Brașoveni celebri – Generalul Traian Moșoiu (1868 – 1932)
Traian Moşoiu s-a născut la 2 iulie 1868, în satul Tohanul Nou din zona Branului, Brașov, zonă cu străvechi sate românești, care în decursul timpului a dat numeroși martiri și luptători în lupta contra dominației străine în Transilvania.1
Traian Moşoiu a frecventat clasele I-IV în satul natal. A absolvit liceul „Andrei Şaguna” din Braşov2. Traian Moşoiu s-a perfecţionat în cunoaşterea limbii germană, franceză şi maghiară, absolvind liceul cu, calicativul „foarte bine”.
Format sufletește în atmosfera de profundă trăire a valorilor naționale și tradiționale a satelor brănene, a trăit cu profundă emoție știrile referitoare la participarea armatei române la razboiul de independență de la 1877 – 1878. 1 Pentru că la vremea aceea Transilvania era sub stăpânirea Austro-Ungariei, a urmat cursurile şcolii militare de la Budapesta, apoi Şcoala Militară „Wiener Neustadt“, pe care a terminat-o la 1 iunie 1889 cu gradul de sublocotenent în armata austro-ungară, fiind repartizat în garnizoana Sibiu.3
A fost numit ofiţer în Regimentul 85 Infanterie în anul 1886.2 Conștiința sa de român era incompatibilă cu serviciul în cadrul armatei imperiale habsburgice. 1 Bun analist politic şi militar, şi-a dat seama de evoluţia evenimentelor, a demisionat din armata austro-ungară la 15 iulie 1891 şi a trecut graniţa în România şi se înrolează în armata română. Doi ani mai târziu a fost luat în evidenţele armatei române (1893). 2
În perioada 11 decembrie 1918-12 aprilie 1919, generalul Moşoiu a comandat Armata „Transilvania” într-o campanie glorioasă care-i va aduce notorietatea naţională. În fruntea trupelor sale, a intrat în Sibiu, la 12 decembrie 1918, „înfiorat de sfinte emoţii… în centrul acesta românesc, unde s-a lucrat atât de mult şi atât de însufleţit pentru îndeplinirea idealului sfânt şi mare al unirii tuturor românilor”. Cu Divizia 7 Infanterie, intra în Cluj, la 25 decembrie 1918, iar în Oradea8 patru luni mai târziu, în 20 aprilie 1919. 5 Ulterior numit la comanda „Grupului de armate Nord”, a înaintat în fruntea trupelor sale spre Tisa, fiind numit, la 5 iulie 1919, guvernatorul militar al teritoriilor ungare eliberate de sub dictatura lui Bella Kun.6
„La intrarea trupelor române în Ardeal, generalul Traian Moşoiu a dat o proclamaţie în care spunea: „Români! Cu noi aducem libertatea, iar dreptatea este scrisă pe steagurile noastre”… I. R. Abrudeanu citează din ziarul „Telegraful Român”, organul Mitropoliei ortodoxe din Sibiu, articolul „Generalul Moşoiu” în care se spune: …”Neamului nostru românesc de pe aceste plaiuri i-a fost hărăzit deosebit noroc ca din Ardeal, din ţinutul Braşovului, să se ridice marele erou şi bunul Dumnezeu a sădit în pieptul acestui viteaz toate simţămintele, tot sufletul neamului românesc”…7
După ripostele ofensive ale trupelor maghiare, din 19/20 iunie 1919, care ameninţau oraşul Oradea, Marele Cartier General l-a numit pe generalul de divizie Traian Moşoiu în funcţia de comandant al „Grupului de manevră”. 5 Cu Divizia 1 Infanterie şi Divizia 6 Infanterie, trece la ofensivă în zorii zilei de 24 iulie, manevrând flancul stâng al trupelor maghiare, pe care le-a obligat să se retragă. În 3 august 1919, marile unităţi române au intrat în capitala Ungariei, iar în perioada 16 septembrie – 15 noiembrie 1919 generalul Moşoiu a fost comandantul garnizoanei Budapesta şi, ulterior, până la sfârşitul anului 1919, când a demisionat din armată, a fost comandantul Corpului Vânătorilor de Munte din garnizoana Oradea.5
Elogiind isprăvile generalului Traian Moşoiu, Nicolae Iorga scria la acea vreme după eliberarea Oradei şi a Budapestei că: „Energicul general ardelean, care şi-a dus ostaşii cu un avânt uimitor, chiar pentru cei cari ştim ce înseamnă o înaintare românească, atunci când nu se loveşte de piedica unui duşman, având mijloace de luptă incomparabil superioare, a fost primit cum rareori a fost întâmpinat un şef de cuceritori. Automobilul lui atât de îndrăzneţ, mănat mult înaintea regimentelor cari înaintau, a fost literalmente copleşit, înăbuşit de flori”.
Traian Moşoiu a rămas în memoria românilor ca fiind arhanghelul bătăliei pentru eliberarea Ardealului.4, 10
Funcţii deţinute: 1,5,9, 10
- Comandant de companie în Regimentul 9 Romanaţi (1901 – 1904)
- Comandant de companie în Batalionul 9 vânători din Ploieşti
- Comandant al Batalionului 1 Infanterie din Regimentul 30 Muscel
- Şef al Secţiei Mobilizare din Regimentul 30 Muscel
- Comandant al Regimentului 6 „Mihai Viteazul” din Bucureşti
- Comandant al Batalionului 7 vânători din Galaţi
- Comandant al Regimentului 2 Infanterie Râmnicu Vâlcea
- Comandant al Brigăzii 3 Infanterie (1916)
- Comandant al Diviziei 23 Infanterie (1916)
- Comandant al Diviziei 12 Infanterie (1917)
- Comandant al Diviziei 7 Infanterie Roman (1918)
- Guvernator militar al Transilvaniei (1918)
- Comandant al Grupului de armate „Nord” (1919)9
- Comandant al garnizoanei române din Budapesta (1919)
- Guvernator militar al teritoriilor ungare de la vest de râul Tisa (1919)2
- Comandantul Corpului Vânătorilor de Munte din garnizoana Oradea (1919)5
- Ministru de război în guvernul Vaida-Voevod
- Senator
- Ministru al Comunicaţiilor (1922 – 1923)
- Ministru al Lucrărilor Publice (1923 – 1926)2
Trecut în rezervă la cerere în luna decembrie 1919.
Decoraţii 2
- Coroana României (1907)
- Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa a III-a
- Legiunea de onoare franceză, decorat de către generalul Henri Berthelot.
A murit la 15 august 1932 şi a fost îngropat în cimitirul Bellu Militar.
„În perioada interbelică, în Cluj şi Transilvania, toţi comandanţii au săvârşit o operă de mari proporţii şi de unanimă preţuire.“ – Octavian Goga
VIA:
1 – Mihail Diaconescu – Istorie și valori – Studii, comunicări, eseuri, articole, Ed. M.I., București, 1994
2 – enciclopediaromaniei.ro
3 – lumeamisterelor.com
4 – ziuanews.ro
5 – primarianasaud.ro
6 – cultural.bzi.ro
7 – vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro
8 – evenimenteoradea.ro
9 – clujarm.ro
10 – Bihoreanu, Tudor Gheorghe; Moşincat, Constantin; Tulvan, Ioan – Generalul Traian Moşoiu – Arhanghel al bătăliei pentru Ardeal, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 2002
Credit foto: Dan STRĂUȚI