un clip de promovare.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului ”Troițele din Scheii Brașovului – patrimoniu pentru viitor” și este co-finanțat de Consiliul Județean Brașov.

„Braşovul vechi păstrează până în zilele noastre un patrimoniu arhitectural vechi şi diversificat în stilurile diverselor epoci, însă localnicii şi turiştii care vor să cunoască în profunzime trecutul multicultural al Braşovului, trebuie să treacă şi dincolo de Poarta Şchei, în partea românească a oraşului istoric – în Şcheii Braşovului.

Aici vor întâlni la tot pasul un bogat patrimoniu vechi si aparte, construit de peste cinci secole, urme ale ortodoxiei româneşti şi ale culturii ortodoxe: Biserica Sfântul Nicolae, Prima Şcoală Românească, câteva zeci de troiţe şi un obicei viu, practicat de o confrerie populară a cărei origini se pierd în istoria acestor locuri,” conform organizatorilor acestui eveniment.

Agentia Metropolitana Brasov si Uniunea Junilor din Scheii Brașovului vă invită să străbatem Scheiul la pas, descoperindu-i poveștile și istoriile folosind noile tehnologii.

Video: YouTube

Imagini din cadrul aplicatiei oferite de Uniunea Junilor din Scheii Brașovului

Credit foto: Dan STRAUTI