Toate articolele scrise de Redactia

Adrian Munteanu: Videosonet 14 – „Camera trăirii”

La început am simțit nevoia unei deslușiri interioare, a unei autocunoașteri profunde. Aceasta nu numai pentru a limpezi ceea s-a conturat în timp, ci și pentru a înlesni augmentările viitoare. Am continuat apoi punându-mi întrebarea cât de adâncă poate și trebuie să fie această căutare și observare a refugiilor ființei, cât eram dispus să mă destăinui și să mă deconspir celor ce ar dori, fie și accidental, să vină în întâmpinarea mea, ca autor, ca însuflețire?

Dacă aș fi consfințit doar la o ștergere a prafului de pe unghere uitate de timp, aceasta nu putea fi decât o stârnire a pulberei așternute pe afecte și acumulări episodice, dar stările ar fi rămas în continuare nedezvăluite, imobile. Era nevoie de folosirea unui instrument mai pătrunzător, de o tăietură mai adâncă, până la hotărnicia simțurilor. Operațiunea determina astfel un adevărat catharzis, așa cum este de fapt, în finalitatea ei, poezia.

M-am simțit mai bine așa, am fost mai adevărat, mai deplin. Ca o confirmare a unui asemenea proces de incizie și eliberare, am păstrat mereu aproape sonetul următor, iar el s-a regăsit constant în recitalurile mele oferite românilor din toate marginile lumii.

Adrian Munteanu

Video: YouTube

Credit foto: Dan Strauti

Tradiție: artă populară la românii din Șercaia

În Transilvania de Sud, anume în Țara Bârsei, este practicată în preajma sărbătorilor de Paști, atât de români cât și de sași.

În Țara Făgărașului această artă este mai puțin răspândită, dar o excepție face Șercaia, unde femeile românce au performat, de-a lungul timpului, dând naștere unor adevărate opere de artă.

Mari maestre a căror artă frumoasă aduce cinste comunității sunt : Cornelia Opaiț, Florentina Popescu, Eugenia Edward, Dana Brodeală, Iuliana Munteanu, Cristina Morda, Sorina Boamfă, Daniela Hartman.

Creațiile acestor doamne poartă în culoare amprenta personalității fiecăreia, dar motivele sunt aceleași, străvechi, locale, cu profunde semnificații :

– religioase : ”Crucea” (în variante : ”a Floriilor”, ”a Paștilor”, ”Crucea părăsită”, ”Crucea simplă”, ”Sfânta cruce”), apoi ”Calea rătăcită”, ”biserica”, ”stea”;

– vegetale : ”coprină”, ”lăcrămioare”, ”trifoiaș”, ”frunza de ștejar”;

– din lumea necuvântătoarelor : ”fluturele”, ”coarnele berbecului”;

– unelte : ”fierul plugului”, ”greblă”;

– elemente ale naturii : ”unda apei”;

– dar și alte obiecte : ”brâu”, ”evantai”, ”butoiaș”.

În trecut, gospodinele alegeau ouăle ce urmau să fie închistrite, începând de la jumătatea postului sfintelor Paști. Coaja trebuia să fie cât mai albă și netedă, ca să se poată lucra mai bine. După spălat și fiert, ouăle se lucrau călduțe pentru ca ceara să se lipească bine de coajă. Și azi ouăle decorate cu ceară se mai numesc ”muncite”, deoarece presupun un timp îndelungat de realizare, multă pasiune și pricepere. Doamnele care stăpânesc această artă au deprins-o din copilărie, în familie.

Începând cu anul 2015 și până în 2019, artizanele încondeierii ouălor au adus în atenție și au făcut vizibilă această artă – deocamdată la nivel local, trezind conștiințe : au organizat în doi ani consecutivi manifestări la Căminul Cultural Șercaia, au realizat parteneriat și derulat activități cu alte grupuri de doamne artizane din Țara Făgărașului, precum Mărgineni – Asociația Comunitară David Urs, au împărtășit din arta încondeierii pe ou, în cadrul unor ateliere-șezători, organizate în Muzeul parohial din sat.

Chiar dacă împrejurările impun și anul acesta, prin pandemie, continuarea tradiției în mediu privat, în gospodărie, dorim să aducem un omagiu acestei arte deosebite și, totodată, un îndemn la neuitarea patrimoniului cultural local. O artă minunată – precum cea a încondeierii (”închistririi”) ouălor la Șercaia, trebuie transmisă generațiilor care vin.

Text : Dana Streza

Fotografii :

https://www.primaria-sercaia.ro/…/festivalul-oualor…/

– Colecția Muzeală Etnografică Șercaia (Biserica ”Sf. Nicolae”)

Text preluat integral de pe pagina Fiii Satului Șercaia

Eveniment online: „Tradiţii şi Obiceiuri de Paşti pe regiuni”

Departe de locurile natale, dar cu gândul „acasă”, de sărbători. Meşteşugari, etnografi, muzeografi, oameni din toate colțurile țării ne vor prezenta tradiții şi obiceiuri de Paşti din zona din care provin, curiozități şi activități inedite cu care se îndeletnicesc oamenii locului.

Pentru o oră, sâmbătă şi o oră duminică, Basarabia îşi dă întâlnire cu Bucovina, Moldova, Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Banat, Crişana, Transilvania şi Maramureş într-un eveniment online transmis live de pe pagina de Facebook a Şcolii Româneşti „Nicolae Iorga” Liverpool.

Aşadar pe 24 şi 25 Aprilie, începând cu ora 6 pm UK (20.00 ora României; 18.00 ora din Canare), vă aşteptăm să ne fiți alături virtual, de data aceasta!

Evenimentul este organizat de Şcolile Româneşti „Nicolae Iorga” din Diaspora împreună cu partenerii noştri: L&D Multicultural Centre, RUDA, Asociația Românilor din Insulele Canare RUMACAN, Muzeul Județean Buzău, Asociația ART – Meşteşugurile Prutului, Asociația Rădăcinilor Străbune, Asociaţia IIA Călătoare, Asociația Culturală Timişul, Asociaţia Identitate Culturală Contemporană şi Organizația „Amintiri din Dobrogea”.
Moderatori: Cecilia Stan Tomescu, Mariana Plamadeala, Florina Stoica.

VIA: pagina de facebook a evenimentului

Prefectul județului Brașov, Mihai Cătălin Văsii, s-a întâlnit astăzi cu reprezentanții Uniunii Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi

Prefectul județului Brașov, Mihai Cătălin Văsii, s-a întâlnit astăzi cu reprezentanții Uniunii Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi, care grupează cele șapte cete de juni.

Tema întâlnirii a fost legată de activitățile tradiționale ale junilor brașoveni în perioada Sărbătorilor pascale.

Astfel în urma discuțiilor, precum și a analizei ulterioare în cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Brașov, s-a stabilit suspendarea, în acest an, a Paradei Junilor din Duminica Tomii, 9 mai 2021, („ziua de călări”), din motive care țin de prevenirea răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2 și având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 432 din 08.04.2021, privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 aprilie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 – Anexa 3, „Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc”.

În perioada Sărbătorilor pascale, Junii brașoveni vor desfășura următoarele activități, cu respectarea măsurilor sanitare și de protecție pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2:

– Reconstituirea Grupului Junilor Tineri

– Mersul la stropit

– „Marțea cu plăcinte”

– Aruncarea în țol.

Foto: Institutia Prefectului – Judetul Brasov

Cât de departe putem duce speranța împreună?

Hai cu bicicleta! Cât de departe putem duce speranța împreună? Avem două zile la dispoziție să pedalăm, să punem speranța pe roți, oriunde am fi, în țară sau peste hotare, la prima ediție a competiției HOPE on WHEELS.

Două zile în care pasiunea noastră pentru mersul pe bicicletă se transformă în ajutor pentru copiii și adulții cu boli incurabile îngrijiți de HOSPICE Casa Speranței.

Accepți provocarea? Înscrierile sunt gratuite iar DECATHLON, sponsorul principal al evenimentului va dona 1 euro pentru fiecare kilometru înregistrat în competiție în beneficiul pacienților HOSPICE.

Poți și tu să sporești ajutorul printr-o donație sau o strângere de fonduri pe platforma Galantom.

De tine depinde cât de departe ajungem!

Alege cursa și traseul care ți se potrivesc și înscrie-te aici: https://team.hospice.ro/evenimente/hope-on-wheels-2021/

Oriunde în țară sau peste hotare, indiferent de suprafața aleasă (asfalt, drumuri forestiere, trasee montane, etc).

Dăm startul competiției pe 15 mai, la ora 5.00 A.M. iar finish-ul va fi pe 16 mai, la ora 20.00. În acest interval poți parcurge oricând dorești distanța propusă. Nu contează viteza cu care pedalezi, ci doar numărul de kilometri înregistrat.

Alege cursa și traseul care ți se potrivesc. Te poți înscrie la maximum 2 curse diferite din competiție, până cel târziu pe 15 mai. Fiecare cursă trebuie monitorizată prin telefon sau smartwatch cu o aplicație de profil care permite înregistrarea distanței parcurse (ex: Strava, Garmin, Polar, etc).

  • Fă o postare publică pe pagina ta pe Facebook cu un screenshot cu numărul de kilometri realizați și numărul de concurs, cu hashtag-ul #hopeonwheels și #decathlon
  • Copiază link-ul postării tale pe platforma de înscrieri (vei primi link-ul în mail-ul de confirmare a înscrierii)
  • Distribuie postarea pe pagina de Facebook a evenimentului HOPE on WHEELS, powered by DECATHLON

Fă din cursa ta prilej de a-ți convinge familia și prietenii să susțină efortul tău printr-o donație. Noi îți facem profil de fundraiser pe platforma www.galantom.ro iar tu trebuie doar să dai de veste printre prieteni că vrei să ajuți.

Impactul sprijinului tău poate fi astfel mult mai mare pentru copiii și adulții care luptă în fiecare zi pentru viață. Orice ajutor contează, iar ei au nevoie de noi toți împreună.

Sursa si imagine: https://team.hospice.ro/evenimente/hope-on-wheels-2021/

Pânze și flori aievea, la Muzeul de Artă din Brașov

„Pânze și flori aievea, la Muzeul de Artă din Brașov” este un proiect iniţiat de Grupul Şezătoare în Şcheii Braşovului, având ca parteneri Muzeul de Artă din Braşov şi pagina La pas prin Braşov.

Scopul acestui proiect este acela de a face cunoscute, prin fotografii, lucrări de artă în care sunt reprezentate flori şi, în acelaşi timp, de a omagia cămaşa femeiască tradiţională, ia, purtată de 16 doamne şi domnişoare, membre ale Şezătorii din Şcheii Braşovului. 

Am ales să celebrăm împreună Duminica Floriilor (intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim) într-un mod inedit şi cu rost. Proiectul, al doilea al seriei, desfăşurat în expoziţia permanentă (Galeria Naţională) de la Muzeul de Artă din Braşov are ca element central florile, prezentate în trei moduri: pe de o parte pictate de artişti români consacraţi, pe de alta cusute sau ţesute pe ii şi, nu în ultimul rând, în buchete naturale inspirate sau aievea celor reprezentate în lucrările de artă din expoziție, care însoţesc participantele. La mulți ani!

 

Muzeul de Artă Braşov a fost înfiinţat în anul 1949 ca secţie a Muzeului Regional. În februarie 1950 s-a deschis la etajul Casei Sfatului prima expoziţie de artă. Din martie 1970 muzeul funcţionează în actuala locaţie. În iunie 1990 a devenit instituţie de sine stătătoare, fiind subordonat Consiliului Judeţean Braşov. Clădirea care adăposteşte Muzeul de Artă Braşov a fost ridicată în anul 1902 după planurile arhitectului Moritz Wagner, în stil neobaroc, pentru Asociaţia Meseriaşilor din Braşov.

O selecţie de lucrări reprezentative pentru arta plastică modernă din spaţiul românesc, reunite în cadrul Galeriei Naţionale sunt prezentate în expoziţia permanentă a muzeului, situată în cele şase săli de la etajul clădirii. Alături de operele artiştilor români consacraţi, sunt expuse lucrări ilustrative pentru evoluţia picturii transilvănene din secolele XVIII-XIX şi creaţii ale artiştilor activi la Braşov. (sursa: Muzeul de Artă Braşov)

„Flori”

Model: Alexandra Gold

Theodor Aman (1831 Câmpulung, jud. Argeş – 1891 București)

Fondatorul Academiei de Arte Frumoase din București (1863), artist, pedagog și academician cu o activitate prolifică și o sferă largă de preocupări (pictură, gravură, sculptură, artă decorativă și muzică), Aman este artistul a cărui operă sintetizează experiențele acumulate de pictura românească, „scriind” în cronica acesteia sfârșitul capitolului academist – situat înainte de trecerea la modernitate. cel mai important reprezentat al academismului în pictura românească. Natura statică Flori atestă virtuozitatea sa tehnică, vizibilă în surprinderea cu precizie a materialităţii şi a efectelor de lumină. Portretist apreciat, Aman a realizat portretele mai multor personalităţi ale vremii, printre care se numără Portretul lui Carol Davila, întemeietorul sistemului sanitar românesc şi Portretul Anei Davila, soţia reputatului medic. În 1991, Academia Română i-a acordat titlul de membru post-mortem. (sursa: Muzeul de Artă Braşov)

„Flori”

Model: Gabriela Bularca

„Flori”

Model: Nicoleta Bucur

Alexandru Ciucurencu (1903 Ciucurova, jud. Tulcea – 1977 București)

Al. Ciucurencu era foarte disciplinat în lucru, ceea ce le cerea și studenților săi. Era foarte apropiat de aceștia chiar și în afara orelor de curs, petrecând mult timp împreună, în atelierul său. Îi învăța „să reorganizeze spațiul, să echilibreze suprafețele și să pună în valoare raporturile închis-deschis, cald-rece” își amintește artistul Ștefan Sevastre. În lucrările sale a folosit la început armonii cromatice palide și rigoare compozițională cu accent pe folosirea liniei, a urmat o perioadă în care a folosit culoarea ca element constructiv al suprafețelor luminate, îndreptându-se treptat spre o simplitate a formei și intensități cromatice foviste și accente grafice expresioniste. A fost denumit pictorul luminii și al culorii. Baba spunea despre el că era „întunecat mereu, suspicios față de cei din jur, chinuit de problemele picturii până la epuizare”. (sursa: Muzeul de Artă Braşov)

„Portret”

Model: Mihaela Crăcană

Sever Frențiu (1931 Secuieni, jud. Bihor – 1997 Arad)

Sever Frențiu a fost un artist complex ce a activat în numeroase domenii: pictură, desen, gravură, mozaic, vitralii (Palatul Foișor Sinaia, Palatul Cotroceni ș.a.). Considerat ca având „spiritul unui ultim romantic” Frențiu a găsit în lumea teatrului, mediul stimulator atât de necesar imaginației sale, în calitate de scenograf a colaborat cu numeroase teatre din țară și străinătate. Tot în acest scop a întreprins călătorii în țările nordice sau Africa. În opera sa se regăsesc ecouri ale Suprarealismului, fenomen care s-a manifestat atât în artele plastice cât și în literatură. Artiştii urmăreau să obțină o perspectivă nouă prin explorarea subconștientului pentru a guverna gândirea și comportamentul uman. (sursa: Muzeul de Artă Braşov)

„Flori de cireş”

Model: Anca Florescu-Bratei 

Nicolae Grigorescu (1838 Pitaru, jud. Dâmbovița – 1907 Câmpina)

Nicolae Grigorescu își începe ucenicia încă de la vârsta de 10 ani în atelierul lui Anton Chladek, unde intră în contact cu pictura Biedermeier de sorginte vieneză, apoi, se orientează spre pictura bisericească cu ascendență neoclasică, lucrând pictură murală și icoane (Zamfira, Agapia, Căldărușani, Băicoi). În anul 1861, Mihail Kogălniceanu, ministrul cultelor, impresionat de pictura mănăstirii Agapia, i-a oferit tânărului Grigorescu o bursă de studii la Paris. La Paris, Grigorescu nu a zăbovit mult în atelierele în care se preda pictura academistă, alăturându-se grupului de pictori de la Barbizon, adepţii ai picturii în plen-air. Sub influenţa lor, Grigorescu a îmbrăţişat studiul direct al naturii şi a adoptat o tehnică picturală bazată pe o pensulaţie liberă şi spontană. După 1870, când a revenit în ţară, a pictat mai ales peisaje şi scene din viaţa ţărănimii, pe care a prezentat-o într-un mod idealizat, ţăranii săi trăind din plin în mijlocul naturii, voioşi şi fericiţi. (sursa: Muzeul de Artă Braşov)

„Flori”

Model: Elena Dănilă

„O ţigancă”

Model: Simona Tăbăcaru

„Flori”

Model: Lia Stănescu

„Anemone”

Model: Antonela Lungu

Ştefan Luchian (1868 Ștefănești, jud. Botoșani – 1916 București)

Spirit liber și boem, Ștefan Luchian și-a cunoscut vocația încă de timpuriu, respingând cariera militară pe care familia i-o asigura în favoarea Școlii de Belle Arte din București, apoi a urmat Academia Julien din Paris. A fost refractar însă la mediul școlilor academiste, orientându-se spre expozițiile artiștilor independenți și spre capodoperele din marile muzee. La întoarcerea în țară, a participat activ la organizarea unor expoziții și la fondarea unor societăți artistice legate de propagarea acelor idealuri care să creeze condiții prielnice dezvoltării marii creații și să asigure prestigiul artistului în viața socială, având ca reper mediul experimentat de el la Paris. Calităţile sale de colorist sunt evidenţiate de lucrări ca Anemone şi Flori, pictate în ultimii ani de creaţie, când era imobilizat de o gravă maladie. Luchian a preferat peisajul citadin, înfăţişând aspecte din mahalele Bucureştiului (Spălând în amurg, O ţigancă). (sursa: Muzeul de Artă Braşov)

„Natură statică”

Model: Rafila Săracu

Theodor Pallady (1871, Iași – 1956, București)

Cerebral cu precădere, Pallady vede în artă una cosa mentale şi declara „Eu nu sunt pictor, ci artist (…), nu sunt un meseriaș iscusit al penelului. Nu sunt un meșter. Pictura pentru mine nu este o îndemânare și mai puțin încă o voluptate”. Sensibilitatea sa vizibil controlată este dublată de o asceză a spiritului, într-o unitate care îl distinge de lirismul post-impresionist. Urmărind himera perfecțiunii, Pallady spera că o va putea găsi în formele pure, spiritualizate ce vor avea la bază rigoarea rece, matematică a liniilor. De aceea, pune accentul pe desen în detrimentul culorii. Pictează în armonii cromatice pastelate, stinse, care sugerează anemia și inapetența pentru opulența carnală, manifestând o tendință de aplatizare a volumelor, influențe venite dinspre bidimensionalismul decorativ al frescelor medievale și al broderiilor. (sursa: Muzeul de Artă Braşov)

„Vas cu flori”

Model: Georgiana Limbăşan

Gheorghe Petraşcu (1872, Tecuci – 1949, Bucureşti)

Petrașcu, a cărui operă este guvernată de emoţie, vede în artă una cosa sentimentale şi își face un titlu de mândrie tocmai din meșteșugul pe care îl practică plin de voluptate, convins fiind de noblețea condiției sale de pictor. Va zămisli tablouri în care preeminența culorii față de desen este indiscutabilă. Pictura sa constituie un elogiu adus concretului, materiei, realităţii cu care venim permanent în contact, redate într-o viziune solidă, robustă. Este caracterizată printr-un colorit grav, concentrat și prin forța de evocare a obiectelor și priveliștilor, surprinse în mediul lor imediat. Redă cu o remarcabilă forţă materialitatea tridimensională prin densitatea şi suculenţa pastei, prin străluciri  – evocând smalţul ceramicii, reflexele argintăriei populare și legăturile cu tradiţiile artei populare româneşti. (sursa: Muzeul de Artă Braşov)

„Natură statică”

Model: Diana Radu

Vasile Popescu (1894 Bucureşti – 1944 Bucureşti)

Reprezentant al unei direcții derivate din postimpresionism, Vasile Popescu găsește sursa plăcerii estetice în senzația imediată. Subiectele tablourilor, ca în cazul multor artiști postimpresioniști, apartin experienței cotidiene pentru a sublinia prin intensitatea lirismului, depășirea convențiilor legate de subiectul literar. Reprezentând în acest fel tranșant problema a ceea ce reprezintă, se pot cita aici ciclurile de naturi moarte cu oglindă și variantele la Castel reflectat în apă, artistul se arată interesat să comunice impresiile sale într-un mesaj pur pictural. (sursa: Wikipedia)

„Colţ de atelier”

Model: Adriana Albulescu

Sabin Popp (1896 Bucureşti – 1928 Viena)

Sabin Popp reprezintă Şcoala de pictură românească din perioada interbelică, caracterizată de preferinţa pentru un limbaj plastic aflat la confluenţa impresionismului cu postimpresionismul, ce integrează însă şi elemente preluate din pictura bizantină şi arta populară. (sursa: Muzeul de Artă Braşov)

„Cană cu flori”

Model: Andrada-Maria Ghiţoc

Francisc Şirato (1877 Craiova – 1953 Bucureşti)

Perioada interbelică a reprezentat în arta românească o etapă de sincronizare cu cele mai noi tendițe ale artei europene, reducându-se decalajul dintre arta românească și cea europeană. Au fost fondate asociații artistice ce au îndeplinit un rol important în viața artistică. Printre acestea se află gruparea „Arta Română”. „Tinerețea noastră trăise mișcările agrare, războiul cel mare, epoca agitată a împroprietăririlor, a inflației… ani de grele încercări pentru toată lumea (…), nu se ocupa nimeni de artiști. Aceste împrejurări ne făcuseră arta aspră.” afirmă Francisc Șirato cu privire la contextul formării asociației. (sursa: Muzeul de Artă Braşov)

„Flori în orange”

Model: Lidia Băşa 

„Casă dobrogeană”

Model: Ana Borca

Nicolae Tonitza (1886, Bârlad – 1940, București)

Nicolae Tonitza a fost una dintre cele mai proeminente personalități pe scena cultural-artistică din prima jumătate a secolului al XX-lea, fiind considerat liderul generaţiei sale de artişti, remarcându-se prin complexitatea și multitudinea mediilor de expresie pe care le-a abordat: pictură, caricatură, grafică, olărit, scenografie, literatură şi critică de artă. Creația acestuia se așază pe direcția lirică a clasicilor picturii românești, fiind marcată de un interes profund pentru tematica socială precum conștiința existenței și chiar a apartenenței ca artist la o lume marginalizată, marcată de imaginile prizionierilor de război, ale cerșetorilor, ale personajelor din lumea circului, un repertoriu iconografic profund semnificativ, situat pe linia expresionismului de descendență vangoghiană. (sursa: Muzeul de Artă Braşov)

Acest proiect  nu a primit nicio subvenție specifică de la agențiile de finanțare din sectoarele public, comercial sau non-profit.

Mulţumiri Muzeului de Artă din Braşov pentru disponibiltatea faţă de proiect şi florăriei Eucharis Boutique, furnizorul anemonelor.

Credit foto: Dan Strauti

Rămas bun, Ileana Gafton Dragoș!

,,Am transformat această boală ucigașă într-o aventură, am cunoscut culturi și civilizații, printre care am stat de vorbă cu beduini și cu un popor, mai puțin cunoscut, și anume cel nubian. Am făcut călătorie pe Nil, fluviul divin, despre care se spune că toți cei care călătoresc pe el se vindecă. Am crezut că apa vieții spală orice boală, orice necaz, orice gând rău, și I-am mulțumit lui Dumnezeu pentru aceasta. Toate m-au ajutat, m-au făcut mai puternică, m-au făcut mai „interesantă“ pentru unii și chiar „incredibilă“ pentru alții.. Am spus că pun punct acestei incursiuni în trecut, dar nicidecum nu îmi permit să mă joc cu cuvintele și să spun că această călătorie se termină acum, pentru că s-ar putea să se întâmple…”

Așa își încheia, Ileana, una dintre cărțile pe care le scrisese, una în care descria Calea și Împlinirea pe care le cunoscuse într-un mod dureros. Ileana Gafton nu voia să vorbească despre boli. Doar despre viața frumoasă pe care o trăise, cum scrisese în primele ziare post-decembriste. Despre Corona Press și Inside Brașov, ,,copiii” săi de suflet. Îi plăcea să vorbească despre despre cum reușea să vadă frumosul din oameni. Îi plăcea poezia, pe care o găsea în Dumnezeu și de la Dumnezeu.

Ieri, de Sfântul Gheorghe, Ileana Gafton a plecat către Mântuitorul.

Text si imagine preluate de pe coronapress.ro

Dumnezeu să o ierte! Sincere condoleanțe!

 

Alfabestiar: „Litera P”, de Mihaela Malea Stroe

Prețul, pelagra, pesta puterii pământene –
perfect preludiu putreziciunii –,
Put! Presupun prestații pestilențial-primitive.
Președinți, premieri, prefecți, primari –
Personaje plastifiate,
Pupătorii poalelor pseudocorectitudinii prezentului,
Partide-pospai, ponosite, peticite, pestrițe,
Parodiază paroxistic patriotismul.
Pretutindeni predomină precise prefăcătorii,
Promisiuni pustii, priorități parazitare (parale!),
Pretenții prețioase, pantagruelice pofte… politice.
Planuri prestabilite. Pesticide. Proceduri. Protocoale.
Proprietăți pasagere. Piticănii patogene,
Parașutistele politruce primesc pitaci peșin.
Prielnică puternicilor – prosti(re)a plebei.
Prielnic „pasul pinguinului pitic”. Predominant parșivă,
Protipendada precar-potentă, poleită, pizmuitoare,
Plimbându-se păgân prin podișul pandemiilor,
Promovează pornografia, pasteurizează praful.
Pritocește, preambalează pulberea pământului.
Primejduiește pinacotecile, punțile, pagodele,
Permută perfid plaurii pasiunilor patriciene.
Penibilă, perisabilă, pretinde pașaport pentru perenitate.
Preferă – Pentateuhului – peristaltismul pitonilor.
Prigonește, preventiv, Păstorii pricepuți.
Pângărește parabola Păltinișului, poeme, povești.
Prăduiește pelerini pravoslavnici.
Persiflează paradisul pierdut, pioșenia pietrarilor,
Potirul, Periprava, Piteștiul prizonierilor.

Periclitează piramidele pertinentelor permanențe.
Promulgă principiile pricăjite, penele păunului pleșuv,
Pălălaia petrecerilor promiscue.
Parcelează priveliști, pescuiește perlele previzibilei prăbușiri.
Protejează panglicuța pălăriei postpostmoderne.
Părinții? Preoții? Psalmiștii? Plictisitoare penumbre,
Pernicioase probleme.
Păi?! Prisos preopinent Prinosului.

Pârdalnici, pribegim pentru pâine
– prin puste progresiste, pe poteci piezișe, părelnic pietruite –
Purtând pururea pe piept pecetea patriei părăsite.

Putna. Pașnicul pescar Petru
Prezicea – parcă –, pălmașilor, pertinența Proverbelor.
Portița. Pristolul. Pruncul Pantocrator.

Mihaela Malea Stroe

Din volumul Alfabestiar, apărut la Ed, Eikon, Buc., 2020, Prefață –  Elena Vieru.  Referințe critice – Hans Bergel, A.I.Brumaru, pr. Cristian Muntean, Adrian Dinu Rachieru. Alfabestiar poate fi achiziționat  de la Editura Eikon sau de la Libris. Copertă și ilustrații Horia Țigănuș.

Fotografia este din arhiva familiei Malea

Impozitele și taxele locale pentru anul 2022, în dezbaterea Consiliului Local

– Proiectul de hotărâre prevede o serie de scutiri și reduceri pentru cei care investesc în reabilitarea clădirilor, dar și sancțiuni pentru care își lasă casele, terenurile sau terenurile agricole neîngrijite, care vor plăti un impozit majorat cu 500% –

În ședința consiliului local din 22 aprilie, consilierii vor dezbate proiectul de hotărâre privind stabilirea impozitelor și taxelor locale, precum și a taxelor speciale pentru anul 2022. Propunerea executivului este ca pentru anul 2022 impozitele și taxele locale să fie menținute la același nivel ca în 2021.

Acestea vor fi actualizate cu indicele de inflație, potrivit Codului Fiscal, care prevede, la art. 491, alin. 1, obligația autorităților publice locale de a actualiza, anual, impozitele și taxele locale cu acest indice, care este calculat la 2,6%, având ca referință anul 2020.

Cei care vor plăti impozitele până la 31 martie vor beneficia, în continuare, de reducerea de 5%, care nu numai că va anula actualizarea cu indicele de inflație, ci va aduce un beneficiu în plus celor care vor alege să plătească impozitul până la acest termen. De exemplu, pentru persoanele fizice, diferența pentru impozitul pe apartament este, în medie, de 3-4 lei, iar scutirea este mai mare decât această diferență.

„Joi, 22 aprilie, vom propune consiliului local proiectul privind taxele și impozitele pentru anul 2022. Vom avea o serie de facilități pe care le propunem spre aprobare, cum ar fi faptul că pentru cei care reabilitează fațadele va exista o scutire de la impozit pe o perioadă de 5 ani. De asemenea, pentru cei care dețin mașini electrice impozitul va fi zero, iar pentru cei care dețin hibride va fi redus cu 95 la sută. De asemenea, vor beneficia de reducere de impozit și cei care eficientizează energetic imobilele.

În ceea ce privește sancțiunile pe care le propunem, acestea vizează în special imobilele neîngrijite, unde se propune o supraimpozitare de 500 la sută pentru clădirile și curțile neîngrijite, precum și terenurile arabile care pe o perioadă de doi ani de zile nu sunt folosite. Deoarece ne propunem să atragem noi investitori la Brașov, pe lângă crearea unui nou parc industrial și tehnologic, vom propune în perioada următoare o schemă de minimis pentru investitorii care vor să vină în Brașov și care vor crea astfel noi locuri de muncă“, a declarat viceprimarul Flavia Boghiu.

Conform proiectului de hotărâre, proprietarii beneficiază, și în 2022, de o serie de facilități la plata impozitelor.

De exemplu, pe lângă scutirea totală la plata impozitului pentru autoturism pentru proprietarii de mașini electrice, cei care dețin autoturisme hibrid vor plăti un impozit redus cu 95%. Și proprietarii de mijloace de transport care sunt utilizate efectiv în domeniul agricol sunt scutiți de la plata impozitului.

De asemenea, cei care execută lucrări de de creștere a calității ambiental-arhitecturale a clădirilor, cum ar fi reabilitările de fațade, beneficiază de scutire la plata impozitului pe clădire pentru 5 ani de zile. Și cei care execută lucrări de eficientizare energetică a clădirii beneficiază de o reducere a impozitului cu 20%, tot pentru o perioadă de 5 ani.

Nu în ultimul rând, clădirile și terenurile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizații neguvernamentale și întreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale, cu excepția celor care sunt folosite pentru activități economice, sunt scutite de la plata impozitului.

Și pentru agenții economici sunt prevăzute scutiri de impozit în anul 2022. Pentru ca aceștia să beneficieze de aceste facilități, executivul va iniția, în următoarele luni, o schemă de minimis în conformitate cu legislația în domeniul ajutorului de stat, astfel încât cei care vor investi în Brașov și vor crea locuri de muncă să beneficieze de scutire de impozit.

În același timp, există și prevederi de sancționare a acelor care își lasă proprietățile neîngrijite. Astfel, se propune majorarea cu până la 500% a impozitului pentru clădirile și terenurile neîngrijite situate în intravilanul Municipiului Brașov. De asemenea, începând cu al treilea an, se aprobă majorarea cu până la 500%, a impozitului pentru terenul agricol neîngrijit timp de doi ani consecutivi.

Exemple calcul impozite pentru anul 2022:

Impozit clădire rezidențială

– Apartament cu suprafața de 64,24 mp, în zona A: 244 de lei;

– Apartament cu suprafața de 49,34 mp, în zona B: 179 de lei;

– Apartament cu suprafața de 50,65 mp, în zona C: 159 de lei;

– Apartament cu suprafața de 43,8 mp, în zona D: 131 de lei.

Impozit teren curți construcții

– Teren în suprafață de 500 de m.p. în zona A: 578 de lei;

– Teren în suprafață de 500 de m.p. în zona B: 435 de lei;

– Teren în suprafață de 500 de m.p. în zona C: 290 de lei;

– Teren în suprafață de 500 de m.p. în zona D: 136 de lei.

Impozit mijloace de transport

– autoturisme electrice: 0;

– autoturisme hibride: 5% din valoarea impozitului pentru capacitatea cilindrică respectivă;

– autoturism cu capacitate cilindrică de 971 cmc: 61 de lei;

– autoturism cu capacitate cilindrică de 1321 cmc: 96 de lei;

– autoturism cu capacitate cilindrică de 1996 cmc: 274 de lei;

– autoturism cu capacitate cilindrică de 2350 cmc: 1.317 lei;

– autoturism cu capacitate cilindrică de 2870 cmc: 3.292 de lei;

– autoturism cu capacitate cilindrică de 3350 cmc: 7.513 lei;

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Ziua Pământului, acțiune de curățenie pe Tâmpa

Salut! Joi, 22 Aprilie e Ziua Pământului și te invităm să o sărbătorim împreună.

Și pentru că #afibrașovean înseamnă să iubești Tâmpa, începând de anul acesta ne dorim să dăm start unei tradiții alături de brașoveni. Aceea de a ecologiza Tâmpa în fiecare an, pe 22 aprilie.

Ne mândrim cu cea mai faină terasă din Brașov cu vedere spre Tâmpa, ne dorim să ne mândrim și cu faptul că avem grijă de acest simbol al comunității brașovene.

Este o acțiune de conștientizare asupra atenției pe care ar trebui să o arătăm planetei noastre și naturii din jurul nostru, zi de zi pentru că ne găzduiește și ne dă dreptul la viață. Oricine dorește să participle la această activitate este bine venit în echipa noastră.

Pentru a curăța o arie cât mai largă, ne dorim să cooptăm și cât mai mulți voluntari din Brașov. Astfel vom reuși să ne îndeplinim misiunea de igienizare a Tâmpei pe cât mai multe trasee.

În măsura în care timpul vă permite, vă invităm să vă alăturați acestei acțiuni de ecologizare joi 22 aprilie de la ora 10.00, turnul artelor (parcarea din proximitatea Clubului Copiiilor). AFI Brașov pune la dispoziție toate cele necesare, kitr-uri cu măști, mănuși de unică folosință, saci de gunoi, apă, coordonare pe trasee cu grade diferite de dificultate și colectarea gunoiului.

Punctul de întâlnire este la Turnul Artelor (fostul Olarilor) de pe Aleea de sub Tâmpa de la ora 10.00 pentru a oferi voluntarilor kit urile necesare și instrucțiuni despre trasee și colectarea gunoiului strâns.

Participarea la astfel de acțiuni va face fiecare persoană sau echipă să simtă că face parte dintr-o comunitate frumoasă și asumată și va avea motive de mândrie și apartenență.

Ne dorim ca această activare să-i inspire și pe alții din comunitatea locală, motiv pentru care v-am fi recunoscători dacă ne-ați putea susține cu promovarea și comunicarea acestei acțiuni de ecologizare în publicația d-voastră. După Ziua Pământului vom reveni și cu un follow up al acțiunii, cu cifre despre câți voluntari s-au alăturat acțiunii și câți saci de gunoi am reușit să strângem de pe minunata noastră Tâmpa.

Credit foto: Dan Strauti