Arhive etichetă: Tradițiile Junilor

Șezătoare la Avrig – „Nu toate comorile sunt în cărți, dar se întâlnesc în Bibliotecă!”

În fiecare joi, în ultimii 5 ani, la Biblioteca Orășenească din Avrig se întâlnesc la șezătoare între 30 și 50 de femei. Aici revin la viață, se transmit și se păstrează cu sfințenie tradițiile și tainele lucrului la războiul de țesut. Strigăturile și cântecele întrețin atmosfera în timp ce tinerele învață cum se toarce fuiorul de lână, cum se croiește o ie, ce ață este potrivită dar și ce pânză poate fi folosită. Printre povești și glume poți afla și rețete de mâncare.

Sâmbătă, 17 martie, a fost o zi aparte. La șezătoarea de la Avrig s-au întâlnit reprezentanți ai comunităților din județele Brașov, Covasna, Mureș și Sibiu.

Duelul strigăturilor dintre gazde și oaspeți ne-a purtat sufletul spre costumul de mireasă din Avrig, spre datina chemării la nuntă, la steagul și costumul de călărași. Din Brașov, de la Casa Junilor, istoricul dr. Alexandru Stanescu, secretarul Uniunii Junilor, a prezentat costumele din Șcheii Brașovului.

Atmosfera a fost întregită de cântecele interpretate de Cristi Stan, solist vocal și instrumentist – de profesie fermier (un om ce are în grijă peste 1500 de oi) și de Mirel Chialda, instrumentist din ansamblul Jidvei, laureat al Festivalului Național de Folclor „Strugurele de Aur”.

„Nu toate comorile sunt în cărți, dar se întâlnesc în Bibliotecă. 
Țara Oltului – Țara Făgărașului, ținut voievodal cu vechi tradiții, întins în două județe (Sibiu și Brașov) a fost astăzi, într-un fel aparte, reunită la Avrig, într-o mare șezătoare.

Prin oaspeții din Brașov a fost prezentă și Țara Bârsei. Am avut oaspeți și din alte două județe Mureș și Covasna. Ba mai mult, portul tradițional a reprezentat o bună parte din România, din Bucovina până în Muscel, din Ardeal până în zona Olteniei iar alături frumosul, elegantul, nobiliarul port al românilor din Șcheii Brașovului. Am aflat originea și rigurozitatea cu care s-a păstrat, am aflat despre obiceiul frumos al Junilor din Șcheii Brașovului, am arătat și noi fragmente din obicei avrigenesc, după un spumos dialog de strigături tradiționale purtat între gazde și oaspeți. Ne-au cântat Cristi și Mirel pentru un crâmpei de joc de pe la noi și de pe la oaspeți.

S-a spart gheața și de-acum sperăm că ne vom întâlni din nou, la Avrig, să continuăm ceea ce atât de frumos am început azi.

Mulțumim oaspeților că ne-au onorat astăzi, mulțumim D-lui Alexandru Stănescu pentru interesantul expozeu privind Junii din Șchei, obiceiurile lor și costumele unice, costume inspirate după cele de la curțile voievodale românești.

Mulțumim și pentru invitațiile făcute nouă, ne vom strădui să le răspundem tuturor … cu prezența șezătorii noastre.

Mulțumim Ana Borca pentru că ai făcut posibilă această întâlnire.

Da, nu toate comorile sunt în cărți… dar se întâlnesc și în Bibliotecă,” Grancea Maria.

De-a lungul anilor, doamna Maria Grancea, bibliotecar la Biblioteca Orășenească Avrig și muzeograf la Muzeul Orașului Avrig a susținut promovarea culturală a orașului și s-a implicat activ în educarea tinerelor generații. În fiecare miercuri și vineri, după amiaza, se desfășoară ateliere pentru copii. Între 20 și 80 de copii pictează pe lemn sau sticlă, creează diverse lucruri utile, jucării, obiecte ornamentale, reciclează isteț, învață să fie creativi, să fie prieteni, să petreacă timp frumos împreună.

„Hainele românești ale femeilor din Șchei sunt constituite din ciupag, o cămașă de borangic sau dantelă, cu mâneci largi, prinse la încheietură cu manșete de catifea brodate cu fir, numite „pumni”, o fustă de brocart (sucnă sau sumnă), un laibăr din același material, cizme de culoare galbenă sau roșie și ghete. In trecut, femeile măritate purtau pe cap un batic prins pe un conci, peste care se așeza o maramă din borangic numită cârpă sau gimbir. Fetele din Șchei nu purtau maramă când ieșeau la sărbători sau la Joc, ci purtau, prins în păr, un buchețel de flori. Podoabele femeilor din Șchei erau salba, inelul cu trei briliante, brâul cu paftale din argint aurit,” dr. Alexandru Stanescu, Tradițiile Junilor din Şcheii Braşovului și Brașovechi.

”Frunzuliță din poiană
Eu sunt fată avrigeană,
De la poala Surului
De pe Țara Oltului,
UIU IU IU IU
Avrigeanu-i avrigean
Dacă tace bolovan
Dacă-i cu căciulă nouă
Trei păpări din două ouă.”

Lucretia Ciobanu – Cand vii bade-n sezatoare

Cand vii bade-n sezatoare la, la, la, la, la

Nu sta la uşă-n picioare la, la, la, la, la

Uită-te-n casă de-a rândul la, la, la, la, la, la, la

Şi te-aşeză und’ ţi-i gândul la, la, la, la, la

De ţi-e gându-n altă parte la, la, la, la, la

Du-te bade mai departe la, la, la, la, la

Ca sunt multe sezatori la, la, la, la, la, la, la

Cu fete si cu feciori la, la, la, la, la

Nu fi bade suparat la, la, la, la, la

Ca-i mult de cand s-o-nserat la, la, la, la, la

Si eu te-am tot asteptat la, la, la, la, la, la, la

Cu fusul nedepanat la, la, la, la, la

Toarce  furca si tu fus la, la, la, la, la

C-o fost badea si s-o dus la, la, la, la, la

Dar eu stiu ca maine sara la, la, la, la, la, la, la

Vine sa ma vada iara la, la, la, la, la

Dar eu stiu ca maine sara la, la, la, la, la, la, la

Vine sa ma vada iara la, la, la, la, la

Iar dacă treceți prin Avrig în lunile aprilie sau octombrie să vă notați două date: 29 aprilie a.c și 14 octombrie 2018.

Asociația Crescătorilor de Animale Avrig organizează la Bradu (lângă Avrig DN 1) festivalul „Țara Oltului în produse și tradiții”. Un festival cu buget mic, cu mulți voluntari, unde costumele populare, artizanatul, obiecte, țesături particularizate și produsele gastronomice vă așteaptă.

Noi vă așteptăm impresiile, fotografiile sau clipurile video pe adresa redacției: lapasprinbrasov@yahoo.com

Video: YouTube

Credit foto: Dan Străuți

Lansare carte Tradițiile Junilor din Şcheii Braşovului 2017

Cu ocazia implinirii unui an de la inagurarea Casei Junilor, va invitam la evenimentul de lansare a volumului ‘Tradițiile Junilor din Şcheii Braşovului și Brașovechi, editia a II-a, editat in romana si engleza.

Cartea, in ambele variante, este realizata cu sprijinul Agentiei Metropolitane Brasov, autorul volumului fiind istoricul dr. Alexandru Stanescu, secretarul Uniunii Junilor din Scheii Brasovului si Brasovul Vechi.

Cartea oferă informaţii despre originea şi evoluţia Societăţilor Junilor, portul tradiţional şi moştenirea culturală braşoveană.

„Obiceiul Junilor de Paști a stârnit mereu admirația publicului, fiind considerat încă din secolul al XIX-lea o sărbătore unică în felul său, dar Parada călare nu constituia un eveniment singular al Junilor, ea făcea parte dintr-un ansamblu complex de sărbători pe care ceata Junilor le organiza în Săptămâna Luminată.” scrie dr. Alexandru Stănescu în cartea sa.

Miercuri 03 mai, orele 18.00 – 19.00, Casa junilor, Brasov.

Lansare volum ‘Tradițiile Junilor din Şcheii Braşovului și Brașovechi’

Casa Junilor situată la Poarta Șchei, pe strada Prundului nr. 1, care a devenit în acest an sediul Uniunii Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovechi a găzduit vineri, 23.09, de la ora 19.00, un eveniment de promovare a Junilor, respectiv lansarea unui volum editat de Uniunea Junilor din Scheii Brasovului si Brasovechi, cu sprijinul Primariei Brașov, autor fiind istoricul dr. Alexandru Stanescu iar versurile semnate de Dan Despan.

Cartea oferă informaţii despre originea şi evoluţia Societăţilor Junilor, portul tradiţional şi moştenirea culturală braşoveană.

„Obiceiul Junilor de Paști a stârnit mereu admirația publicului, fiind considerat încă din secolul al XIX-lea o sărbătore unică în felul său, dar Parada călare nu constituia un eveniment singular al Junilor, ea făcea parte dintr-un ansamblu complex de sărbători pe care ceata Junilor le organiza în Săptămâna Luminată.” scrie dr. Alexandru Stănescu în cartea sa.

Manifestarea va continua cu o serie de evenimente culturale, pe care Uniunea le va organiza în această toamnă: în 29 septembrie va avea loc vizionarea filmului documentar „Tradiţiile junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovechi”; în 20 octombrie se va redeschide o expoziţie realizată în colaborare cu Complexul Muzeal „Astra” din Dumbrava Sibiului – o colecţie de 39 de statuete cu Junii călare, care datează de mai bine de un secol; în lunile octombrie şi noiembrie vor fi organizate alte ediţii ale „serilor urbane.

„Am încercat să le readucem în atenţia contemporanilor prin metode luate din domeniul educaţiei informale. Este mai uşor să faci în sediul junilor, nu la şcoală, o proiecţie video, unde Junii să îşi povestească tradiţiile sau unde să facem o prezentare a costumelor Junilor sau a bucatelor care se pregătesc la o anumită sărbătoare a Junilor, decât să vorbim despre ele într-un cadru formal”, a subliniat Alexandru Stănescu, în declarația sa pentru presă.

Credit foto: Catalin Radu – Firicel Photography