Arhive categorie: Brasoveni celebri

Brașoveanca Dana Lupșa, nominalizată la Global Woman Award Romania 2019

Brașoveanca Dana Lupșa, nominalizată la Global Woman Award Romania 2019 – secțiunea Inspirational: „Cum le explic acum copiilor lacrimile de bucurie? Mi se pare incredibil ce se întâmplă!”

Așa sună reacția la cald a Danei Lupșa la primirea veștii legată de nominalizarea la premiile Global Woman Award ce vor fi decernate la Londra în luna iulie, iar voturile noastre o pot aduce mai aproape de câștigarea acestui prestigios premiu.

Femei din 12 țări europene și două state din SUA au intrat în cursa pentru aceste premii, la categorii precum Inspirational, Influencer, Entrepreneur, Leadership și Celebrity și pot fi votate până pe 30 aprilie. Și bărbații au propria lor categorie în cadrul Global Woman Award și vor fi premiați în cadrul galei londoneze.

Cine este Dana Lupșa?

Dana Lupșa este mama a două suflete, soție, lector doctor în management și antreprenor prin definiție. A format peste 3500 de studenți și a lansat mai mult 10 afaceri de la zero.

Lucrează cu femei pentru că simte că le înțelege provocările.

„Se spune despre mine că sunt „campioana motivării”, că le inspir și le dau curaj să strălucească și fac asta cu succes în Asociația Happy Moms pe care o conduc de peste 5 ani.

Cel mai mult îmi place să le ajut să își „croiască” propriul brand, fie că sunt la început de drum sau au deja vechime.”

Asociația Happy Moms și proiectele pe care le derulează prin intermediul acesteia au fost cele care i-au adus această nominalizare.

Happy Moms a luat naștere în urmă cu 5 ani cu misiunea de a deveni o comunitate de suport pentru femei antreprenoare din pasiune. Când a început seria de întâlniri lunare „Mămici de poveste” era foarte departe gândul că ele se vor transforma și vor duce la crearea unui adevărat club, Business MoM Club, sau că vor urma târguri, festivaluri și conferințe cu speakeri precum Andreea Marin, Gianina Corondan, Mihaela Tatu, Rona Hartner și multe alte persoane publice care au ales să susțină proiectele asociației.

ONG-ul născut la Brașov susține proiecte de educație financiară pentru copii, tineri și femei.

Datorită succesului proiectelor desfășurate, a venit cererea de extindere în alte orașe. Primul a fost Sibiul, apoi Făgărașul, Clujul, iar de anul acesta Bucureștiul și Alba Iulia se alătură orașelor în care Happy Moms activează, iar în curând urmează și extinderea la Constanța.

Aceste proiecte sunt:

  • Școala antreprenorială pentru mame – una dintre primele inițiative ale Danei Lupșa după înființarea Happy Moms, care se adresează în special mamelor singure și casnice care vor să își urmeze pasiunea și au o idee de afacere.
  • Business Kid – educație financiară pentru copii prin teatru, jocuri, ateliere și o carte de educație financiară pentru întreaga familie, Aventurile lui Mimi ce va fi lansată săptămâna viitoare la Brașov;
  • Business Teen – vizează înțelegerea profundă de către tineri a avantajelor și dezavantajelor rolurilor de antreprenor și de angajat;
  • Incubatorul de Talente – Tabără de Educație non-formală – aceste tabere sunt dedicate copiilor cu rezultate foarte bune la învățătură și care provin din familii defavorizate.

Datorită implicării și a activității sale remarcabile de a lungul anilor, Dana Lupșa este frecvent invitată ca speaker la evenimente, în cadrul a diverse emisiuni, scrie articole, cărți iar ea își pune expertiza și experiența în slujba comunității cu zâmbete și multă pasiune.

Vă invităm să o susțineți și voi cu un vot în cursa către premiul Global Woman Award 2019 – secțiunea Inspirational!

Nota: desi nu ne-a fost comunicat cine este autorul fotografiilor iar in proprietatile imaginilor acest aspect nu se poate identifica, creditul foto apartine lui Iulia Barbu.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Artă plastică, poezie, caligrafie și filantropie în expoziția „Licantropia poftei” de Horia Țigănuș și Laurențiu- Ciprian Tudor

La pas prin Brașov: În anul 2017, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Brașov v-a acordat premiul „Cartea anului” pentru volumul de poezie „Licantropia poftei – poemele vârstei de mijloc” (Libris Editorial). Au existat provocări în publicarea acestui volum de poeme scrise și cu bucurie de viață, dar și cu credință, nostalgie, iubire și patos? 45 de ani este o vârstă a maturității, dar și a momentelor în care începi să te gândești și la moarte, faci un bilanț.

Laurențiu-Ciprian Tudor: Da, este exact cum spuneți. Vârsta de mijloc este cea la care te oprești puțin ca să vezi pe ce drum ai apucat-o cu adevărat. Dacă acest drum nu se potrivește cu ce/cine ești, trăiești ceea ce psihologia numește criza vârstei de mijloc. La origine criză (gr. krisis) însemna „judecată”, dar și „rupere”, așa că avem aici toate înțelesurile cu care operezi un astfel de moment.

De aceea, unii (cei care descoperă că nu sunt pe drumul lor, conform cu nevoile și cu ființa lor profundă) fac schimbări majore (și dureroase) încercând să se regăsească. La asta se adaugă și presimțirea morții și dorința de a te bucura mai mult de darurile vieții. Înțelegi că timpul tău este limitat.

Fiecare rezolvă cum știe treaba asta. O parte, împacă acestă reînțelegere de sine cu datoria, cu ce au construit până acum și îi numim maturi, alții, se rup de tot ce au fost și încearcă să se reinventeze ca de la zero (asta le și dă o anume iluzie a tinereții, un anume avânt) etc.

Volumul meu redă aceste tensiuni, dar accentuează mai mult tema timpului și a morții, care îți cere să te recuperezi din stresul zilei, din mărunțișuri și să îți recapeți bucuria de a fi. O să vă spun și dvs. ceea ce am spus în general despre cartea mea, încercând să sintetizez, cât mai clar, ce am avut în minte și în inimă: „Licantropia poftei – poemele vârstei de mijloc” este o carte de poezie despre tensiunea dintre Eros şi Thanatos, dintre elanul vital şi suferință (ca moștenitoare a morții)…şi despre cum trupul iubitei devine frontul acestui război, suportând asaltul neiertător al lupilor cărnii!

La pas prin Brașov: La Târgul de Carte și Muzică – Libris Brașov 2019, pe 21 martie, publicul este invitat să viziteze și expoziția de artă plastică & poezie „Licantropia poftei” de Horia Țigănuș și Laurențiu-Ciprian Tudor. În ce constă ea? Știm că imaginea coperții volumului dvs. aparține tot artistului Horia Țigănuș, acum însă, cei care vor vizita expoziția vor avea trăiri aparte pentru că asocierea poeziei cu arta plastică și cu filantropia constituie un demers aparte, frumos și necesar. Vă rog să ne spuneți povestea.

Laurențiu-Ciprian Tudor: Povestea e simplă. E cam așa: artistul plastic și prietenul Horia Țigănuș (am făcut lucruri faine anul trecut cu el și cu Nicu Alifantis) s-a plimbat prin cartea mea și m-am ales cu 16 preafrumoase „citiri” (plecând de la câteva versuri sau bucăți de poem). Împreună, am pus alături „citirile” lui cu poemele care l-au inspirat (scrise de mine de mână) și au ieșit 16 tablouri care (zic eu) te cheamă! Am luat aceste tablouri, le-am pus rame și paspartú și le-am oferit celor de la „Rază de speranță” pentru cei de care se ocupă (cu multă dedicare): COPIII CU AUTISM. Așa s-a făcut o frumoasă expoziție cu vânzare!

Horia are puțin o altă versiune și aici mai intră în scenă altcineva: poetul, actorul și prietenul Adrian Munteanu. Horia zice că a simțit că trebuie să picteze câte ceva din cartea asta anul trecut când, la lansare (tot la târg), Adrian Munteanu a recitat poemul „Un colibri de topaz”.

În fine, așa a ieșit ce a ieșit și ne bucurăm să arătăm rodul întâlnirii poetului cu pictorul tocmai de Ziua Internațională a poeziei (e, până la urmă, o expoziție de poezie)! Vorbeam cu Horia și amândoi am avut în cap, în ce privește tablourile, amintirea aceea din copilărie când colecționam timbre și alergam după colițe. Mai țineți minte? Așa sunt și aceste tablouri, niște colițe: poemul scris de mână, caligrafic, chiar de autor, însoțit de ilustrarea artistului plastic.

Ele au valoare împreună, ele vor avea, prin ineditul lor, și mai multă valoare, în viitor. Sperăm ca ele să se vândă și banii care se strâng să aducă acești copii speciali mai aproape de lumea noastră, de autonomie, de bucuria părinților.

La pas prin Brașov: Vă rog să ne oferiți un autograf poetic.

Laurențiu-Ciprian Tudor: Că tot este ziua poeziei, vă ofer un poem potrivit din volumul despre care am vorbit. Poftiți:

Poemul

poemul este o realitate paralelă

o proiecție

iar sângele poetului se mișcă după principiul vaselor comunicante

între azi și rai;

 

poemul este o fereastră în zid

este tăierea unui capac în betonul zilei;

 

poemul este camera de liniște

fără de care poetul înnebunește

își vopsește părul în verde și

înjură toamnele!

Vă mulțumesc pentru tot!

Vă mulțumim! Toate cele bune!

Interviu realizat de Dan Străuți.
Video: YouTube

Imaginile sunt puse la dispoziție de Laurențiu-Ciprian Tudor.

Video: Adrian Munteanu – „Poezia este un dar și o cale divină!”

Bucuriile aduse copiilor și bătrânilor sunt de neprețuit. Opresc clipa, îmblânzesc penumbrele.

După ce a spus sonete de dragoste italiencelor din Torino, după ce s-a întâlnit cu copiii din familii de români, poetul Adrian Munteanu a reușit să viziteze și o venerabilă doamnă de 94 de ani de la un cămin al persoanelor vârstnice.

A fost prezent lângă scaunul ei cu rotile mai puțin fizic și mai mult cu sufletul. Tot cu sufletul a fost primită vizita poeziei. Pentru Donna Dina s-a oprit clipa. Și clipa a devenit un corolar de armonii de care și-a amintit din îndelungata ei viață.

Pentru Adrian Munteanu s-a consolidat ideea: „Poezia este un dar și o cale divină!”

Poetul brașovean va participa la un recital de poezie în cadrul Târgului de CArte și Muzică Libris, vineri 22 martie între orele 18.00 – 19.00, care se desfășoară la Aula Universității Transilvania.

La recitalul de poezie mai participă: Ion Muresan, Ion Cristofor, Hanna Bota, Andrea H. Hedes, Victor C. Marutoiu, Vasile George Dancu, Laurentiu-Ciprian Tudor, Daniela Sontica, Nicolae Baciut, Cristian Muntean, Mihaela Malea Stroe, Luminita Dascalu, Ionel Simota, Catalin Stanciu.

Adrian Munteanu 
https://www.facebook.com/groups/soneteadrianmunteanu/
http://www.usrbrasov.ro/adrian-munteanu/

Video: YouTube – Adrian Munteanu

Festivitate de decernare a distincției UNESCO Tezaur Uman Viu acordată domnului Iosif Iepure

Muzeul de Etnografie Brașov vă invită joi, 14 martie 2019, ora 14.00 la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, Piața Sfatului nr. 15 la festivitatea de decernare a distincției UNESCO  Tezaur Uman Viu acordată domnului Iosif Iepure pentru prestigioasa sa activitate dedicată păstrării și transmiterii unuia dintre cele mai prodigioase obiceiuri din sud-estul Transilvaniei, Junii din Șcheii Brașovului.
Personalitate puternică, domnul Iosif Iepure a transmis timp de zeci de ani atitudini și practici de învățare a celor mai tineri, fiind un exemplu personal, de excepție, care a înțeles ce înseamnă o moștenire culturală importantă pentru identitatea comunității șcheienilor brașoveni.

La eveniment vor participa păstrători și purtători ai valorilor cultural identitare românești, care au primit acest titlu onorific la ediţiile precedente, maestrul – coregraf Ioan Pumnea, cojocarul Dumitru Sofonea din Drăguş şi doamna Barko Etelka un simbol al comunităţii ceangăilor care a reuşit să păstreze nealterată tradiţia încondeierii ouălor de Paşte şi să transmită acest meşteşug generaţiilor tinere.

Ministerul Culturii și Identității Naționale, în colaborare cu Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, a organizat pe data de 1 martie 2019, evenimentul „Gala Tezaure Umane Vii – 2019”. Cu această ocazie, au fost premiate și decorate persoanele declarate Tezaure Umane Vii în anul 2018, precum și cele care au fost declarate tezaure umane vii în edițiile anterioare ale programului.
Scopul evenimentului a fost recunoașterea și promovarea creatorilor și păstrătorilor  de valori tradiționale care susțin  patrimonial cultural imaterial din România.
Sursa si imagine: comunicat transmis La pas prin Brasov

Ilarion Ionescu-Galaţi, repere profesionale

Absolvent al Conservatorului de Muzică din Bucureşti, clasa de vioară, profesor George Manoliu, Ilarion Ionescu-Galaţi a debutat ca solist alături de Orchestra Simfonică Radio în anul 1953, când a interpretat un concert pentru vioară şi orchestră de Wieniawski.

Şi-a continuat apoi studiile în arta dirijatului de orchestră, având privilegiul de a lucra, în perioada 1965-1968, cu Charles Münch şi Pierre Dervaux, obţinând, la terminarea studiilor, Diploma de Licenţă în dirijat de orchestră cu unanimitatea juriului. A urmat o perioadă de perfecţionare cu Leopold Stokovski, la New York şi Eugen Ormandy la Philadelphia.

Din anul 1970 a activat ca prim dirijor al orchestrei Filarmonicii Braşov, fiind numit şi Director Artistic (1973-1997), iar în perioada 1988-1993 a fost numit şi Director General Artistic al Filarmonicii din Istanbul.

Ilarion Ionescu-Galaţi este fondatorul Festivalului Internaţional al Muzicii de Cameră de la Braşov desfăşurat anual fără întrerupere, începând din 1970, timp de 30 de ediţii consecutive. Începând cu ediţia a XXXI-a (2003), I. Ionescu-Galaţi a devenit Director de onoare al Festivalului.

Ilarion Ionescu-Galaţi a fost Director al Concursului Internaţional de dirijat „Dinu Niculescu” de la Braşov.

În concertele sale a colaborat cu solişti consacraţi precum: Radu Lupu, Valentin Gheorghiu, Dan Grigore, Lazăr Berman, Dmitri Başkirov, Rudolf Kerer, Viktor Eresko, Magda Tagliaferro, Ion Voicu, Viktor Tretiakov, Ruggiero Ricci, Viktor Pikaisen, Ayla Erduran, Vladimir Orlov, Radu Aldulescu, Daniil Şafran, Costas Cotsiolis, ş.a.

A efectuat numeroase înregistrări Radio şi TV la posturile naţionale din Suedia, Spania, Grecia şi, de asemenea, LP-uri şi CD-uri editate de Casele „Philips”, „Sipario Dischi” şi „Electrecord”.

Ilarion Ionescu-Galaţi este invitat frecvent în juriul unor prestigioase competiţii internaţionale de dirijat din Italia, Norvegia și Turcia.

A susţinut turnee de concerte în SUA, Japonia, Filipine, Singapore, Spania, Italia, Germania, Franţa, Grecia, Austria, Suedia, Norvegia, Turcia, Rusia, Bulgaria, Republica Moldova. Cu cele două colective artistice ale Filarmonicii Braşov (Orchestra simfonică şi Orchestra de cameră) a susţinut turnee de concerte în Franţa, Austria, Italia, Germania, Elveţia, Spania, Grecia, Rusia, Polonia, Cehoslovacia.

Ilarion Ionescu-Galaţi a fost invitat să evolueze în cadrul unor festivaluri muzicale internaţionale, dintre care amintim: Festivalul de la Istanbul, de la Miami, Festivalul „G. Rossini” din Pesaro, ş.a.

Dintre realizările ultimilor ani se cuvin menţionate: înregistrarea pe CD şi prezentarea în concert a Cantatei „Carmina Burana” de Carl Orff cu Orchestra Filarmonicii din Istanbul şi Corul German; concerte cu Orchestra Naţională din Atena; în ianuarie 2001, prima audiţie în Turcia a „Missei Tango” de Luis Bacalov, într-un concert extraordinar în care compozitorul a fost şi solist alături de Orchestra şi Corul Filarmonicii din Istanbul. Aceeaşi lucrare a fost prezentată într-un concert susţinut la Ankara, şi apoi la Bucureşti, cu Orchestra Naţională Radio.

Ca dirijor de operă a pregătit şi a adus în faţa publicului operele: „Nunta lui Figaro” de W. A. Mozart (regia Carmen Dobrescu) la Teatrul Liric din Braşov, itinerat şi într-un turneu de peste 30 de spectacole în Austria (la Festivalul de la Salzburg), în Germania, Danemarca şi Franţa.

Muzician de aleasă calitate, spontan, autentic, cu o gestică elegantă, un adevărat profesor de orchestră pe parcursul repetiţiilor, acesta este profilul dirijorului Ilarion Ionescu-Galaţi.

Recunoaşterea meritelor de excepţie o constituie distincţiile primite: Diplomă de Onoare a Ministerului Culturii din Turcia, membru de onoare al Academiei „Suzuki” din Tokio, Marele Premiu pentru întreaga activitate – decernat de Colegiul Criticilor Muzicali în mai 2001, titlul de Cetăţean de Onoare al municipiilor Braşov, Tg. Mureş şi Ploieşti.

Fundaţia pentru Dezvoltare Regională „Transilvania” Braşov, administrată de dl. Gheorghe Duţu în calitate de Preşedinte, a acordat maestrului I. Ionescu-Galaţi în cadrul galei „Superlativele Braşovului” anului 2003, Diploma de excelenţă pentru întreaga activitate închinată culturii române. În martie 2010, maestrul a fost onorat de către Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România cu Premiul pentru activitatea dirijorală.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Lansare de carte: „Cartea stânii. Gânduri şi fapte. Hronicul copilăriei şi al tinereţilor”

Muzeul de Etnografie Brașov vă invită vineri, 23 noiembrie 2018, la ora 12, la lansarea de carte „Cartea stânii. Gânduri şi fapte. Hronicul copilăriei şi al tinereţilor”, care va avea loc la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, Piața Sfatului, nr. 15.

„Amintirile” dr-lui N. G. V. Gologan, cu titlul „Cartea stânii. Gânduri şi fapte. Hronicul copilăriei şi al tinereţilor” sunt tipărite integral pentru prima dată.

Autorul, o personalitate importantă a Braşovului, din păcate puţin cunoscută, a fost în perioada 1926 – 1941 secretar al Camerei de Comerţ şi Industrie din Braşov, iar între 1941 – 1944 primar al oraşului.

Amintirile au fost scrise după ieşirea din închisoare, începând cu anul 1959. Sunt rememorate evenimente din Primul Război Mondial, ca participant în campania din Moldova, dar şi pe frontul din Ardeal, amănunte din viaţa mocanilor săceleni, organizarea stânei, activitatea de la Camera de Comerţ şi Industrie din Braşov, lucrări publicate, situaţia Braşovului în timpul primariatului său, bombardarea oraşului în 17 aprilie 1944, detenţia în fortăreaţa Cetăţuia din Braşov, apoi la Chirnoci şi Jilava.

Omul care a participat la cele două războaie mondiale s-a dovedit un autentic patriot, a cărui lucrare trebuie cunoscută.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Lansare de carte: ,,Aduceri aminte despre Darie Magheru”, de Olga Lascu

,,Eu am fost primul lui auditor. Încă de când aveam șase anișori, mie îmi citea tot ce a scris. Îmi spunea și citea versuri din marii noștri poeți interbelici, când majoritatea am devenit interziși. Îmi aducea cărțile, pe rând, și eu, sub îndrumarea lui, transcriam cele mai bune versuri în caiete cu pătrățele, de matematică, pe două rânduri. Am de atunci antologii cu zeci de versuri din literatura românească și universală,” Olga Lascu.

,,Nu era, la Darie Magheru, o fugă spre originalitate cu orice preț; chinul interior, dramele care rod ființa profundă, spinul din carne – ca la Sf. Paul sau Kierkegaard – nu sunt originalitate! Acestea fac deja originalitatea și autenticitatea insului, precum la cei trimiși să vestească… Vestitoare e și poezia. În lumea ei, Darie Magheru a fost – în linia marilor noștri creatori – un trimis. Și în această ordine el era un ins grozav. Nu întotdeauna înțeles, aș spune: mai deloc înțeles,” A.I. Brumaru.

,,Intensitatea este trăsătura fundamentală a existenței lui Darie Magheru și, pe cale de consecință firească, densitatea este trăsătura specifică operei sale de poet, dramaturg, prozator. Darie nu se adresează cititorului grăbit, superficial, dar nici celui înregimentat în dogmatism critic. Cititorul lui Darie se cuvine să fie cel puțin la fel de trudnic și de liber cum a fost scriitorul,” Mihaela Malea Stroe.


Darie Magheru actor, poet, dramaturg, prozator, (25 oct. 1923 – 25 oct. 1983)


MAGHERU Darie (pseudonimul lui Aurel Zaharia Moldovan), se naste la 25 oct. 1923, comuna Lunca Clincicului-Prejmer, judetul Brasov – moare in 23/24 oct. 1983, Brasov.1


Fiul Valeriei Nicolescu şi al lui Simion Moldoveanu. Absolvent al Liceului „Dr. Ioan Meşotă” din Braşov. Studii de actorie la Bucureşti şi Iaşi. Actor la teatrele din Braşov, Ploieşti, Iaşi, Botoşani. Poet, prozator, dramaturg.1

Darie Magheru a copilărit la Săcele (localitate ce va fi evocată în paginile romanului Cărămida cu mâner), absolvent al Liceului „Dr. Ioan Meşotă” din Braşov1, a studiat arta dramatică la Academia regală din Bucureşti şi Institutul de Teatru Matei Millo din Iaşi, printre profesorii lui numărându-se George Vraca şi Ion Manolescu.2


Debutul în volum al lui Darie Magheru s-a înregistrat în 1941, cu placheta (astăzi de negăsit) Cu barda’n porţi de veac. În timpul regimului comunist publică sporadic, fiind nevoit să păstreze pentru sertar partea cea mai originală a operei sale. În 1956, îi apare poemul dramatic Eu, meşterul manole, care a beneficiat, la ESPLA, de referatul elogios al lui Gellu Naum, iar în 1968, volumul Poeme, cuprinzînd, din păcate, o mult prea mică parte din textele elaborate în anii ’50, ca și în prima parte a deceniului următor, texte ce ilustrează o primă fază a poeziei lui Darie Magheru.4

În perioada 1950-1951 face puşcărie politică; a fost actor la Braşov, Ploieşti (sub directoratul lui Toma Caragiu), Arad, Botoşani şi l-a jucat pe Ion din Năpasta (dramă în două acte de Ion Luca Caragiale)3, rol care i-a atras aprecierile şi prietenia lui Emil Botta. În 1960 a fost exclus din Uniunea Scriitorilor (filiala Braşov) în urma unui raport al lui Petre Sălcudeanu pe motiv că… mânca gândaci şi, deşi reprimit ulterior, va avea toată viaţa statutul unui marginal şi se va bucura de atenţia specială a Securităţii.2

Într-o prima fază, poemele sale sunt influenţate mai ales de poeţi precum Vasile Voiculescu şi Radu Gyr, se axează pentru o vreme pe baladesc, pentru a jongla cu experimentele după 1960. Romanul-foileton Cărămida cu mâner (1967) şi volumul de versuri Caprichos (1970) sunt notabile exemple de scrieri neoavangardiste realizate de Darie Magheru, prea puţin remarcate însă de criticii vremii, precum şi de posteritate.2

A înfiinţat la Braşov Caiete de literatură, revistă care a apărut între 1968 şi 1969. A publicat în România literară, Astra, Lupta Moldovei, Tribuna, Luceafărul, Vatra, Iaşul literar etc.1

Municipiul Săcele i-a dedicat numele unei străzi unde funcționează și “Casa Memorială” Darie Magheru, prin strădania doamnei Olga Lascu, sora scriitorului.

VIA:

1 – usrbrasov.ro

2 – poezie.ro

3 – wikipedia.rog

4 – observatorcultural.ro

Video: YouTube

Credit foto: Dan Străuți

Expozitie in memoriam – Alexandru Iacubovici, pictor

Opera și viața pictorului Alexandru Iacubovici, o mare personalitate brașoveană din lumea artelor viziuale, care s-a stins din viață la începutul acestui an, vor fi evocate printr-o expoziție în memoriam, organizată de Asociația Culturală Artessentia din Brașov. Expoziția, intitulată „Epitaf – Alexandru Iacubovici” va avea vernisajul joi, 23 August 2018, orele 18.00, la Galeria Albastră, str. Ceahlău nr.2, în Șcheii Brașovului.

 „Ne propunem să facem împreună o incursiune în atelierul pictorului prin fragmente (mobilier, caiete, schițe, cărți, obiecte, etc) reconstituite în spațiul galeriei, un pasaj către universul său artistic. Am creat un cadru în care elevi, colegi și prieteni ai maestrului vor evoca momente din viața sa. De asemenea vom viziona câteva proiecții cu artistul și vor fi expuse lucrări ale sale din colecții particulare. Prin aceste frânturi dorim să vă prezentăm o parte a valențelor și personalității artistului Alexandru Iacubovici”. Victoria  Țăroi , artist vizual, initiator al acestui proiect.

Născut la 24 iunie 1941 la Prejmer (jud. Brașov), Alexandru Iacubovici a absolvit Școala de Arte Brașov, clasa prof. Eftimie Modâlcă (1963- 1966), apoi Facultatea de Arte Plastice din București, clasa Marin Gherasim și Ion Sălișteanu (1966-1969). Și-a început cariera de profesor de pictură și istoria artei la Școala de Arte – Brașov (1971- 2003). Ca artist, Alexandru Iacubovici se remarcă printr-un  număr impresionant de expoziţii (peste 160) personale şi de grup la care a participat cu pictură în ulei, acuarelă, tuşuri, gravuri, happening-uri, instalaţii spaţiale ş.a.m.d.  în țară, dar și în străinătate, în Belgia, Franţa, Polonia, SUA.
 
De asemenea, artistul figurează  cu nominalizare în ,,World Art Registry” (SUA) si are lucrări în muzee, instituţii publice şi private, colecţii din România, Belgia, Germania, Franţa, Italia, Egipt, Spania, Elveţia, Grecia ş.a.m.d.
„În esență, creația acestui foarte valoros artist este un reper în arta modernă, uimind prin diversitatea motivică, prin concepție și expresie artistică” (Bianca Osnaga).
Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Artistele Braşovului în expoziţia „Centenarul femeilor din arta românească”

„Centenarul femeilor din arta românească” este un proiect focalizat pe creația artistelor brașovence și pe lucrările artistelor din colecția muzeului, aducând pe simeze, ca de obicei, lucrări din colecții private, multe dintre acestea în expunere publică pentru prima dată.

Latura inedită a expoziției este prezentarea, ca index și ca arhivă digitală, a peste 1.000 de artiste din România, dintre care unele mai puțin cunoscute, care nu au beneficiat încă de recuperare și reevaluare istorică. Lucrările din expoziție fac parte din colecția Muzeului de Artă Brașov, Colecția George Șerban, Colecția Puiu Patzelt, membru SCAR, Nasui Collection & Gallery, Colecția Lugojanu (Brașov) şi Colecția Ileana Sbârcea-Mureșanu (Brașov) – alte informaţii despre expoziţie şi aici.
Pe 8 martie 2018, PostModernism Museum a deschis expoziția „Centenarul femeilor din arta românească” la Muzeul de Artă Brașov. Expoziţia este deschisă până pe 27.05.2018.

Artistele Braşovului – 1918 – 2018

Elena Mureşianu (1864-1924)

Elena Popea (1879-1941)

Margarete Depner (1885-1970)

Deregán Gizella (n. 1889 – ?)

Lukász Irina (1902 -1985)

Olga Branişte (1906 -1954)

Zina Blanuţă (1913-1998)

Zoica Gavrilescu (1913-1977)

Miklós Margit (1923-1995)

Emilia Apostolescu (1927-2016)

Alexandrina Gheţie (1935-2005)

Viorica Ardeleanu-Kovács (n. 1939)

Aurelia Stoie Mărgineanu (n. 1940)

Ileana Sbârcea-Mureșanu (n. 1941)

Marcela Rădulescu (n. 1942)

Angela Bocu (n. 1943)

Doina Liliana Dănescu (n. 1945)

Veronica Bodea-Tatulea (n. 1947)

Maria Neguş (1948-2015)

Mihaela Modâlcă (n. 1963)

Teodora Pica (n. 1964)

Luminiţa Gliga (n. 1975)

Programul muzeului este: marți-duminică: 10-18 (din 1 aprilie), luni închis.

„Centenarul femeilor din arta românească” organizatori: PostModernism Museum în colaborare cu Muzeul de Artă Braşov.

Vernisajul expoziției curatoriată de Cosmin Nasui și Radu Popica la care au participat cercetători, experți și istorici de artă poate fi vizionat aici:

Aspecte din cadrul expoziției :

Video: YouTube

Credit foto: Dan Străuţi