Toate articolele scrise de Dan Strauti

Concert Extraordinar de Ziua Femeii, la Filarmonica Brașov!

Recomandari, , , , ,

Ziua Internațională a Femeii este sărbătorită la Filarmonica Brașov printr-un concert extraordinar în care veți avea ocazia să ascultați o selecție de lucrări dedicate tuturor Doamnelor și Domnișoarelor. Artiștii Orchestrei de Cameră, sub îndrumarea muzicală a concert-maestrului Dănut Manea, alături de soliștii invitați – violonistul Florin Ionescu-Galați și pianistul Ioan-Dragoș Dimitriu, se întâlnesc în acest program pentru a oferi o seară de neuitat, dedicată eternului feminin.

Astfel, Joi, 4 martie 2021, ora 19.00, va avea loc pe scena Sălii Patria, Concertul dedicat Zilei Internaționale a Femeii, eveniment ce cuprinde în program un repertoriu bogat și de mare popularitate: E. Elgar – Serenada în mi minor op. 20, E. Elgar – Salut d’Amour op. 12, J. S. Bach – Arie pe coarda sol, Fr. Kreisler – „Liebesfreud”, Fr. Kreisler – „Liebesleid”, Fr. Kreisler – „Schön Rosmarin”, S. Joplin – „The Easy Winners”, S. Joplin – „The Entertainer”, S. Joplin – „Elite Syncopations” și V. Monti – Csárdás.

Evenimentul va fi transmis pe canalele de comunicare ale instituției, pagina de facebook și canalul de youtube, precum și pe paginile de Facebook ale Radio România Muzical, Știrile Transilvaniei și Televiziunea Online “Iubim Brașovul”.

Accesul este gratuit.

Repere artistice…

Violonistul Dănuţ Manea s-a născut în anul 1964 la Roşiorii de Vede şi a început studiul viorii la vârsta de 7 ani, în oraşul natal.

În anul 1975 este admis la Liceul de Artă din Craiova, unde studiază vioara, la clasa prof. Gheorghe Iaurum. În această perioadă evoluează pe podiumul de concerte al Filarmonicii din Craiova, în recitaluri de grup sau ca solist şi obţine premii naţionale la concursurile pentru elevi.

Ultimii ani de liceu îi urmează la Liceul de Artă „George Enescu” din Bucureşti, iar în anul 1989 obţine Diploma de Licenţă la Conservatorul „George Enescu” din Iaşi, la clasa prof. Leonid Popovici.

În anii studenţiei se înfiinţează Cvartetul „Gaudeamus” (unde evoluează la vioara I), formaţie ce se perfecţionează sub îndrumarea membrilor Cvartetului „Voces”. Cu acest ansamblu a susţinut numeroase concerte în ţară şi străinătate.

Palmaresul său competiţional cuprinde:

1987 – Premiul I la Concursul de Muzică de Cameră „Gheorghe Dima”;

1987 –  Premiul Uniunii Compozitorilor;

1988 –  Premiul I la Concursul de Cvartete de la Braşov;

1988 –  Premiul Uniunii Compozitorilor;

1992 – Premiul Special al Juriului la Festivalul „Canti per Europa” de la Veneţia, Italia;

Din 1991 Dănuţ Manea este concertmaestru al Orchestrei simfonice a Filarmonicii Braşov şi asigură, din 2005, conducerea muzicală a Orchestrei de cameră. De asemenea a fost concert-maestru al Orchestrei de cameră „Virtuozii din Transilvania” (1993-1994), cu care a efectuat turnee în Japonia, unde a  înregistrat  şi CD-uri. Între anii 1994-1995 a fost concertmaestru al Filarmonicii din Chihuahua, Mexic.

A fost invitat să susţină cursuri de măiestrie la Yokohama şi Kobe (Japonia) şi Chihuahua (Mexic).

A realizat înregistrări la Radio Bucureşti, Radio Moscova (preluarea concertului de la Sala „Ceaikovski” din Moscova), Televiziunea italiană RAI, Eurovision (preluarea concertului de la Palazzo Labia din Veneţia). A efectuat turnee de recitaluri şi concerte în Japonia (unde realizează trei CD-uri).

În anul 2014, Dănuţ Manea debutează la celebra Carnegie Hall din New York, iar în anul 2015 este din nou invitat să susţină un recital de vioară şi pian în prestigioasa sală.

Violonist virtuoz, Florin Ionescu-Galaţi s-a impus în viaţa muzicală românească drept unul dintre vârfurile generaţiei sale. Născut la Bucureşti, în anul 1970, a început studiul viorii la vârsta de patru ani, sub îndrumarea tatălui său, cunoscutul violonist şi dirijor I. Ionescu-Galaţi. Apariţia în public alături de Orchestra Naţională Radio, la vârsta de zece ani, cu concertul de vioară de Kabalevski, prevestea un talent neobişnuit ce avea să devină curând cunoscut.

A studiat la Şcoala de Muzică din Braşov cu profesorul Radu Hamzea şi a absolvit cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, la clasa maestrului Ştefan Gheorghiu.

Este laureat al concursurilor internaţionale „Usti nad Orlici” (Cehoslovacia), „Dinu Lipatti” şi „George Enescu” (România), „Tibor Varga” (Elveţia), „Paganini” (Italia), „Wieniawski” (Polonia).

Cariera sa internaţională, începută în 1982, s-a derulat spectaculos în recitaluri şi concerte alături de ansambluri cunoscute ca: orchestrele simfonice de la Graz, Saarbrucken, Marsilia, München, Genova, Atena, Istanbul, Ankara, Izmir, Chişinău, orchestrele radio din Basel, Bucureşti, etc., în săli de renume din Europa, SUA şi Japonia, precum „Gasteig” şi „Herkule” din München, „Carnegie Hall” din New York, „Beethoven Halle” – Bonn, „Santory Hall” – Tokyo. În diverse formule camerale a colaborat cu Ayla Erduran, Viktor Pikaisen, Viktor Tretiakov, Lory Wallfisch, Valentin Gheorghiu.

A realizat înregistrări de referinţă pentru posturi de radio sau TV din Germania, Turcia, Franţa, Japonia, SUA. În ţara noastră artistului i s-a acordat Premiul Televiziunii Române (1996, 1997) şi Premiul Pro TV pentru participarea ca solist în concertul televizat co-producţie România-America, Marele Premiu al Uniunii Criticilor şi Interpreţilor români (1996), Premiul pentru promovarea muzicii româneşti în ţară şi în străinătate acordat de Uniunea Criticilor Muzicali (2002) și Cel mai bun solist al Anului 2002 în Turcia.

Florin Ionescu-Galaţi a cucerit publicul de pretutindeni, obţinând comentarii pe măsură ale presei de specialitate.

Ioan-Dragoș Dimitriu, născut la Brașov în anul 1991, și – a făcut debutul său internațional în 2011 la sala Filarmonicii din Berlin cu concertul numărul 5 „Imperialul“ de Beethoven. În 5 decembrie 2018 a cântat pentru prima oară cu orchestra la Konzerthaus Viena interpretând Rhapsody in Blue de Gershwin.

Dragoș a început studiul pianului la vârsta de 6 ani și a fost îndrumat pe căile artei pianistice de către pianista și Prof. Univ. Dr. Corina Ibănescu. Între 2003 – 2010 a obținut peste 20 de premii I și cinci Mari Premii la concursuri naționale și internaționale de pian, printre care premiul 1 la concursul internațional de muzică din Fundao, Portugalia, între 2003-2007 premiul 1 la olimpiadele naționale și a fost laureat al Eurovision Young Musicians. De asemenea a concertat alături de majoritatea orchestrelor din România sub bagheta dirijorală a unor maeștri precum Ilarion Ionescu-Galați, Horia Andreescu, Tiberiu Soare ș.a.

În 2010 a intrat la Universitatea de Muzică și Arte Dramatice din Viena unde a lucrat sub îndrumarea lui Martin Hughes și pe urmă cu Stefan Arnold. Ca pianist solo sau în ansambluri camerale a obținut peste 25 de premii 1 la concursuri internaționale precum „Pietro Argento“ International Piano Competition în Italia, Cameristi de’ll Alpe Adria Competition în Italia și concursul Casino Austria Rising Stars Award la Viena (alături de saxofonistul sârb Marko Dzomba).

În ultimii ani, Dragoș și-a propus să susțină artiștii și arta de bună calitate în rândul muzicienilor de vârsta sa, astfel a fondat agenția de impresariat Aegeria Artists Management la Viena și Transylvanian International Piano Competition la Brașov care a adus la Brașov până acum 100 de pianiști din toate colțurile lumii. Totodată este fondatorul orchestrei de tineret Ton der Jugend Symphonie Orchester din Viena care a adus pe scene precum Sala de Aur a Musikverein din Viena și Konzerthaus din Viena unii dintre cei mai talentați artiști până în 35 de ani. În 2018, Asociația Ton der Jugend a fost co-organizatoare a Festivalului de Muzică Croată din Viena.

Din 2018 a fost numit Artist Manager al festivalurilor Chiemgauer Musikfrühling din Germania și al Festivalului Internațional de muzică de cameră SoNoRo care s-a desfășurat pe o perioadă de trei săptămâni la București, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov și Sibiu. Totodată a realizat alături de Festivalul SoNoRo avant-premiera CD-ului Rhapsodie Roumaine în sala de Sticlă a Musikverein din Viena. În 2019 a colaborat și cu Stift Zomerfestival din Olanda alături de echipa organizatoare.

În 2019, alături de pianistul Horia Mihail, a fondat Festivalul TAMTAM la Brașov. De asemenea, începând cu martie 2020, cei doi au fondat ScenaVirtualaTAMTAM, prima de acest fel apărută în lume pe perioada pandemiei.

Din decembrie 2020, Ioan-Dragoș Dimitriu a fost numit Manager al Filarmonicii din Brașov.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Municipiul Brașov a obținut, prin legea bugetului de stat, cea mai mare alocare directă de fonduri din ultimii 10 ani, pentru investiții – dintre cele 30 de milioane de lei, 10 milioane au ca scop atragere de noi investitori în industria auto electrică și în industria spațială –

Brasovul azi, , , ,

În cursul zilei de marți, 3 februarie, Parlamentul României a adoptat, fără modificări, bugetul de stat al României pe anul 2021. Unul dintre articolele aprobate în cadrul acestui buget este cel referitor la alocarea, către municipiul Brașov, a aproape 30 de milioane lei (29,52 de milioane de lei) pentru investiții aflate în curs de derulare – cum este pasajul Fartec și programul de eficientizare energetică a blocurilor, prin programul social – dar și pentru unele noi, care au ca scop atragerea de investitori în facilități de producție, în domeniul mijloacelor de transport „verzi“ și industria aerospațială.

„Astăzi (ieri, n.n.) s-a votat bugetul de stat. Municipiul Brașov este printre municipiile cu o alocare substanțială și mă bucur că toate deplasările la București și toate discuțiile pe care le-am avut la nivel de ministere au dat roade.

Primim de la Bugetul de stat o alocare specifică pentru trei proiecte mari: finalizarea podului Fartec, unde lucrările merg înainte și graficul este astfel făcut încât să fie finalizat la sfârșitul lunii iulie a acestui an. Am primit de la bugetul de stat suma de zece milioane de lei pentru finalizarea acestui obiectiv. Sunt banii de care mai avem nevoie pentru a duce la capăt pasajul Fartec.

Am mai primit o sumă echivalentă pentru reabilitarea termică a unor blocuri din Brașov care fac parte dintr-un proiect social mai amplu; anul acesta vom finaliza aceste 19 blocuri. Iar al treilea proiect este o alocare de zece milioane de lei pentru achiziția de terenuri în vederea amenajării unor viitoare parcuri industriale și pentru atragerea de investitori strategici.

Cred că sunt vești bune și dintr-o perspectivă bugetară, pentru că vorbim de un an cu o încărcătură mare asupra bugetului și cu o predictibilitate complicată, mai ales în contextul pandemiei, iar modul în care am obținut această susținere pentru proiecte aflate în desfășurare la ora actuală ne permite să eliberăm sume echivalente pentru proiecte noi, iar de asta are nevoie Brașovul: avem nevoie de un buget care să poată să acopere toate nevoile prezente în comunitatea brașoveană la ora actuală. 30 de milioane de lei este o sumă considerabilă, consistentă și de care Brașovul are nevoie, o sumă pentru care m-am luptat și pe care am reușit să o obțin de la Guvernul României. Le mulțumesc pentru grija pe care o arată și în acest fel Brașovului”, a declarat primarul Allen Coliban.

De-a lungul anilor municipalitatea a mai obținut fonduri de la bugetul de stat, dar prin intermediul unor programe derulate de diverse ministere – Ministerul dezvoltării – extinderea domeniului schiabil, Ministerul mediului – achiziția de troleibuze și autobuze electrice etc. Suma de 30 de milioane de lei reprezintă cea mai mare alocare directă, prin bugetul de stat, cel puțin din ultimii 10 ani. 

Noua strategie a Brașovului pentru atragerea investitorilor: crearea unui parc industrial, cu toate facilitățile necesare, pentru industria automotive, inclusiv componenta de motorizare electrică, și industria aerospațială 

Potrivit primarului Coliban, Brașovul are nevoie de o strategie care să împletească tradiția sa industrială cu noile tendințe de dezvoltare tehnologică, și de locații pregătite în mod special de municipalitate pentru atragerea unor investitori strategici.

,,Când discutăm de mediul economic în ansamblu, este important să avem o strategie. Brașovul nu este doar acel oraș medieval cu un centru istoric, ci este și un oraș cu o tradiție industrială, construită în decade de muncă și specializări și pe care suntem datori să o continuăm.

Pe de altă parte, industriile și mediul economic se schimbă, și odată cu evoluția tehnologiilor, și în contextul creat de pandemie. Se vorbește tot mai mult de a muta facilități de producție dinspre Asia spre Europa. Și întrebarea care se pune este unde se poziționează Brașovul în acest joc, care este rolul pe care îl putem avea? La ora actuală, pe zona de infrastructură avem unele deficiențe.

Încă nu avem aeroportul, dar îl vom avea, și cum gândim dezvoltarea din jurul lui îl va face să fie relevant sau nu. Pe lângă asta, nu avem autostrăzi, dar le vom avea și știm unde se vor întâlni acestea. Toate aceste perspective, toate aceste proiecte constituie oportunități, iar noi, la nivel local, suntem datori să le vedem și să pregătim zona și municipiul pentru aceste dezvoltări ulterioare.

Asta înseamnă să gândim o strategie referitoare la ce tip de investitori strategici ne îndreptăm, să mergem către ei cu oferte țintite și cu argumente puternice, și să gândim un plan de a reloca o parte din industrie din oraș către aceste noi zone industriale și logistice.

Ca exemplu, chiar dacă Brașovul nu are încă aeroport și autostradă, are însă o infrastructură feroviară importantă, fiind cel mai important nod feroviar după București, iar acest lucru ajută industriile care se pretează la transport feroviar pentru a-și transporta produsele”, a declarat primarul Coliban*.

Una din investițiile a cărei finanțare, în valoare de 10 milioane de lei, a fost aprobată în bugetul de stat este cea referitoare la achiziția unor terenuri pentru înființarea unui parc industrial. Aceste terenuri se vor alipi unor suprafețe de teren pe care Municipalitatea le deține, pentru a crea un parc industrial de mari dimensiuni, care să răspundă nevoilor actuale ale investitorilor.

,,Suntem în aceste momente în procesul de a identifica şi achiziţiona terenuri care să beneficieze de acest acces la calea ferată, pentru a oferi ulterior, într-un pachet cu adevărat atractiv, către investitori strategici în energie verde, cu rol în tranziţia către transport verde, orice ar putea fi produs la Braşov“, a precizat primarul.

El a explicat că primăria deja a făcut primii paşi înspre planul de renaştere industrială, înţelegând că un investitor are nevoi mai complexe decât platforme industriale tradiţionale, în special atunci când Braşovul are anumite atuuri pe care poate miza. În ceea ce priveşte tipul de inves­titori pe care îi vizează noua admi­nistraţie, aceştia ar putea veni dinspre in­dustrii precum automotive sau aero­nautică.

„Mă uit la tradiţia Braşovului şi mă gândesc la faptul că am avut industrie de autocamioane, tractoare, rulmenţi. Rulmenţi avem şi acum, din celelalte mai puţin. Și mă gândesc că în contextul în care multe administraţii locale cumpără şi au fonduri pentru achiziţii de autobuze electrice, de ce să nu avem un investitor să producem la Braşov autobuze electrice? Avem tradiţie şi forţă de muncă specializată pe zona de aeronautică, care vedem că s-a democratizat, pornind de la drone la mijloace de transport uşoare. De ce să nu avem un astfel de investitor în Braşov? Dacă ne referim la energie şi zona de stocare, este un domeniu foarte dinamic, se schimbă de la o zi la alta şi am putea fi un jucător cheie“, a completat primarul.

Municipiul Brașov deține proprietăți în proximitatea ocolitoarei, cu acces direct la magistrala CF 300, și intenționează extinderea acestei zone, având în vedere crearea unei zone de dezvoltare industrială. Pentru a crea o zonă atractivă pentru potențialii investitorii, este necesară achiziția și a imobilelor învecinate, astfel încât Municipalitatea să poată realiza o serie de investiții în infrastructură și rețelele de utilități, în scopul ca acest teren să devină o oportunitate pentru investițiile private.

*în cadrul interviului on-line acordat Ziarului Financiar sub titlul „Investiți în România“

Video: YouTube

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Acasă la origini, în Țara Făgărașului. Strângere de fonduri pentru RUF – Romanian United Fund iniţiată de Fundația Comunitară Țara Făgărașului

Recomandari, , , , , ,

Oriunde am fi în lume, păstrăm și purtăm cu mândrie o ie de la bunici, de acasă. Portul tradițional e o emblemă a identității noastre, cămășile cusute spun povești despre cine suntem și de unde venim. Comunități din România, împreună cu parteneri ai societății civile, au pornit într-o misiune, cu scopul de a valoriza, proteja și promova autenticitatea portului tradițional, dar și să asigure continuitatea acestuia, cât și prezervarea, recuperarea și transmiterea meșteșugurilor tradiționale. Alătură-te nouă!

*** De ce-ul din spatele inițiativei. Asistăm la o renaștere a IEI, dar nu știm unde să găsim una autentică pentru a-i îmbrăca pe copii la botez sau la serbare. Știm că motivele cusute pe ie spun o poveste, dar nu mai știm să o descifrăm. Știm că munca artizanilor e importantă, dar ne e greu să îi identificăm sau să ajungem în contact cu ei. Ajută-ne să realizăm o cartografiere a portului tradițional în comunități din România, ca să putem călători #acasălaorigini prin poveștile spuse și transmise de ii, catrințe, zăvelci, fote și costume.

De îndată ce avem informațiile prinse în albume fotografice și hărți, și românii din țară și din diaspora vor putea călători fizic acolo unde sunt colecții, acolo unde sunt meșteri, muzee sau oameni pasionați, pentru a se conecta la poveștile despre bunicii și străbunicii lor. Vom putea să le transmitem copiilor noștri aceste povești mai ușor. Vom putea să convingem turiștii străini să ne viziteze și pentru “turism cultural textil”. Vom putea să arătăm marilor branduri care este valoarea și autenticitatea modelelor și textilelor românești. Și mai ales, vom putea crea rețele de colaborare care să ducă mai departe patrimoniul cultural românesc și să susțină creatorii din spate.

*** Despre proiect Împreună cu Asociația La Blouse Roumaine IA, am început în 2020 un demers de a cartografia portul popular din Țara Făgărașului și județul Vâlcea. Este un proiect pilot prin care ne propunem să identificăm comunitățile locale care mențin tradițiile și le transmit generațiilor viitoare, să identificăm și să fotografiem portul tradițional și textilele din aceste comunități, să identificăm artizanii, meșterii și meșteșugarii care încă mai lucrează, să realizăm albume fotografice locale și regionale care să pună în valoare autenticitatea și poveștile din spatele portului tradițional românesc.

Pe termen lung, acest demers de documentare își propune să contribuie la dezvoltarea “Registrului Național al Portului Tradițional”, un proiect propus de Asociația La Blouse Roumaine IA, ce are ca obiectiv crearea unei platforme de identificare și protejare a expresiilor culturale și a cunoașterii tradiționale, cât și crearea unei rețele de comunități culturale și patrimoniale în România. Ne dorim să inspirăm cât mai multe comunități în acest demers. ***

Obiectivul acestui fundraiser Am realizat deja ședințe foto în 24 de comunități din Țara Făgărașului (cu sprijinul coordonatorilor locali și a voluntarilor), avem peste 50.000 de fotografii și zeci de povești documentate. Estimăm acest efort voluntar din 2020 la 10,000 USD (munca fotografilor, a coordonatorilor, a liderilor din comunitate, transportul și alte costuri de proiect).

Avem nevoie de încă pe atât în 2021 pentru a continua munca de cartografiere și crearea unei hărți online (în alte comunități din Țara Făgărașului), pentru a crea designul unui album fotografic local și regional, pentru a documenta în continuare povești, a mapa artizani, și pentru a realiza aceste albume în format digital. Intențonăm să avem și un evenimente offline (cu transmitere online) dedicat lansării albumului.

Albumele vor conține fotografii profesioniste cu oamenii locului îmbrăcați în port tradițional specific zonei, povești și istorii asociate portului tradițional păstrate în memoria celor care le dețin, fotografii de arhivă, detalii despre fibre, materiale, culori, tehnici, motive și semnificații, profile de artizani și meșteșugari specializati in realizarea portului tradițional local, informații despre muzee locale, colecții private etc. În realizarea albumelor comunitățile vor colabora cu experți în patrimoniu cultural, port și textile tradiționale, încurajându-se parteneriatele cu instituții specializate.

*** “Acasă la Origini” este un proiect creat și inițiat de Asociația La blouse roumaine IA, implementat la nivel local și regional în parteneriat cu Federația Fundațiile Comunitare din România. Este un proiect-mărturie despre apartenenţa noastră la o familie, un neam și o cultură tradiţională extrem de bogată şi variată.

Creditele pozelor din vizual, în ordinea acelor de ceasornic, revin lui: David Botond, Artografica, Dan Strauti ***

Parteneri în proiect: Federația Fundațiile Comunitare din România, Fundația Comunitară Țara Făgărașului, Fundația Comunitară Vâlcea, Asociația La Blouse Roumaine IA, Romanian United Fund *** Fundația Comunitară Țara Făgărașului s-a constituit legal ca organizație non-guvernamentală în iunie 2013.

Ca organizație independentă, fundația se pozitionează echidistant față de firme, instituții sau formațiuni politice din comunitate. FCTF funcționează ca un mecanism de identificare a nevoilor, dar și a oportunităților, propune strategii, creează mediul pentru sprijinirea și dezvoltarea comunității și urmărește în activitatea sa beneficiul public. Rolul FCTF este acela de a aduce împreună resurse locale și naționale, în vederea strângerii de fonduri private pentru a susține proiecte din Țara Făgărașului.

Ne dorim să transformăm comunitatea în bine și să investim în arii diverse precum artă și cultură, educație și tineri, sănătate, antreprenoriat, stil de viață sănătos dar și altele. Alături de donatorii noștri, ne dorim să fim un motor al schimbărilor pozitive în comunitate.

Scopul fundației este de a contribui la îmbunătățirea calității vieții in Țara Făgărașului și zonele adiacente prin cunoașterea comunității, mobilizarea si distribuirea de resurse pentru inițiative de dezvoltare locală.

Acasă la origini este un proiect-mărturie despre apartenenţa noastră la o familie, un neam și o cultură tradiţională extrem de bogată şi variată în zonele specifice Ţării Făgăraşului. Parte dintr-o idee mai amplă proiectul pune în centru fotografia ca eveniment, ca celebrare, ca artă.

Pe 24 iunie 2020, de Ziua Universală a Iei, proiectul „Acasă, la origini” a debutat într-o explozie de culoare pe pagina de Facebook a Fundaţiei Comunitare Ţara Făgăraşului, readucând în prim-plan portul popular prin imagini profesioniste care captează spiritul actual în straiele de odinioară, autentice, construind o punte a tradiţionalului care leagă generaţii şi uneşte comunităţi, dar și redescoperind specificul cultural local. *** Romanian United Fund is Diaspora’s Fundraising Platform. We are a truly unique and purely philanthropic institution (100% of donations are transferred to our recipient projects). We are committed to raising funds for impactful organizations (called Community Partners) and to financing projects that make a difference in the lives of Romanians. In the process, we hope to bring together the Romanian Diaspora and create a precedent of cooperation and hope. Read more about RUF’s Community Partners and Fundraising Guidelines on romanianunitedfund.org. Facebook pays all the processing fees for you, so 100% of your donation goes directly to the nonprofit.

Expoziția ŢARA BÂRSEI – Spațiu meşteşugăresc multicultural

Recomandari, , ,

În cadrul Expoziției ŢARA BÂRSEI – Spațiu meşteşugăresc multicultural, 13 meșteri și artizani din județul Brașov își vor expune lucrările.  Vernisajul va avea loc în data de 4 martie, ora 13.00, în foaierul Centrului Cultural ,,Reduta”.

Expoziția va fi găzduită din 2 martie până în 10 mai 2021 și este organizată de către Serviciul Cultură Tradițională din cadrul Centrului Cultural Reduta în colaborare cu Asociaţia Creatorilor de Artă Contemporană şi Tradiţională Braşov.

Roman Violeta Karmen – Dantela frivolité

Roman Violeta Karmen a deprins tehnica dantelei frivolité la vârsta de 9 ani de la o săsoaică, tanti Ani ce lucra ca vânzătoare la magazinul „Arta populară” din Agnita, aceasta dăruindu-i și prima suveică din os de vită pe care și acum o păstrează cu sfințenie.

Valeria Neuvirt – Împletiturile din fibre vegetale

Meșteșugul împletirii sforii în tehnica macramé îl practic de peste 20 de ani. La insistențele muzeografilor de la Muzeul de Etnografie din Brașov și a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din Brașov, am învățat de la un meșter popular din Covasna și meșteșugul împletirii pănușilor, întrucât în zona Brașovului acest meșteșug nu se mai practică în nici un sat.

Sorin Petrișor – Țesutul

Războiul de țesut a fost la noi în casă din vremea copilăriei. E lesne de înțeles că în anii ’60, în satele din Țara Făgărașului, fiecare gospodărie își crea straiele și veșmintele în casă. Fiind cel mai mic din frați, eram oropsit să o ajut pe mama și mătușa mea la război. Așadar, dacă îmi făceam norma la “țeghi” puteam ieși la joacă. Să chiaptăn lână pentru straie era chiar plăcut, mai ales iarna, la sobă.

Margareta Armanko Zachi – Pictura pe lemn

În 1996 am început colaborarea cu un atelier de mobilă al unei prietene. Propriu-zis aici m-am format și am învățat tehnica picturii și motivele tradiționale specific săsești și maghiare din Brașov și Sibiu. De la obiectele mici am trecut treptat la lucrări mari, obiecte de mobilier pentru diferiți clienți și pensiuni. După atâția ani pot spune că pictura pe lemn a devenit un stil de viață.

Manuela Ivan – Pictura pe lemn

Totul a început din pasiune pentru mobilierul pictat vechi. Fiind atrasă de mică de pictură, am fost impresionată de mobilierul pictat tradițional din Transilvania și am început să mă documentez în acest domeniu. După cei 3 ani de ucenicie, m-am dedicat întru totul picturii pe lemn, astfel că în prezent practic acest meșteșug de peste 5 ani.

Liliana Cireșica Soare – Ia românească

Am 65 ani și am învățat tainele acestui meșteșug de la mama și bunica mea. Am început sa cos la vârsta de 7 ani. Deși am practicat meșteșugul ca hobby toată viața, acesta a devenit o ocupație constantă de peste 10 ani, de când am ieșit la pensie. Cel mai drag model este cel cu floarea soarelui pe care l-am creat, dar și pe celelalte le lucrez cu mult drag.

Ionela Bran – Costume populare

Am moștenit dragostea de cusut și țesut de la bunici. Bunica și străbunica din partea mamei erau cunoscute pentru că brodau cele mai frumoase ii din zona Branului. Astfel că, din școala primară am învățat să mânuiesc acul pentru a coase mici modele pentru hainele păpușilor și mai târziu și pentru mine.

Ion & Virginia Ghiță – Pielăritul

Ion și Virginia Ghiță, creatori populari – au învățat meșteșugul din familie, de la Neculai Roată, vestitul meșter pielar din Șcheii Brasovului. Meșteșugul dobândit a fost perfectionat aproximativ 15 ani în cadrul unei fabrici de profil și a cooperativei meșteșugărești din Brasov. Obiectele din piele: genți, brâie, opinci, brățări, sunt comercializate prin intermediul magazinelor muzeelor și a târgurilor de profil.

Ioan Neuvirt – Crestăturile în lemn

De mic copil am fost fascinat de lumea magică a lemnului. Elev fiind, am participat la o tabără de sculptură unde am întâlnit meșteri populari din diferite zone. La îndemnul acestora, am căutat motive specifice zonei Țării Bârsei pe care am început să le aplic pe obiectele mele, la început linguri. Principalele esențe de lemn folosite au fost bradul, teiul și paltinul.

Ion Mănăilescu – Încondeierea ouălor

Arta încondeierii ouălor am descoperit-o de mic copil, în casa bunicii. Am copilărit în satul Siriu, la poalele munților Buzăului. De la vârsta de 7 ani obișnuiam să o ajut pe bunica și mama în Săptămâna Mare la încodeiatul ouălor. Mânat de un dor de copilărie și casa bunicii, am început să încondeiez ouă ca hobby în stilul tradițional al Țării Bârsei.
Ioan Craioveanu – Ceramica populară

Meșteșugul olăritului l-am descoperit întâmplător în anul 2001, când l-am întâlnit pe creatorul popular Nicolae Diaconu. Deși acesta mă angajase pe postul de șofer, în scurt timp lutul și fascinația satului românesc m-au atras iremediabil. Am petrecut 9 ani în atelierul marelui meșter, descifrând aproape toate tainele lutului și ale țăranului român.

Gabriela Bularca – Împletitul firelor textile

În clasa a V-a am făcut cunoștință pentru prima oară cu o croșetă, a fost dragoste la prima vedere, și am fost fascinată de cât de multe lucruri se pot realiza doar cu o croșetă și un fir de lână. Am crescut într-o familie în care meșteșugurile au fost și sunt prețuite, fiind transformate în meserii pentru mulți dintre membrii ei

Cornel Sculean – Pictura pe sticlă – un meșteșug împământenit de țăranii transilvăneni

Arta picturii pe sticlă am învățat-o singur. Călăuză la început de drum mi-au fost câteva filmări realizate la Muzeul Astra cu Nicolae Suciu din Cincu, ultimul iconar al Țării Făgărașului și câteva cărți împrumutate de la Prima Școală Românească. Pictez icoane naive, în stilul picturii tradiționale, specifice Ţării Bârsei. Tehnica de realizare este pictură în ulei și acrilic pe dosul sticlei. Ramele icoanelor sunt simple, realizate din lemn de brad, tei sau paltin.

,,Colaborarea cu Asociaţia Creatorilor de Artă Contemporană şi Tradiţională Braşov nu poate decât să mă bucure, deoarece am reușit să montăm o expoziție în foaierul Centrului Cultural Reduta și să avem invitați 13 meșteri populari și artizani din județul Brașov. Pe lângă lucrările expuse sunt prezentate și 13 meșteșuguri, învățate, păstrate și transformate în stil de viață pentru majoritatea dintre ei.

În viitor, vom povesti în cadrul unor ateliere, copiilor de toate vârstele, despre ceramica populară, împletitul firelor textile, pictura pe lemn, dar și despre alte meșteșuguri, pentru a le dezvolta creativitatea și dragostea față de tradițiile și obiceiurile populare. Am luat toate măsurile de siguranță pentru organizarea acestei expoziții, dar dacă nu veți ajunge în perioada 4 martie – 10 mai la Centrul Cultural Reduta, veți avea ocazia, după vernisaj, să vizionați fotografiile cu obiectele expuse și să citiți povestea celor 13 meșteri populari și artizani din județul Brașov, pe site-ul nostru, pe Flickr, Tumblr și pe pagina de Facebook’’, comunică Adrian Vălușescu, manager al Centrului Cultural Reduta.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Artistul Iulia Șchiopu expune la BoltART

Recomandari, , ,

În luna martie, Muzeul de Etnografie Brașov vă propune, în vitrina Muzeului Civilizației Urbane a Brașovului, o expoziție care are ca temă eternul feminin.

Vitrina BoltART găzduiește, până la începutul lunii aprilie, lucrările artistului plastic Iulia Șchiopu, care transpune în culoare frumosul feminin într-un mod unic, inconfundabil, care purifică sufletul. Iulia Șchiopu, dedicată artei, poveștilor, visurilor și călătoriilor printre sentimente și epoci, uimește de fiecare dată prin creațiile sale. Păpușile pe care le materializează în imagini comunică stări, gânduri, ne transpun într-o lume fantastică, unde suprarealismul – arta uimitoare a visurilor – ne prinde într-un carusel nebun al stărilor, al amintirilor și al dorințelor din toate timpurile.

”Priviți spre noi, priviți spre voi, în luna lui Marte!”, este îndemnul pe care artistul îl transmite prin expoziția sa tuturor iubitorilor de artă.

Proiectul BoltART a apărut ca o necesitate de a menține vii legăturile dintre muzeu și prietenii săi, în aceste vremuri în care restrucțiile sanitare impun distranțarea fizică și interzicerea manifestărilor cu public.

Trei reprezentanți ai societății civile vor face parte din Comisia pentru înființarea Parcului Natural Brașovia

Brasovul azi, ,

Primăria invită cetățenii interesați de dezvoltarea sustenabilă a orașului nostru – conservarea biodiversității, un oraș prietenos cu locuitorii, îmbunătățirea calității vieții și a nivelului de confort al brașovenilor – să facă parte din Comisia mixtă tehnică pentru Înființarea Ariei Protejate (Parcul Natural) Brașovia (CMTIAPB). Scopul înființării acestui parc natural este protejarea și conservarea peisajului, concomitent cu crearea unui spațiu pentru activități recreaționale.

,,Ne-am ținut de promisiune, iar procedura și formularul de înregistrare pentru a fi membri în comisia de fundamentare a viitorului Parc Natural Brașov sunt pe site-ul Primăriei Brașov. Vă așteptăm să trimiteți CV-urile voastre și scrisoare de intenție pentru a face parte din această comisie, dacă vreți să contribuiți la realizarea acestui parc. Activitatea acestei comisii este foarte importantă, mai ales că decizia despre ce vrem să facem cu pădurile noastre, nu a pornit până acum de la răspunsuri fundamentate corect.

Această comisie își propune exact acest lucru, să avem o fundamentare corectă a modului în care trebuie să folosim pădurile proprietatea municipiului Brașov. Toate aceste păduri, care se întind de fapt între Brașov, Predeal, Valea Prahovei și Râșnov, sunt păduri care ar putea să devină o arie protejată consistentă, o arie protejată cu un plan de management modern, care să combine atât funcțiuni de pădure-școală, în care copiii noștri pot să învețe mai multe despre natură, cât și funcțiuni recreative, cum ar fi drumețiile, alergarea montană, mountain bike-ul, într un fel în care să nu deranjăm prea mult nici natura, dar nici pe ceilalți participanți la aceste activități.

Pe scurt, Brașovia va fi un mare parc natural, o arie protejată, din Poiană până în Predeal, cu trasee turistice neinvazive, cu poteci tematice și zone de agrement montan”, a explicat Allen Coliban.

Orice persoană care are cetățenia română, a altor state membre ale Uniunii Europene sau statelor aparținând Spațiului Economic European şi domiciliul în România, cunoaşte limba română, are vârsta minimă de 18 ani, are studii în conservarea naturii, silvicultură, geoștiințe, științe biologice, sociologie, economie, legislativ-juridic, și/sau experiență în înființarea ariilor protejate poate aplica pentru a reprezenta societatea civilă în această comisie.

Cei interesați trebui să răspundă unui chestionar, care vizează motivația de a face parte din comisie, viziunea lor despre parc, activitățile ce pot fi implementate în vederea dezvoltării durabile a zonei, creșterii calității vieții și a nivelului de confort al cetățenilor, conservării biodiversității și dezvoltării turismului sustenabil, precum și viziunea pe care o au despre importanța parcului în comunitate pe termen mediu și lung.

Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 8 martie. Candidaturile se depun pe e-mailul contact@brasovcity.ro, prin trimiterea unui CV și a copiei după cartea de identitate, după care candidatul va trebui să răspundă la 9 întrebări pe formularul de pe site. Necompletarea formularului atrage invalidarea candidaturii.

CMTIAPB este formată din:

– 3 consilieri locali: Cezar Crican, Pamela Diaconu și Raluca Stancu;

– 3 membri din aparatul de specialitate al primarului, care vor fi numiți prin dispoziție de primar;

– 4 membri dintre inițiatorii conceptului de proiect „Parc Natural Braşovia”: Mihai Orleanu, consilierul județean Silviu Ivan-Nunvailer, Spiridon Marian, Florin Stoican.

– 3 reprezentanți ai societății civile, care vor fi selectați până în data de 17 martie.

Selectarea celor 3 reprezentanți ai societății civile se realizează de Primarul Municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 42 din 27 ianuarie 2021 privind organizarea Comisiei mixte tehnice pentru înființarea Ariei protejate (Parcul Natural) Brașovia (CMTIAPB) și stabilirea componenței acesteia, la propunerea unei comisii formate din 3 reprezentanți, câte unul din fiecare categorie ce constituie comisia CMTIAPB: consilieri locali, membri din aparatul de specialitate, membri inițiatori.

CMTIAPB este organ consultativ cu atribuții de analiză, expertizare tehnică și consultanță, care asigură fundamentarea și susținerea procedurii de înființare a Ariei Protejate (Parc Natural) Brașovia în Municipiul Brașov.

Principalele obiective ale CMTIAPB sunt realizarea documentației necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes național, întocmirea studiilor de oportunitate și prefezabilitate pentru înființarea Ariei Protejate (Parc Natural) Brașovia, conceperea strategiei de dezvoltare a turismului sustenabil și ecoturismului în parcul natural Brașovia, crearea schemelor de funcționare administrativă și finanțare a ariei protejate.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

MOL România și Fundația Pentru Comunitate vor acoperi costurile școlii de șoferi pentru 36 de tineri din medii defavorizate

Prin lume, , ,
  • MOL România și Fundația Pentru Comunitate vor acoperi costurile școlii de șoferi pentru 36 de tineri din medii defavorizate
  • Cei 36 de tineri – care doresc să obțină permise din categoriile B și C – sunt câștigătorii concursului de proiecte din cadrul programului Permis pentru viitor, ediția a 6-a, 2020
  • Lista beneficiarilor se găsește pe paginile web ale Fundației Pentru Comunitate și MOL România

MOL România și Fundația Pentru Comunitate susțin financiar 36 de tineri din medii defavorizate pentru obținerea permisului de conducere de categoriile B sau C în cadrul celei de-a șasea ediții a programului Permis pentru viitor. Proiectele finanțate au fost selectate dintre cele 340 înscrise în concurs în perioada 26 noiembrie 2020 – 23 ianuarie 2021. Lista beneficiarilor a fost publicată de către Fundația Pentru Comunitate și MOL România

Beneficiarii au fost selectați dintre cei 340 de tineri care s-au înscris la această ediție, dintre care 317 au solicitat plata taxelor de școlarizare pentru permis de conducere categoria B și BE, 21 pentru C și CE, și câte unul pentru B adaptat și tractor agricol. Totalul solicitărilor de finanțare depășește suma de 657.000 lei. Cei 36 de câștigători vor beneficia de finanțare în valoare totală de 75.000 lei.

„Programul Permis pentru viitor se adresează tinerilor care doresc să obțină permisul de conducere, însă nu au resursele financiare necesare în acest scop. Sunt eligibili, în mod special, acei tineri care ar putea găsi un loc de muncă sau care ar putea primi atribuții de serviciu extinse, odată cu obținerea permisului de conducere. De-a lungul celor șase ediții ale acestui program, am întâlnit tineri ale căror povești ne-au oferit adevărate lecții de viață. Pentru noi, este o bucurie și o onoare să îi cunoaștem și să le putem fi alături. Așa cum am spus în repetate rânduri, MOL este partenerul devotat al comunităților. Ne propunem să rămânem în continuare alături de cei care au nevoie de noi și ne bucurăm să vedem că, de la an la an, numărul celor care vor să se înscrie în acest program este tot mai crescut”, a declarat Camelia Ene, CEO & Country Chairman al MOL România.

Beneficiarii acestei ediții a programului Permis pentru viitor provin din 22 de județe –Argeș, Bacău, Bihor, Brăila, Brașov, Cluj, Constanța, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Ilfov, Maramureș, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Teleorman, Timiș, Vrancea – și din București. Lista beneficiarilor poate fi consultată pe site-urile www.molromania.ro și www.pentrucomunitate.ro

„Mulți tineri și-au exprimat interesul față de această posibilitate după încheierea perioadei de înscriere. Lor, precum și celor care acum n-au obținut finanțare, și celor care au terminat cu succes școala de șoferi și doresc să obțină permis de conducere pentru altă categorie, le spunem că vom anunța o nouă ediție a acestui concurs de proiecte – ediția a 7-a – la sfârșitul lunii noiembrie. Se pot pregăti din timp pentru înscriere pe baza informațiilor aflate pe site-ul Fundației Pentru Comunitate. De asemenea, ne pot contacta și direct. Cu cei care au obținut finanțare la actuala ediție, în perioada următoare vom încheia contractele și vom transfera sumele pentru cheltuielile adiacente, pentru acoperirea costurilor înscrierii la școala de șoferi și mai departe pentru taxa de școlarizare”, a declarat András Imre, directorul executiv al Fundației Pentru Comunitate.

Despre programul Permis pentru viitor

Programul Permis pentru viitor este organizat de Fundația Pentru Comunitate din fondurile puse la dispoziție de MOL România. Prin acest program se acordă finanțarea necesară obținerii permisului de conducere pentru categoriile B, C sau D (incluzând tractoare agricole sau forestiere, troleibuze și tramvaie), în cazul tinerilor din medii defavorizate, cu vârstele cuprinse între 17 și 25 de ani, pentru care existența permisului este o condiție sau un avantaj în obținerea unui loc de muncă, ori un instrument benefic în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu în cazul celor care se află deja în activitate.

În cei șase ani de la prima lansare în 2015, programul Permis pentru viitor a fost premiat de două ori pe plan național: la Gala Societății Civile 2018 și la Romanian CSR Awards 2017.

Concursul de proiecte pentru ediția a 6-a a fost lansat la 26 noiembrie 2020, iar termenul de trimitere a dosarelor a fost 23 ianuarie 2021. Fondul programului este de 75.000 lei.

În cadrul celor cinci ediții anterioare ale programului, 90 de tineri au obținut permis de conducere și 63 sunt programați pentru examen sau se află în diferite faze ale pregătirii.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Start înscrieri proiecte pentru Bikeathon Țara Făgărașului, ediția a VIII-a

Sportul brasovean, , ,
Pe locuri, pregătiți ideile, start înscrieri! Începând din 1 martie 2021, așteptăm proiecte pentru cea de-a opta ediție a concursului caritabil de ciclism Bikeathon Țara Făgărașului, o platformă de strângere de fonduri implementată de Fundaţia Comunitară Ţara Făgăraşului.

Înscrierile au început din 1 martie 2021, iar proiectele pot acoperi domenii diverse, precum: educație și tineret, sănătate și terapii speciale, dezvoltare personală și integrare socială, sport, mediu și ecologie, cultură și artă etc. Pot aplica organizații non-profit, grupuri de inițiativă (o echipă, un grup informal de cetățeni/membri ai comunității care împărtășesc un interes, o pasiune sau o preocupare pentru un subiect legat de viața în comunitate), școli, licee sau companii, care pot înscrie proiectele pe platforma http://bikeathon.fundatiactf.ro, la secțiunea „Proiecte – Înscriere proiect”. Beneficiarii acestor proiecte trebuie să fie din Țara Făgărașului. Perioada de înscriere a proiectelor se încheie pe 4 aprilie 2021, la ora 16:00.  În urma validării și a unei selecții făcute de către o comisie, proiectele vor fi prezentate pe site, iar obiectivul de atragere de fonduri recomandat pentru un proiect este de cel puțin 2 000 de lei.

Evenimentul cuprinde mai multe etape:

  • înscrierea proiectelor/cauzelor: 1 martie – 4 aprilie 2021, ora 16:00;
  • înscrierea bicicliştilor care astfel susțin un proiect: 15 aprilie – 3 septembrie 2021;
  • înscrierea susținătorilor pentru biciclişti/cauze/proiecte: 16 aprilie – 30 septembrie 2021;
  • înscrierea voluntarilor se va face începând cu 10 martie 2021.

Spre deosebire de edițiile anterioare, anul acesta competiția va avea loc pe parcursul a două zile, pe 18 și 19 septembrie 2021, când se va da startul curselor din cadrul Bikeathon astfel încât fluxul de participanți să fie redus, iar eventualele condiții de distanțare impuse să poată fi respectate. De asemenea, se urmărește ca diferitele categorii de concurs să aibă o fereastră de timp mai mare între starturi.

Împărțirea competiției pe două zile înseamnă că traseele sunt conturate astfel: cursele lungi au loc sâmbătă, pe 18 septembrie 2021 (cele de 4 km – în scaun rulant sau handbike, 71 km, 40 km și 22 km), iar cursele copiilor și cea de familie sunt duminică, pe 19 septembrie 2021 (cea de 10 km și cele de 1 tur, două ture și 3 ture de Cetate).

Nu se mai fac înscrieri la fața locului! 

Pentru detalii suplimentare despre fiecare etapă și fiecare categorie competițională, vă rugăm să consultați regulamentul ediției a VIII-a.

Fundația Comunitară Ţara Făgăraşului este o organizație nonguvernamentală, apolitică și nonprofit, cu sediul în Făgăraş. Misiunea noastră este de a inspira şi susţine iniţiative locale, de a mobiliza resurse şi de aduce împreună oameni şi organizaţii care să aibă dorinţa şi capacitatea să contribuie pe termen lung la dezvoltarea de comunităţi generoase, responsabile, solidare şi încrezătoare în propriul lor viitor.
Facem posibil acest lucru prin încurajarea spiritului filantropic și de responsabilitate socială al organizaţiilor nonguvernamentale, companiilor și persoanelor fizice/grupurilor de iniţiativă, cu scopul de a acoperi nevoile mereu în schimbare ale comunității.
Fundația Comunitară Ţara Făgăraşului face parte din programul național de „Fundații Comunitare”, inițiat de Asociația pentru Relații Comunitare cu sprijinul financiar al Charles Stewart Mott Foundation și Romanian-American Foundation.

„Avem planul de a face toate monumentele cu care Brașovul le este dator eroilor săi“, a declarat primarul Allen Coliban, la comemorarea lui Liviu Cornel Babeș

Brasovul azi, ,

Primăria Brașov va organiza anul acesta concursuri de proiecte pentru a construi toate monumentele cu care municipalitatea le-a rămas datoare celor care au luptat împotriva comunismului. Primarul Allen Coliban a participat astăzi, alături de Etelka Babeș, soția eroului L.C. Babeș, reprezentanții Asociației Luptătorilor Răniților și Urmașilor Eroilor din Decembrie 1989, cei ai Asociației 15 Noiembrie 1987,  prefectul Cătălin Văsii și președintele Consiliului Județean, Adrian Veștea, la comemorarea celor 32 de ani de la gestul suprem al lui Liviu Cornel Babeș, brașoveanul care și-a dat foc pe pârtia Bradul pentru a atrage atenția Occidentului asupra regimului ceaușist din România.

„Avem planul de a face toate monumentele cu care Brașovul le este dator eroilor săi, atât pentru 1987, cât și pentru Liviu Cornel Babeș, pentru 1989, și o nouă față, cred, pentru ceea ce a însemnat lupta împotriva comunismului. Avem, anul acesta, prinsă în proiectul de buget intenția aceasta, și urmează să găsim cele mai bune locații din Brașov pentru asemenea monumente. Pe de altă parte, cu privire la felul în care vor arăta aceste monumente, cred că este absolut necesar să facem un concurs de soluții, astfel încât partea estetică să fie garantată de oamenii care cu asta se ocupă: de artiști, de sculptori, de cei care fac astfel de monumente“, a declarat primarul Coliban.

„Tot ceea ce înseamnă memoria lui Liviu-Cornel Babeș, pentru mine reprezintă două mari laturi. În primul rând, curajul. A fost un gest de curaj, în primul rând dacă ne gândim la momentul în care el a venit, după revolta din 1987, într-un moment în care organele represive ale statului erau mult mai în alertă și mult mai active pe tot ceea ce însemna urmărirea și ascultarea lucrurilor pe care noi le făceam. Țin minte cum se asculta prin casă Radio Europa Liberă cu sonorul dat la minim, și cum exista frica aceasta în societate, și toată atmosfera apăsătoare, și în contextul acesta un astfel de gest este cu atât mai important și este o dovadă puternică de curaj. Pe de altă parte, este simbolul sacrificiului, și asta cu atât mai mult cu cât vorbim de un om cald, de un om familist, un om care s-a jertfit pe sine și tot ceea ce însemnau lucrurile dragi lui, pentru un mesaj puternic pe care să-l transmită nu doar în România, ci și în exterior. Curaj și sacrificiu, asta este, pentru noi toți, Liviu Cornel Babeș, și memoria sa pe care se cuvine să o cinstim an de an“, a adăugat edilul Brașovului.

„Eu sunt recunoscătoare pentru comemorarea care se organizează an de an, începând chiar din 1990. Pentru noi, familia, este greu, pentru că tot timpul te întrebi de ce a făcut asta. Asta a fost dorința lui, asta a fost mintea lui. Și tablourile lui au arătat lucrul acesta, dar fără a-și da seama cineva, eu nu m-aș fi gândit la așa ceva nici în ruptul capului! Nu pot să zic decât să-l odihnească Dumnezeu și să avem și noi parte de sănătate și să mergem în continuare, că viața merge înainte“, a spus Etelka Babeș, văduva lui Liviu-Cornel Babeș.

„Liviu Cornel Babeș a pus din nou Brașovul pe harta lumii prin curajul și sacrificiul său. În 1987, Brașovul a intrat iremediabil pe harta contestatarilor regimului comunist, a venit apoi primăvara anului 1989, când, din nou, un brașovean s-a ridicat și a dat un semnal lumii că Brașovul nu mai suportă regimul comunist, și apoi a venit revoluția din 1989, când Brașovul s-a remarcat ca oraș martir, având multe victime care s-au ridicat împotriva regimului. Îl comemorăm astăzi, suntem alături de familie, îl vom păstra totdeauna în memoria noastră, și Dumnezeu să-l ierte!“ – Cătălin Văsii, prefectul județului Brașov.

„Este extraordinar curajul pe care l-a avut Liviu Cornel Babeș. În 1969, Jan Palach și-a dat foc în semn de protest în Cehoslovacia, și iată că pe 2 martie 1989 apare Liviu Cornel Babeș, pe care, prin gestul lui, putem să-l numim «torța vie a României». Gestul lui a fost extraordinar, a fost sacrificiul suprem, pentru libertate și pentru democrație“, Marius Boeriu, președintele Asociației 15 Noiembrie 1987.

Comemorarea a fost organizată de Asociația Luptătorilor, Răniților și Urmașilor Eroilor din Decembrie 1989 și Asociația 15 Noiembrie 1987, cu sprijinul Primăriei Brașov, și a avut loc la crucea care marchează locul martiriului lui Liviu Cornel Babeș, de la baza pârtiei Bradul, dar și la placa comemorativă din curtea bisericii de lemn din Poiană. Slujba de pomenire a fost oficiată de preotul Bogdan Ciprian Oancea. Astăzi, 2 martie, se împlinesc 32 de ani de la gestul suprem pe care pictorul brașovean Liviu-Cornel Babeș l-a făcut pentru a atrage atenția Occidentului asupra ororilor comunismului.

Cine a fost Liviu – Cornel Babeș?

În 2 martie 1989, brașoveanul Liviu Cornel Babeș și-a dat foc la baza pârtiei Bradul, în faţa câtorva sute de turiști români și străini, în semn de protest faţă de politica opresivă și inumană a regimului ceaușist. Era electrician la Trustul de Prefabricate și, în timpul liber, artist plastic amator. La baza pârtiei, cuprins de flăcări, bărbatul s-a prăbușit, sub privirile celor prezenți, după ce înainte de a se autoincendia a afișat pe trunchiul unui copac textul „Stop Murder, Auschwitz = Brașov“.

„Am auzit un geamăt și un om cuprins de flăcări a apărut din pădure. Nu părea că încearcă să-și stingă cercul de flăcări care îl cuprinsese. Nu spunea un cuvânt, dar aveam impresia ca-i aud sfârâitul părului și al pielii. Durerea sa era cumplită, dar, deși trecuse mai mult de un minut de când îl observasem, nu dădea niciun semn că ar încerca să se salveze. Atunci a apărut cineva cu o pătura și împreuna am încercat să-l stingem”, povestea Douglas Wallace, un turist britanic care a încercat să stingă flăcările care l-au cuprins pe brașovean, și care a povestit, ulterior, presei occidentale evenimentul.

În 2 martie 1989, seara, Liviu Cornel Babeș murea la Spitalul Județean, din cauza arsurilor grave pe care le suferise. În aceeași seară, la Europa Liberă s-a transmis un anunț scurt care spunea că se pare că un român și-a dat foc pentru a protesta împotriva comunismului.

În aprilie 1989, Occidentul a aflat despre Liviu Cornel Babeș prin intermediul ziarului „The Free Romanian“, apoi a fost preluat și de prestigiosul „The Sunday Times“.

În 1997, Liviu Babeș a fost declarat Erou Martir, iar Consiliul Local Brașov l-a declarat post-mortem cetățean de onoare al Brașovului.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Cadou de 8 Martie de la Opera Brașov: concertul extraordinar „Femeia, eterna poveste”

Recomandari, , ,

Opera Brașov vă invită duminică, 7 martie 2021, de la ora 18.30, online, LIVE, să urmăriți un concert extraordinar, dedicat zilei de 8 Martie: „Femeia, eterna poveste”. Femeia… mama, sora, fiica, iubita, prietena, colega… muza, care a inspirat compozitorii și muzicienii din toate timpurile. Artiștii Operei Brașov au pregătit un program special pentru această zi, din care nu vor lipsi canțonete: „Mamma”, „Granada”, „Caruso”, melodii din repertoriul internațional: „Shallow”, „When I Fall in Love”, „Bohemian Girl”, muzică românească de odinioară: „Iubesc femeia”, „Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seară”, „Zaraza”, dar și șlagăre: „Tu ești primăvara mea”, „Dorul”, „Oameni”. Vor evolua soliștii: Aurelia Florian, Alexandru Aghenie, Anda Pop, Liviu Iftene, Asineta Răducan, Nicoleta Chirilă, Mihai Irimia, Mihaela Marele, Marian Rește, Lorand Cristian, Bogdan Mirică și Cvintetul vocal ANATOLY. Orchestra Operei Brașov va fi condusă de compozitorul și dirijorul Andrei Tudor, care nu se află pentru prima oară la pupitrul orchestrei noastre.  Tot lui îi aparțin cele mai multe dintre aranjamentele pieselor prezentate în concert. Prezentarea spectacolului va fi făcută de Lorand Cristian. Coordonator spectacol: Anda Pop. Scenografia: Rodica Garștea. Regie scenă: Dan Antipa.

Concertul va fi transmis, online, în direct, pe pagina de Facebook a Operei Brașov și pe canalul oficial de YouTube și va putea fi vizionat gratuit!

Eveniment desfăşurat cu sprijinul Primăriei Municipiului Braşov.