Pianul și…Poemele Uniriii

Spectacolul își dorește să aducă în atenția și inimile publicului larg și în special al tinerilor, valorile autentice românești, credința, dragostea și nădejdea, sentimentul iubirii de țară, al datoriei față de cetățean al acestui pământ binecuvântat și de a nu se pierde poezia românească.

Distribuția spectacolul include nume consacrate ale scenei românești: actorii Daniela Nane și Silviu Biriș, alături de pianista Ioana Maria Lupașcu.

Accesul în sală este gratuit în limita a 30% din capacitatea sălii.

Centrul Cultural Reduta, 24 ianuarie a.c., de la 18.30

Schiorii Coronei Brașov au cucerit medalii la Cupa „CSS Baia Sprie”

Schiorii Coronei Brașov au evoluat la Baia Mare în primul concurs al anului, organizat de CSS Baia Sprie. Competiția s-a desfășurat între 17 și 19 ianuarie pe pârtia de schi a Complexului Turist Șuior Maramureș și a reunit la start aproape 200 de sportivi de la 20 cluburi.

Probele competiției au fost Slalom și Slalom uriaș, iar categoriile de sportivi participanți au fost U14, U16 și U21, precum și schiori în afara concursului (HC).

Reprezentanții Coronei Brașov au reușit să obțină clasări meritorii și și-au verificat nivelul de pregătire înaintea celorlalte cupe care vor urma și a campionatelor naționale de la începutul lunii martie.

Sportiva Coronei, Paska Mikolt, a obținut prima poziție la slalom uriaș la categoria U14 (F). Fratele ei, Zsolt Paska, s-a situat pe locul 3 la aceeași probă, însă la o categorie diferită de vârstă, U16 (M). La aceeași probă de slalom uriaș, Luca Pastorcici (U14) a obținut locul 2, Horațiu Ionescu (U14) locul 5, iar Luca Drăghici (U16) locul 4.

La slalom, Luca Pastorcici (U14) s-a clasat pe cea de-a treia poziție, iar Val Băran (Juniori) a urcat pe podium (locul 2).

Restul sportivilor Coronei au ocupat locuri în primele 10 poziții la categoriile U14 și U16.

„Sportivii noștri au avut evoluții excelente, chiar dacă unele dintre ele au fost umbrite de greșeli cauzate de emoțiile debutului în sezonul competițional. Ținuta competiției a fost una înaltă, dată de o organizare foarte bună și de nivelul ridicat de pregătire al sportivilor aflați la start. Îi felicit pe toți schiorii noștri și așteptăm rezultate cât mai bune la concursurile care vor urma” a declarat Emilian Focșeneanu, antrenor coordonator la secția de schi alpin a Coronei Brașov.

Sportivii prezenți la Cupa CSȘ Baia Sprie sunt antrenați de Emilian Focșeneanu și Bogdan Barbu.

Felicitări sportivilor și antrenorilor!

Sursa si imagineȘ comunicat remis La pas prin Brasov

CORBU: „Dezleganie”, turneu muzical dedicat lui Constantin Brâncuși

Ideea de a-i dedica un turneu lui Constantin Brâncuși a început în anul 2020 și s-a născut din tăcerea unei pietre pe care am contemplat-o atât de mult timp încât a început să emită sunete.

Un sunet necunoscut, interiorizat, profund, cu nuanțe de bocet, de zgomot, de revoltă, de bucurie pură. Acest sunet necunoscut ne-a trecut simultan prin toate stările imaginate și neimaginate.  Conceptul turneului are în spate pasiunea lui Constantin Brâncuși pentru vioară, protagonistul principal al proiectului fiind Sergiu Corbu Boldor – violinist. Turneul din anul 2020 a stat sub semnul conexiunii profunde dintre muzică și sculptură și a prins viață prin transpunerea în muzică a vorbelor lui Brâncuși: „Eu am făcut piatra să cânte pentru umanitate. Sculptura: Muzică în nemișcare. Muzica: sculptură în desfășurare.”

Proiectul muzical pe care îl propunem anul acesta se numește „Dezleganie” și este dedicat Sufletului. Legătura cu arta lui Constantin Brâncuși este sculptura „Începutul Lumii”: „Arta nu face decât să înceapă continuu.”

Dezlegania muzicală este o cădere, o lumină, o umbră, o poveste, un vis, o critică, o revoltă, o trecere de la starea de neființă la cea de ființă, o mișcare continuă a sufletului autentic aflat în starea de grație, o piatră sonoră care se desăvârșește cu fiecare element adăugat sau eliminat. Dezlegania este o legătură între tăcere și sunet, între sunetul ascuns și sunetul vizibil, între material și imaterial, între simplitatea complexă și complexitatea simplătății, între fiind-ul dat și fiind-ul donat, iar punctul comun îl găsesc în unitatea
contradictoriilor pe care o regăsesc și la Brâncuși și la Sergiu CORBU Boldor. E timpul să simți altfel.

Pe 13 februaire 2022 se va lansa albumul CORBU: Dezleganie la Centrul Cultural Reduta, de la 19.00.

Dezlegania poate fi ascultată la acest link:

Hei! Hei!
M-auzi? M-auzi? Heeei! Hei!
Mă auzi? Mă auzi? Ești aici? Ești aici?
Heeei! Ai auzit? Ai văzut? Ai simțit? Mă auzi? Mă auzi?

…da.
Ce-ți mai face sufletul?
Sufletul tău, ce mai face? E aici? E pe frecvență?
Sufletul tău! L-ai întrebat ce mai face? E bine, e cu toate în regulă?
Pentru că sufletul nu cere „au, mi-e foame, au, mi-e sete!”. Nu, nu, nu! El pur și simplu nu doare! El pur și simplu

Ce mai faci?
Nu ne-am văzut de mult, n-am povestit, nu ne-am privit de mult.
Ești bine? Te bucuri? (Ce-ți mai face sufletul?) Ce-ți mai face sufletul? (Sufletul tău!) E aici? Simte? E aici? (E pe frecvență?) E aici?

Uită-te-n sus! Uită-te-n sus! Uită-te-n sus!
Îi vezi? Îi vezi? Uită-te la ei cum… uită-te la ei!
Uite cum tac!
Hai! Hai! Hai, rupe blestemata aia de hârtie și mănânc-o! Și hai să mergem la ei! Hai să mergem la ei și să facem terapie cu ei! Cala e deja acolo.
Hai să mergem la ei, hai!

Muzica: Sergiu Corbu Boldor Masterizare: Marcel Floruț / postanalog studio. Evenimentul face parte din campania „De la Om la Om”, organizată de Teatrul Anonim Oradea, coordonat de Ciprian Ciciu. Artă vizuală & animație: Radu Luchian (www.raduluchian.art)

Înger păzitor al proiectului CORBU: Luiza Matilda Mitu

www.panacorbului.ro

Video: YouTube

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Expoziția itinerantă „Jandarmeria Română 1850 – 2020” poposește, până în martie 2022, la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului

Muzeul de Etnografie Brașov propune o tematică inedită, cea militară, în cadrul expoziției itinerante de la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului: ”Jandarmeria Română 1850 – 2020”. Vernisajul va avea loc în 24 ianuarie 2022, la ora 12.00, Unirea Principatelor Române fiind un bun prilej pentru organizatorii expoziției – Muzeul Național de Istorie a României, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Muzeul de Etnografie Brașov și Consiliul Județean Brașov – de a prezenta istoria acestei instituții, care a îndeplinit un rol major în istoria modernă și contemporană a țării.

Pentru a marca cei 170 de ani de la înființarea Jandarmeriei Române, expoziția s-a organizat în jurul ideii rolului pe care instituția și l-a asumat de-a lungul timpului, acela de garant al siguranței cetățeanului, al drepturilor și libertăților sale fundamentale. Vizitatorii vor putea face o incursiune prin etapele de transformare și dezvoltare ale Jandarmeriei, încă de la înființarea, prin ordin domnesc, în anul 1850, de către domnitorul Grigore Alexandru Ghica, și până astăzi.

La mansarda Muzeului Civilizației Urbane a Brașovului vor fi expuse o serie de piese de patrimoniu și obiecte cu valoare istorică, distincții militare, brevete, documente, fotografii, periodice de specialitate, elemente uniformologice și de echipament care provin din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, al Muzeului Jandarmeriei Române și al Asociației RoMilitaria, alături de numeroase replici de uniforme realizate în cadrul proiectului ”Neamurile trăiesc și devin eterne prin păstrarea memoriei eroilor lor – Nicolae Iorga – In memoriam eroilor jandarmi 1918-2018”.

O parte din uniforme au fost integrate în cadrul unor diorame care permit publicului să cunoască nu doar evoluția și funcționalitatea ținutelor, dar mai ales spațiile și situațiile în care erau purtate, nota de eleganță pe care o avea odinioară haina militară, respectul pe care îl genera prezența unei uniforme și statutul deținut de jandarmi într-o societate cu un set de valori foarte bine conturat.

Un rol semnificativ la realizarea expoziției îi revine domnului Nicolae Adrian Alexe, muzeograf în cadrul Complexului Național Muzeal ASTRA din Sibiu, unul dintre cei mai notabili specialiști în istoria Jandarmeriei Române și autor al cărții ”Jandarmii și milițienii de la sate”, publicată la editura ASTRA Museum din Sibiu în anul 2014.

Expoziția itinerantă reprezintă rezultatul unei colaborări de succes dintre Muzeul Național de Istorie a României, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Muzeul Jandarmeriei Române, Complexul Național Muzeal ASTRA din Sibiu, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Asociația RoMilitaria, Muzeul de Etnografie Brașov, Consiliul Județean Brașov și Inspectoratul de Jandarmi Județean „Nicolae Titulescu” Brașov. Până acum, expoziția a putut fi admirată, începând cu iulie 2020, în București, Oradea, Arad, Buzău, Târgoviște și Timișoara.

La Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului expoziția ”Jandarmeria Română 1850 – 2020” va putea fi vizitată până în luna martie 2022, de mircuri până duminică, de la 9.00 la 17.00.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Mihaela Hogaș (Corona Brașov) merge la Jocurile Olimpice de la Beijing!

  • Brașovul are sportiv calificat la Jocurile Olimpice!
  • Sportiva Coronei va lua startul în probele de 500 și de 1.000 metri 

Sportiva Coronei, Mihaela Hogaș a reușit, prin performanțele obținute, să acumuleze numărul de puncte necesar pentru înscrierea pe lista olimpică!

Vestea calificării a fost așteptată cu sufletul la gură, însă, astăzi, emoțiile Mihaelei și ale antrenorului Bogdan Stănescu s-au risipit, odată primirea confirmării participării patinatoarei din Brașov la cea de-a XXIV-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă, care se va desfășura la Beijing.

Mihaela Hogaș:Sunt foarte fericită că am reușit să calific România la Jocurile Olimpice de la Beijing 2022. Visul copilăriei mele devine realitate. Sunt foarte emoționată și, deși am știut că am șanse reale, încă nu îmi vine să cred că am făcut <<imposibilul>>.

Vreau să mulțumesc echipei mele, fără ei nu aș fi ajuns în acest punct.

Mulțumesc antrenorului Bogdan Stănescu, implicarea și determinarea lui ne-a făcut pe toți să fim sportivi profesioniști. Împreună am format o echipa frumoasă și simt că sunt a doua mea familie, iar această calificare a venit în urma muncii tuturor.

Mulțumesc clubului CSM Corona Brașov pentru toată susținerea de când am început patinajul viteză la 9 ani. Mulțumesc COSR pentru sprijinul acordat. Mulțumesc sponsorului care a crezut în mine și m-a susținut, BILKA. Mulțumesc familiei și prietenilor mei. Suportul, iubirea și susținerea lor m-au făcut să simt că sunt mereu acasă, chiar dacă mă antrenez în Germania. Mulțumesc tuturor oamenilor care au crezut în noi. Mulțumesc tuturor celor care mi-au fost de-a lungul vieții mele sportive colegi de echipă.

Vă mulțumesc!” 

Parcursul excelent al Mihaelei din ultima perioadă a fost punctat de înregistrarea a două noi recorduri naționale: 1:16.190 în proba de 1000m, rezultat obținut la Cupa Mondială de la Salt Lake City și 38.370 în proba de 500m la Cupa Mondială de la Calgary, ambele competiții desfășurate în luna decembrie 2021. Ambele competiții au contat pentru acumularea de puncte în vederea calificării la JO.

La Campionatul European de la Heerenveen, Olanda, desfășurat la începutul acestui an, Mihaela Hogaș s-a situat pe locul 14 în proba de 500m și locul 15 în proba de 1000m.

Sportiva Coronei Brașov este antrenată de Bogdan Stănescu, care ne-a declarat emoționat: „Nu mai am cuvinte, am așteptat atât de mult această calificare, un vis devenit realitate! Din 2008 și până în prezent am făcut antrenamente zilnice, am muncit și depus un efort continuu, pentru un singur țel, calificarea la Jocurile Olimpice! Am reușit, dar nu singuri.

Au fost mulți care ne-au fost alături și care au crezut în noi! În primul rând vreau să mulțumesc echipei mele de sportivi, alături de care am reușit, clubului Corona Brașov, pentru toată susținerea, în special domnului Petrică Stancu, cel care a crezut în mine și m-a susținut de fiecare dată.

Mulțumim COSR, partenerului nostru Bilka care a avut încredere în potențialul nostru, dar și tuturor celorlalți care au contribuit la realizarea acestei performanțe. Promit că nu o să ne oprim aici, o să muncim mai tare, mai mult, să devenim pe zi ce trece mai rapizi!”

Mihaela Hogaș a participat la Jocurile Olimpice de Tineret de la Lillehammer din 2016, în probele de 500, mass-start și sprint echipe multinaționale, probă în care a obținut medalia de bronz.

Radu Miclăuș, directorul Coronei Brașov: „Toți cei care facem parte din familia Corona Brașov suntem mândri de sportiva clubului nostru! O felicit pe Mihaela Hogaș și pe antrenorul ei, Bogdan Stănescu pentru performanța extraordinară și îi asigur, în continuare, de toată susținerea clubului pe care cu mândrie îl reprezintă”.

Pentru calificarea la Jocurile Olimpice, în proba de mass-start, s-a luptat și Cosmin „Mex” Nedelea. El a participat în premieră, în acest an, la Campionatul European în proba de mass-start.

Echipa sportivi-antrenor de la Corona Brașov demonstrează că, în ciuda faptului că în România nu există patinoar dedicat patinajului viteză, se pot obține performanțe deosebite atunci când există pasiune, profesionalism și susținere din partea clubului sportiv și a comunității.

Suntem mândri de brașovenii noștri! Felicitări Mihaela, felicitări Bogdan Stănescu!

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Patinaj artistic: sportivii Coronei participă la Cupa Europeană „Skate Helena”

A doua competiție din turneul European Criterium 2021/2022 se va desfășura la Belgrad, între 19 și 23 ianuarie.

Cupa Europeană „Skate HELENA” din Belgrad, Serbia, a ajuns la 15-a ediție și va reuni la start sportivi din Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Irlanda, Israel, Kazahstan, Mexic, Macedonia, România, Slovenia, Serbia, Slovacia și Turcia.

La competiția din Serbia vor participa șase patinatori ai Coronei Brașov: Cristiana Mainea, Zara Grapă, Natalia Runcanu, Petra Costea, Daria Cocan și Răzvan Cionac.

Vă reamintim că la prima competiție a circuitului European Criterium, desfășurată la Celje, în Slovenia, patinatorul Coronei, Răzvan Cionac, a ocupat poziția secundă la categoria Basic Novice.

Întrecerea face parte din turneul European Criterium 2021/2022 care cuprinde cinci concursuri: Skate Celje 2021 (Slovenia), Cupa Europeană de Patinaj HELENA ediția 15 (Belgrad/ Serbia), Trofeul Sofia 2022 (Bulgaria), Memorialul Bellu – București, Cupa Europa ediția 33 (Folgaria/ Italia).

Turneul competițional European Criterium, aflat la a 34-a ediție, are scopul declarat de a promova patinajul artistic și de a oferi oportunități pentru tinerele talente din diferite țări de a se întâlni în competiții. În sezonul 2021/2022, 5 orașe diferite din 5 țări diferite vor găzdui una dintre etape, în următoarea ordine: Celje, Belgrad, Sofia, București și Folgaria.

Sportivii sunt antrenați de Simona Pungă. Mult succes!

Sursa si imagine: comunicat remis La pas oprin Brasov

Evenimente pentru toate vârstele, în această săptămână, la Opera Brașov!

Miercuri, 19 ianuarie 2022, de la ora 11.00, în Sala Operei, cei mici sunt invitați să se bucure de cea mai nouă premieră a Operei Brașov, ce le este dedicată, „Peter Pan”, un spectacol pe muzică de Laurențiu Profeta și libretul scris de Eugen Rotaru, după James Matthew Barrie. Peter Pan, băiatul care nu vrea să crească mare, și-a pierdut umbra. Wendy îl pândește și chiar îl așteaptă pe Peter Pan, deoarece are un secret: ea este cea care a găsit umbra lui Peter Pan și, pentru a-l ajuta, ea îi va coase umbra, ca Peter să nu o mai piardă. Peter Pan îi invită pe Wendy și pe frățiorii ei în Țara de Nicăieri, o țară a visurilor și a întâmplărilor minunate, unde pot ajunge doar în zbor.

În Țara de Nicăieri, însă, sunt și pericole: Căpitanul Hook, dușmanul lui Peter Pan și Crocodilul Tic-Tac, care îl urmărește pe Căpitan. Cântecul lui Wendy le trezește celor doi frați, John și Michael, un dor aprins de casa părintească și cu toții își doresc să se întoarcă la părinții lor. Peter Pan nu li se va alătura, dar îi va ajuta să se salveze. În distribuție, artiștii Operei Brașov: Emil Dumbravă (Peter Pan), Alina Ichim (Wendy), Irina Iftene (John), Mădălina Lucaciu (Michael), Anca Panait (Mama), Dan Ionescu (Tata), Lorand Cristian (Căpitanul Hook), Sonia Hazarian (Crocodilul), Valer Lucaciu/Daniel Vâlcoci/Mihai Burlacu/Florin Grama (copiii pierduți). Își dă concursul Baletul Operei Brașov. Regia artistică este semnată de Iulian-Ioan Sandu. Scenografia: Rodica Garștea. Coregrafia: Alexandru Fotescu. Mișcare scenică: Cristina Rotundu. Asistent regie: Lăcrămioara Schuller. Regie scenă: Marilena Aldea.

Preț bilet: 15 lei

Vineri, 21 ianuarie 2021, de la ora 18.30, în Foaierul Operei Brașov, vă așteptăm la primul Recital vocal-instrumental din acest an, al cărui program care este dedicat exclusiv muzicii românești.

Veți putea asculta: „Știi tu, mândro”, „Îngerelul” de Gheorghe Dima, „Cine m-aude cântând”, „Dragu-mi-i, mândro, de tine” de Tiberiu Brediceanu, „M-ai sărutat”, „Din vise dragi, poeme” de Sabin Păutza, „O, rămâi” de George Stephănescu, „Ce te legeni” de Nicolae Bretan, „Am plecat” și „Te știam numai din nume” ale lui Eugen Doga. Vor interpreta solistele Operei Brașov: Maria Catrina, Nicoleta Chirilă, Corina Klein, Valentina Mărgăraș, Silvia Micu, Anda Pop, Sonia Hazarian, Carmen Topciu, acompaniate la pian de Lioara Frățilă. Prezintă: Simona Manole.

Preț bilet: 20 lei 

Sâmbătă, 22 ianuarie 2022, de la ora 18.30, în Sala Operei, vă invităm la o capodoperă: „Bărbierul din Sevilla”, lucrare bufă de Gioachino Rossini, pe un libret, scris în limba italiană, de Cesare Sterbini, bazat pe comedia francezului Pierre Beaumarchais. Premiera operei a avut loc pe 20 februarie 1816, la Teatro Argentina din Roma.

„Bărbierul din Sevilla” s-a dovedit a fi una dintre cele mai mari capodopere comice în muzică, deși se presune că Rossini a compus-o în doar trei săptămâni, și a fost descrisă ca „opera buffă a tuturor operelor bufe”. După mai mult de două sute de ani de la premieră, rămâne o operă la fel populară, apreciată și îndrăgită.

Acțiunea are loc în orașul Sevilla din Spania secolului al XVIII-lea și se învârte în jurul inteligentului și întreprinzătorului Figaro, bărbier, un adevărat factotum. Contele Almaviva o curtează pe Rosina, nepoata și protejata lui Don Bartolo – care intenționează să se căsătorească cu ea. Așa că încearcă să-l țină pe Almaviva departe de Rosina și de casa lui. Dar Figaro, contra unor recompense substanțiale și folosindu-se de deghizări inteligente, va reuși să găsească soluțiile cele mai potrivite pentru a rezolva situația.

Distribuția: Contele Almaviva – Liviu Iftene, Rosina – Asineta Răducan, Figaro – Adrian Mărcan, Bartolo – Ștefan Schuller, Berta – Cristina Roșu, Basilio – Dan Popescu, Fiorello/Ofiţerul – Valentin Marele, Notarul – Emil Dumbravă, Ambrogio – Cristian Dicu. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică poartă semnătura lui Carmen Dobrescu. Scenografia: Rodica Garștea. Dirijor cor: Dragoș-Mihai Cohal. Coordonator spectacol: Anda Tabacaru. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.

Preț bilet: 50 lei (Pentru acest eveniment, nu mai sunt bilete disponibile!) 

Biletele se vând atât online, pe site-ul www.bilet.ro, cât și la sediul Operei Brașov din str. Bisericii Române nr. 51. Program Casierie: Luni – Vineri 10 – 17 şi cu o oră înainte de începerea spectacolelor (în cazul în care rămân bilete disponibile).

Informații se pot obține la telefon: 0268-419380. 

În stagiunea 2021 – 2022, accesul copiilor la spectacolele de operă și operetă este permis începând cu vârsta de 7 ani!

Participarea la evenimentele Operei Brașov este permisă pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, pentru persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv pentru persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 nu mai vechi de 48 de ore – în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii și al ministrului sănătății, emis în temeiul art. 44 și al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare. Certificatul verde va fi însoţit de un act de identitate.

Desfăşurarea spectacolelor este permisă conform reglementărilor legale în vigoare cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a sălii.

Pe toată durata desfășurării spectacolelor, purtarea măștii este obligatorie! Va fi respectată distanțarea între scaune. Vă rugăm frumos, în cazul în care prezentați simptome de infecție respiratorie, să rămâneți acasă pentru a nu vă pune în pericol nici pe dumneavoastră și nici pe ceilalți participanți la eveniment. Vă mulțumim pentru înțelegere! 

Evenimente desfășurate cu sprijinul Primăriei Municipiului Brașov.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Mihaela Malea Stroe „Intersectări: Floare albastră și Crăiasa Zăpezii”

Să asociezi un poet român, fie el și „ultimul mare romantic european”, cum îl consideră G. Călinescu pe Mihai Eminescu, unui prozator danez – H. C. Andersen – celebru în special prin basmele pe care le-a scris, pare o aventură literară ușor riscantă. O paralelă între o poezie de iubire – „Floare albastră” – și un basm cult – „Crăiasa zăpezii” – așijderi. Dar, dacă textele îngăduie apropieri și oferă puncte de intersectare, de ce nu?!

Înainte de-a purcede la demersul comparatist, se cuvine o precizare: nu voi opera cu interpretarea consacrată (prezentă în manuale de literatură română), conform căreia, în „Floare albastră”, el reprezintă geniul, spiritul net superior, iar ea chemarea telurică, vicleană, seducătoare. A o asimila pe copila ingenuă, visătoare și jucăușă din poezie unui prototip de curtezană versată este total impropriu. La fel, a-l cataloga pe tânărul (mai plauzibil – adolescentul!) din „Floare albastră” un geniu neînțeles mi se pare mult exagerat, el neavând nici pe departe complexitatea lui Hyperion din amplul poem filosofic sau profunzimea bătrânului dascăl din „Scrisoarea I”. Însăși întoarcerea propriei priviri, analitic, asupra unui moment anterior al vieții susține ideea că schimbarea de perspectivă s-a produs odată cu trecerea timpului, (a)percepția s-a limpezit ca urmare a maturizării lui și a asumării unei erori de demult („Ah! Ea spuse adevărul/ Eu am râs…” – pag. 45). Cuplul din poezie este – mai degrabă – unul inocent, asemănător celui reprezentat de Greta și Karl în basmul danez amintit. El se așază sub semnul ludicului nealterat, nicidecum sub acela al vicleniei ori al seducției, iar decorul terestru amintește, în ambele texte, de cadrul paradisiac: verdeața, codrul, trestia, foile de mure – în poezia eminesciană, respectiv grădinița improvizată, mica oază cu verdețuri și trandafiri – în basmul lui Andersen (în grădiniță se află „verdețuri de care aveau nevoie la gătit și […] câte un trandafir; era câte unul în fiecare cutie și înflorea frumos”- pag. 143).

În aceste condiții, este mai firesc să diferențiem în ambele situații principiul feminin care optează pentru cunoașterea intuitivă, afectivă (luciferică, protectoare a tainelor, în formularea lui Blaga) și principiul masculin, care optează, cel puțin temporar, pentru cunoașterea de tip rațional, rece (varianta paradisiacă, menită să spulbere misterele). Atributele angelicului aparțin, la ambii scriitori, personajelor feminine, atributele demonicului (demonic derivat, aici, de la daimon – gr. daímonas,δαίμονας – cu sensul de spirit neliniștit, cercetător, pasionat, eventual răzvrătit, nu de la diavol/drac, cuvinte cu sens strict negativ, indicând o creatură funciarmente rea) – celor masculine.

La Eminescu, tânărul „se cufundă” în stele, în nori, în „ceruri ’nalte”, altfel spus – se adâncește în înălțimi, „grămădește” în a sa gândire cunoștințe, date și informații raționale, verificabile, ignorând, pe moment, că, pentru „mititica” îndrăgostită, pe care o privește condescendent, el este sufletul, esența vitală („De nu m-ai uita, încalte/ Sufletul vieții mele”- pag. 44).

În cazul lui Karl, atracția pentru cunoașterea rațională se clarifică după ce crește atât încât copilul are voie să se joace departe de casă și îl lovesc în ochi și în inimă cioburile oglinzii diavolești care distorsionează, urâțind prin falsă reflectare, imaginea lumii și oamenilor. Din acea clipă, sufletul băiatului, respectiv latura emoțională, afectivă, „îngheață”, în schimb mintea lui devine mai sprintenă, aptă să rețină multitudine de informații și să opereze matematic, fără greș, tot felul de calcule dificile. Cunoscuții îl apreciază ca „foarte deștept”, iar el începe să fie obsedat de perfecțiune (în particular, identifică perfecțiunea în feluritele forme ale fulgilor de nea), nu mai poate savura poveștile bunicii, le sabotează taina și tâlcul vrând să le verifice, să știe cu dinadinsul dacă ce spun poveștile (inclusiv cea despre Crăiasa zăpezii) este adevărat.

Și tânărul din poezia eminesciană, și Karl, din basm, manifestă, mai mult sau mai puțin explicit, dispreț față de tot ce înseamnă sentiment și/sau expresie a emoției. Astfel, tânărul mărturisește, privind în urmă, că, atunci când fata l-a sfătuit „Nu căta în depărtare/ Fericirea ta, iubite!”, el a râs și a tăcut, considerând că ea este doar o copilă, o „mititică” (diminutiv grăitor) naivă, neștiutoare („Astfel zise mititica/ Dulce netezindu-mi părul/ […]/ Eu am râs, n-am zis nimica” – pag. 45). Karl râde, la rândul lui, de Gretchen, o ironizează pentru că o pot bucura cărțile cu flori și animale care sunt, în opinia lui, cărți neînsemnate, bune „pentru copiii de țâță” sau o disprețuiește când o vede plângând, considerând plânsul o formă de slăbiciune infantilă. Sedus și răpit de Crăiasa Zăpezii, speriat când constată că nu-și poate desprinde săniuța de sania vizitiului necunoscut care i-a făcut semne prietenești (însăși Crăiasa… incognito), el încearcă „să spună o rugăciune în gând, dar degeaba, nu-și aducea aminte decât de tabla înmulțirii” s.n., pag. 147). Rugăciunea, întrucât presupune participare afectivă intensă, nu mai poate fi rostită, amănunt ce confirmă blocajul sufletesc al băiatului; până și spaima inițială, ca formă de manifestare emoțională, dispare. Se înregistrează, în cazul lui, o biruință temporară a cifrelor/ numerelor asupra cuvintelor.

Ideea de adâncire/ cufundare în înălțimi, în nori, apare, oarecum, și în basm. Odată răpit, Karl își dorește să știe cât mai mult, iar Crăiasa îl ridică în văzduh „sus de tot, până în norii cei vineți” (pag. 142), apoi îl duce pe insula Spitzbergen (în traducere – insula munților cu vârf ascuțit, toponimul sugerând o lume care tinde spre înalt, dar, după cum ni se va dezvălui, o lume izolată, contondentă, viforoasă, întunecată, o lume agresivă, a orgoliilor și ambițiilor nemăsurate, a pretențiilor trufașe).

Opțiunea pentru cunoașterea exclusiv rațională rigidizează ființa, care devine insensibilă, incapabilă de tresăriri sufletești. Tânărul din „Floare albastră” nu intră în jocul propus de fată („Și mi-i spune-atunci povești/ Și minciuni cu-a ta guriță/ Eu pe-un fir de romaniță/ Voi cerca de mă iubești” sau „Și de-a soarelui căldură/ Voi fi roșie ca mărul,/ Mi-oi desface de-aur părul/ Să-ți astup cu dânsul gura” – pag. 45). Refuzând să spună „povești” și „minciuni” (se subînțelege: nevinovate, incluse în povești – ca ficțiuni decorative, fără efect negativ), el zădărnicește un ritual ludic al iubirii inocente, necondiționate, pe care fata îl proiectează din cuvinte și gesturi, un ritual în note șăgalnice, candide, care necesită participarea amândurora, tot așa cum, pentru a avea acces la un întreg al cunoașterii este deopotrivă nevoie de rațiune și de intuiție. „Ca un stâlp eu stam în lună!” reprezintă exteriorizarea imobilității sufletești a tânărului, urmată de plecarea fetei și sfârșitul idilei: „Și te-ai dus, dulce minune/ Și-a murit iubirea noastră” (pag.46).

Similar, Karl uită de Greta, de părinți, de bunică, iar când fetița, pornită să-l caute prin lume, îl găsește în palatul Crăiesei, băiatul „stătea neclintit și țeapăn, ai fi crezut că-i și el un sloi de gheață”(pag.166). „Stâlpul” și „sloiul” indică o aceeași păgubitoare rigiditate emoțională, fie ea autoimpusă (în poezie) ori indusă din exterior (în basm). Karl pare iremediabil pierdut, ciobul din ochi îl împiedică s-o recunoască pe Gretchen și nimic nu-l perturbă din jocul în care l-a atras Crăiasa, jocul de gheață al inteligenței: să alcătuiască, din cuburi de gheață, cuvântul „veșnicie”. Miza este eliberarea lui din mrejele viclenei Crăiese, redobândirea sinelui, dar singur, înstrăinat de cuvinte, nu izbutește.

Dacă avem în vedere ceea ce s-a spus frecvent despre tipologia feminină din poemele eminesciene, portretul „florii albastre” este angelic – părul „de aur”, ochii de culoarea cerului nemărginit. Greta are și ea trăsături angelice: părul strălucitor, cârlionțat, chipul ei „rotund și bucălat era ca trandafirul” (pag. 145). Oricum, ambele personaje sunt ființe ludice și solare, întruchipări ale candorii. În poezie, cea mai mare parte a ritualului proiectat ar urma să se desfășoare sub lumina solară, lumina lunii fiind, „în noaptea cea de vară”, veghetoarea drumului de întoarcere spre vatră, spre „al casei prag”, drum ce s-ar cuveni parcurs împreună de tinerii îmbrățișați: „ Mi-i ținea de subsuară,/Te-oi ținea de după gât” (pag. 46). În basm, după regăsirea și recuperarea lui Karl (lacrimile Gretei au virtuți exorcizante, îi „mistuie” ciobul de oglindă din inimă, apoi propriile lacrimi – pe cel din ochi și, în clipa în care băiatul își redobândește memoria afectivă, sufletul, harul lacrimilor și sinele, cuburile de gheață scriu singure cuvântul cerut de Crăiasă), cei doi, mână în mână, se îndreaptă tot spre casă, iar „pe unde ajungeau era primăvară cu iarbă verde și flori” (pag. 169).

De bună seamă, între textele puse în discuție, sunt și diferențe notabile. Îndrăgostitul din poezie pare mai degrabă dispus să-și reprime iubirea pentru „frumoasa dulce floare”, pentru „dulcea minune”. Iubirea sălășluiește în ființa lui, chiar dacă el, vanitos, refuză să răspundă îndemnului fetei în virtutea unei priorități de moment: cunoașterea rațională. Karl, după ce ochii și inima i-au fost străpunse de cioburile oglinzii vrăjitorești, pierde capacitatea de a iubi, se înrăiește, devine brutal, cârcotaș, se îndepărtează de toți cei mai înainte dragi lui, Gretei îi spune, cu duritate, că e urâtă când plânge.

În „Floare albastră” fata îi reproșează iubitului o atitudine de „absență” repetată („– Iar te-ai cufundat în stele/ Și în nori și-n ceruri nalte?”- s.n., pag. 44), îl sfătuiește să nu caute fericirea „în depărtare” și îl cheamă spre spațiul cu vădite ecouri edenice, ocrotitor al unei posibile perechi aidoma perechii primordiale. Întrucât el tace, ea pleacă, abandonează: „Și te-ai dus, dulce minune” (pag. 46). Privit retrospectiv, după ce idila s-a sfârșit, momentul impune o reconsiderare a propriei opțiuni și atitudini „absente”, disprețuitoare sau încremenite de mai demult. Este o recunoaștere matură a greșelii de odinioară, a șansei ratate („Ah, ea spuse adevărul” – p. 45, s.n.), dar tardivă, pentru că iubirea… a murit. Iar lumea, fără iubire, devine depozitara tristeții: „Floare-albastră, floare-albastră/ Totuși este trist în lume”(pag. 46). Deși respinsă, pierdută, iubirea continuă, de dincolo de sfârșitul idilei, să-l modeleze lăuntric, să-l recupereze afectiv, trezindu-i nostalgii. Este prea puțin relevant, în acest context, dacă „plecarea”, „moartea”, „abandonul” au sens propriu sau figurat, dacă există, în rădăcinile textului, un filon real, un biografem, sau dacă avem de-a face cu imaginarul poetic. Mesajul rămâne același.

În basm, Gretchen nu abandonează, nu ostenește. În pofida comportamentului ostil, urâcios, al lui Karl și a convingerii tuturor că băiatul a murit, ea străbate lumea să-l caute, trece prin tot felul de întâmplări/ probe cu valențe inițiatice (traseul pe care îl parcurge și personajele întâlnite au semnificațiile lor tainice, merită – separat – o analiză detaliată). Devotamentul ei pentru dragul prieten dispărut/rătăcit este desăvârșit. Perechea se reface prin stăruința și consecvența Gretei, iar revenirea lor, împreună, acasă, după periplul sinuos prin lume, înseamnă triumful iubirii și al inocenței, redobândirea paradisului pierdut, a spațiului dominat de lumina solară: „Erau acuma amândoi oameni în toată firea și totuși copii în inimile lor; și acum venise vara, vara caldă și binefăcătoare”(pag. 169).

„Acasă” poate desemna (atât în „Floare-albastră” cât, încă mai explicit, în basmul lui Andersen) nu doar locuința pământeană – reper important, totuși vulnerabil și efemer –, ci și lumea atemporală, a începutului perpetuu, arealul primordial, sacru, cu desăvârșire stăpânit de iubire atotcuprinzătoare și puritate. Un „acasă” biblic, intrinsec veșniciei.

Bibliografie:

1) Andersen, H.Chr., Crăiasa Zăpezii, trad. Al. Philippide și I. Cassian – Mătăsaru, colecția Biblioteca pentru toți copiii, Ed. Ion Creangă, Buc., 1974

2) Eminescu, Mihai, Poezii – Proză literară, vol. I, colecția Mari scriitori români, Ed. Cartea Românească, Buc., 1978

Mihaela Malea Stroe

 

 

Ania Caill (Corona Brașov) participă în weekend la Cupa Mondială

  • Ania Caill ia startul în Cupa Mondială care debutează mâine la Zauchensee (Austria)

Pe 15 și 16 ianuarie, Zauchensee devine terenul de înfruntare a celor mai bune schioare de viteză din lume: coborâre și super-G.

La startul competiției se va afla și sportiva Coronei Brașov, Ania Caill, care va concura în ambele probe. Cursa de coborâre va avea loc mâine, 15 ianuarie, iar cea de Super-G în data de 16 ianuarie.

„Am făcut deja primele antrenamente ieri și astăzi. Pârtia este grea, cu sărituri foarte mari și viraje foarte tehnice. Se simte încă faptul că am lipsit în luna decembrie din circuitul Cupei Mondiale. Acesta este foarte greu și trebuie să reintru în ritm. Fac pas după pas, iar obiectivul este să obțin un rezultat cât mai frumos. Sunt bucuroasă că m-am reîntors acolo unde îmi este locul, în Cupa Mondială!” a declarat Ania Caill, sportiva Coronei Brașov.

Traseul întrecerii din Zauchensee este considerat unul dintre cele mai spectaculoase și mai solicitante trasee din întreaga Cupă Mondială de schi feminin.

Pe panta de pornire extrem de abruptă sportivele accelerează în doar cinci secunde la o viteză de peste 100 km/h, după care urmează un traseu marcat de sărituri și viraje care necesită extrem de multă forță și concentrare din partea concurentelor.

Prima cursă de Cupă Mondială a avut loc la Zauchensee în 1980, la acel moment încă pe „vechea” coborâre FIS, coborârea Gamskogel de est. Din 1990, cursele au loc pe „noul” traseu al Cupei Mondiale de la Gamskogel, prin Kälberloch.

Ania se află în top 100 al celor mai bune schioare din lume în proba de coborâre, alături de schioare provenind din țări cu mare tradiție în schiul alpin. Prezența ei la cupele europene și în Cupa Mondială duce numele României la unele dintre cele mai puternice competiții de schi alpin din lume.

Ania Caill este antrenată de fostul schior de performanță Ioan Achiriloaie.

Baftă, Ania!

Su rsa si imagineȘ comunicat remis La pas prin Brasov

Schiorul Coronei Brașov luptă pentru calificarea la Jocurile Olimpice

  • Raul Danciu calificări pentru Jocurile Olimpice
  • Diana Rențea, componentă a lotului național, s-a accidentat înaintea calificărilor

Schiorii Coronei se află în cantonament la Kronplatz, în Italia, unde începe lupta între sportivii lotului național pentru un loc pe lista sportivilor participanți la Jocurile Olimpice.

Misiunea este una dificilă, ținând cont că România dispune de un loc la feminin și unul la masculin la schi alpin.

Corona Brașov are doi sportivi, Diana Rențea și Raul Danciu, în loturile naționale. Din păcate însă, Diana Rențea, aflată în cantonament în Italia, s-a accidentat ieri, înaintea începerii calificărilor și nu va mai putea lua startul în cursa pentru Beijing.

Raul Danciu va concura în fiecare dintre cele cinci manșe la slalom și slalom uriaș, pentru calificare contând cele mai rapide trei manșe din fiecare probă. Concursul este organizat de Federația Română de Schi Biatlon.

Diana Rențea și Raul Danciu sunt antrenați Emilian Focșeneanu și de Bogdan Barbu.

Baftă, Raul! Capul sus, Diana!

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov