Arhive categorie: Prin lume

Premiile Superscrieri live streaming

Decernarea Premiilor Superscrieri, ediția a zecea, se va transmite anul acesta live, din clubul Expirat, astăzi, 19 aprilie, de la ora 19:00 și va putea fi urmărită pe pagina de Facebook a Fundației Friends For Friends: facebook.com/FundatiaFriendsForFriends, organizatorul proiectului și pe facebook.com/europafmromania.

Singurele premii de anvergură pentru presa din România prezintă o mostră a celui mai bun jurnalism al anului 2020: 39 de materiale (presă scrisă, podcast, video și foto) au fost selectate dintre înscrieri de un juriu format din 17 specialiști din media și sunt nominalizate la cele șase categorii de concurs: Portret, Reportaj, Investigație, Opinie, TV&video-jurnalism, Fotojurnalism.

În afara categoriilor de concurs, se vor acorda două premii speciale de susținere pentru noile generații de autori – Acti-vloggerul anului și Generația2020 – precum și nouă premii onorifice: Redacția anului, Presă locală, Editorul anului, Carte de non-ficțiune, Audio/Podcastul anului, Watchdog-câinele de pază al democrației, Premiere în presa cotidiană, International impact și Revoluția Cititorului.

Transmisia live va fi prezentată de jurnalistul Tudor Mușat și se va desfășura respectând toate măsurile de siguranță, cu testarea tuturor participanților susținută de Medlife.

Juriul acestei ediții a fost format din: Paul Radu – președinte juriu, Alice Iacobescu, Cătălin Striblea, Dan Duca, Emilia Șercan, Florin Negruțiu, Irina Păcurariu, Ioana Cîrlig, Ioana Moldovan, Marko Risovic, Marius Comper, Mona Dîrțu, Mihai Ghiduc, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Robert Schwartz, Vlad Stoicescu și Vlad Petreanu ca jurat special pentru premiul de vlogging.

Nominalizările Superscrieri: https://ffff.ro/noutati/premiile-superscrieri/nominalizarile-premiilor-superscrieri-10-voteaza-materialul-preferat/

Susținători: FAN Courier și Kaufland, parteneri de creștere, investesc în extinderea proiectului; BRD-Groupe Société Générale – susținător Superscrierea Anului; sponsori de categorie și susținători de bază ai premiilor: ENEL, Medlife, Think Digital, Bitdefender, AZARIA Food; inițiator FFFF: Friends\TBWA.

Eveniment recomandat de Europa FM. Susținători media: Pagina de Media, IQads.

sursa si imagine: comunicat remis La prin Brasov

34 finanțatori-cheie își deschid datele cu privire la fondurile alocate sectorului ONG într-o platformă unică la nivel național

Primul raport, lansat odată cu platforma, evidențiază care sunt domeniile cele mai finanțate din societatea civilă în 2020, dar și felul în care pandemia a influențat calendarul finanțării societății civile pe parcursul anului.

S-a lansat Platforma Donatorilor, aplicația care transparentizează datele despre finanțările din sectorul neguvernamental din România.

Creată prin contribuția a 15 dintre principalii finanțatori ai proiectelor societății civile din România, cărora li se adaugă 19 Fundații Comunitare, platforma pune la dispoziție facilități de explorare și vizualizare grafică de date despre fondurile destinate organizațiilor neguvernamentale din toate domeniile de interes.

Este pentru prima dată când finanțatorii importanți își dau mâna pentru a aduce o mai mare claritate asupra investițiilor strategice în sectorul non-profit devenind astfel un punct esențial de informare cu privire la alocarea sprijinului financiar în domenii specifice de intervenție, identificarea de noi oportunități de finanțare în domenii încă neexplorate, precum și de co-finanțare și descoperirea de noi actori neguvernamentali și proiectele acestora.

Platforma Donatorilor este un proiect inițiat de o coaliție de 15 finanțatori: Asociația pentru Relații Comunitare, BRD-Groupe Société Générale și Fundația 9, Federația Fundațiilor Comunitare din România, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația Hațegan, Fundația Orange, Fundația pentru Parteneriat, Fundația Vodafone România, ING Bank România, Kaufland România, Lidl România, PENNY România, Raiffeisen bank, Romanian-American Foundation și Fundația United Way Romania. Soluția a fost proiectată, dezvoltată și este administrată de asociația Code for Romania.

Odată cu lansarea Platformei Donatorilor, sectorul neguvernamental și publicul larg vor avea acces la un punct central de informare cu date actualizate și standardizate, urmând o taxonomie comună și o mecanică simplă de colectare, permanentă și consistentă. Cei 15 fondatori fac un apel deschis către toate companiile active din România să li se alăture în acest demers și să opteze pentru deschiderea datelor în platformă pentru a crește gradul de transparență în sector și pentru a putea avea acces la informații detaliate și șansa construirii unor strategii de finanțare cu impact mult mai mare pentru România.

Concomitent cu lansarea platformei, grupul de finanțatori a elaborat și un raport succint, disponibil la acest link, care prezintă o primă imagine asupra fondurilor cu care aceștia au sprijinit eforturile depuse de societatea civilă în anul 2020, într-un an de criză globală, în care rolul donatorilor și al organizațiilor neguvernamentale a fost unul vital pentru întreaga populație.

Până în luna martie 2021, în Platforma Donatorilor s-au deschis date din partea a 15 finanțatori și 19 fundații comunitare, reprezentând granturi în valoare totală de 45,68 milioane de euro acordate către peste 850 de organizații non-profit și grupuri de inițiativă.

„Credem că societatea civilă din România a ajuns deja la un nivel de maturitate ridicat, reprezentând astăzi mai mult ca oricând un segment fundamental al societății românești, lucru care se datorează în mare măsură contribuției celor care pun la dispoziție resurse pentru ca sectorul ONG să își îndeplinească misiunea. Foarte multe dintre proiectele Code for Romania sunt gândite pentru a veni în sprijinul societății civile, iar Platforma Donatorilor credem că este un pas important. Deschizând datele despre finanțare vom putea avea claritate asupra activității sectorului ONG, asupra impactului său și vom putea ști care sunt zonele care au nevoie de resurse suplimentare în perioada care urmează,” a declarat Bogdan Ivănel, CEO Code for Romania.

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Ajutăm la doborârea unui record mondial? Clubul LIONS „Negru Vodă” Câmpulung Muscel şi-a propus să stabilească un nou record mondial

Ajutăm la doborârea unui record mondial? Clubul LIONS „Negru Vodă” Câmpulung Muscel şi-a propus să stabilească un nou record mondial și pentru aceasta le sunt necesare 20.000 de caiete format A4 folosite, pentru a forma cu ele Logo-ul LEO (aproximativ 755 mp) tip mozaic și apoi a le îndrepta spre reciclare.

Caietele tale stau pe dulap sau te împiedici de ele prin casă? Noi avem o soluție! Până pe 26 aprilie 2021 strângem toate caietele pentru a le da o a doua viață într-un mod unic: încercăm să depășim un record mondial realizând Logo-ul LEO (aprox. 755mp) din caiete folosite format A4, iar numărul necesar este de 20.000 caiete.

Până pe 20 aprilie 2021 strângem şi la Braşov caiete folosite în format A4, pe care le vor prelua ulterior cei de la Câmulung, prin colaborarea doamnei Carmen-Victoria Bârloiu. Unde? La Ceainăria Zuze,  de pe strada Roşiorilor 33 (Braşov), pentru că prietena noastră, doamna Gabriela Craciun este mereu deschisă către a ajuta, lucru pentru care îi mulţumim.

Aşadar, aşteptăm caietele voastre, cu mulţumiri!

După alcătuirea mozaicului, pe Stadionul Clubului Sportiv Muscelul, toate caietele vor fi încredințate spre A.D.I. SERVSAL Argeș pentru redirecționare către o reciclare eficientă.

Realizarea acestui Logo-ul mozaic reprezintă o șansă de a ne afirma într-un mod unic și concret implicarea în viața comunității – noi, Clubul LEO Leolution, dar și orașul nostru și chiar la nivel de țară! Acest lucru este posibil și cu implicarea TA!
Haideți, să oferim planetei o îmbrățișare, iar întregii lumi un exemplu de urmat!

Deșeurile de hârtie constituie o importantă sursă de fibre de celuloză, aceasta fiind substanța naturală care stă la baza producerii hârtiei. Resturile de hârtie se biodegradează ușor, în mod natural, spre deosebire de alte deșeuri sintetice. Consumul de hârtie a crescut cu 400% în ultimii 40 de ani și acest lucru a dus la exploatarea intensivă a pădurilor, despădurirea aducând cu ea implicații enorme asupra habitatului uman și animalier. Aproximativ 35% din copacii tăiați pe întreaga planetă sunt folosiți pentru producerea de hârtie.

Reciclarea deșeurilor de hârtie este o activitate menită să producă economii. O fabrică de hârtie consumă cu 40% mai puțină energie dacă folosește hârtie reciclabilă, decât fibră nouă. Cu tehnologiile actuale, hârtia poate fi reciclată de cel mult patru ori. De asemenea, producerea hârtiei din lemn consumă mai multe resurse decât producerea hârtiei din deșeuri.

Spre exemplu, o tonă de hârtie reciclată poate economisi 3200 litri de apă, 380 KWh energie electrică, 17 de copaci de vârsta de 20 de ani și evită eliberarea în atmosfera a aproape 850 grame de dioxid de carbon.

Sursa foto: pagina evenimentului https://www.facebook.com/carmen.victoria.75/posts/10209795170512374

Cel mai mare mozaic de notebook-uri (sigla) măsoară 702,82 m² (7565 ft² 8,64 in²) și a fost realizat de Abu Dhabi University & Knowledge Group (ambii EAU), în Abu Dhabi, EAU, la 21 martie 2018.
Pagina evenimentului:
Credit foto: Cristian Lungu

Obiceiul încondeierii ouălor de Paști la ceangăi

Încondeierea ouălor de Paști este un obicei comun străvechi în Șapte Sate. Sărbătorea Paștelui necesita un oarecare efort din partea fetelor ceangău: conform relatărilor din secolul al XIX-lea, ele strângeau și încondeiau 20-30 de ouă roșii, să nu fie luate prin surprindere mai târziu.

Ceangăicele tinere străbăteau prăvăliile din Șapte Sate și Brașov, cumpărând vopsea și ceară pentru încondeiat, urmând să decoreze ouăle cu diferite motive florale, arabescuri, ale căror simboluri reprezentau aspirațiile lor tăinuite. Cu un coșuleț frumos împodobit, plin cu ouă încondeiate, fetele recent confirmate în semn de recunoștință pentru învățătura primită, mergeau într-o vizită omagială la preot și dascăl.
În Lunea Paștelui, fetele dăruiau alesului inimii, aflat în vizită, cele mai frumoase ouă vopsite, iar feciorii, la rândul lor, ofereau fetelor furci de tors și prâslene ornamentate.

Flăcăii deduceau din culoarea și decorul ouălelor dragostea și loialitatea fetelor.

Se spunea că ouăle care se decolorează și se estompeză cu timpul au fost pictate cu lacrimi și dor, deci fata care le-a încondeiat iubește flăcăul din inimă. Ca urmare, nunta era adesea grăbită de decolorarea ouălelor roșii.

Foto: Ouă roșii încondeiate de doamna Anna Gödri

Sursa: ,,Ouăle încondeiate din cele Șapte Sate Săcelene”, Asociația Pro Terra Barcensis

VIA: Muzeul de Etnografie Brasov @etnobrasov

Apața: „Împuşcatul cocoşului”, un obicei străvechi al comunităţii maghiare

Primăria Comunei Apața în parteneriat cu Centrul Cultural „Reduta” vă
invită duminică, 4 aprilie 2021, începând cu ora 14:00, în comuna Apaţa
din județul Brașov, la „Împuşcatul cocoşului”, un obicei străvechi al
comunităţii maghiare.

Se crede că originea obiceiului este legată de o legendă a locului din
secolul al XIV-lea. În timpul unei invazii tătăreşti, populaţia s-a
retras în cetate. Invadatorii au pustiit localitatea, dar la retragere
au auzit un cântat de cocoş în cetate, locuitori refugiaţi fiind astfel
descoperiţi. Cetatea a fost asediată, iar supravieţuitorii au hotărât
drept pedeapsă, împuşcarea cocoşului care i-a trădat.

,,În fiecare an în ziua de Paşte, după ieşirea de la biserică întreaga
comunitate maghiară participă la acest străvechi obicei. Alaiul pleacă
întotdeauna de la o gazdă, copiii fiind îmbrăcați în costume populare
maghiare, dar și în costume de arbalieri. Alaiul însoțit de fanfară
colindă uliţele satului, se opresc la statuia poetului maghiar Sándor
Petőfi, îndreptându-se spre un deal din afara localităţii, unde are loc
procesul cocoșului și execuția lui simbolică, pentru că toți copiii
prezenți trag cu arbaleta la țintă, locul cocoşului viu fiind luat de
unul desenat”, transmite Adrian Vălușescu, manager al Centrului
Cultural Reduta.

Evenimentul este organizat de Primăria Comunei Apața și Serviciul
Cultură Tradițională din cadrul Centrului Cultural Reduta.

Credit foto: Marco Algasovschi

Text preluat din Broșura ,,Obiceiuri tradiționale din județul Brașov”
realizată de Serviciul Cultură Tradițională.

Dosarul multinațional „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” a fost depus la UNESCO

Astăzi, 29 martie 2021, România, împreună cu Republica Moldova, au depus dosarul multinațional „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pentru înscrierea elementului în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial a umanității UNESCO.

Dosarul a fost realizat cu participarea grupurilor naționale de experți din România și Republica Moldova, elaborarea sa fiind coordonată de către Ministerul Culturii din România. Din grupul de lucru al Ministerului Culturii din România au făcut parte experți, profesori ai Facultății de Litere a Universității București, cercetători ai Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” , al Academiei Române, dar și cercetători și muzeografi ai Muzeului Național al Țăranului Român, Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeului Olteniei, Complexul Național Muzeal ASTRA – Sibiu și Muzeul de Etnografie Brașov.

În perioada 2020-2021, experții din cele două țări au desfășurat o activitate susținută de documentare, cercetare, filmare și repertoriere a purtătoarelor de competențe din mai multe zone. Au fost astfel urmărite evoluția și viabilitatea tehnicilor de realizare a cămășii cu altiță în actualele comunități rurale și urbane din România și Republica Moldova.

Elementul „Cămașa cu altiță” figurează în Repertoriul Patrimoniului Cultural Imaterial din România, vol. 1, 2009, ediție tipărită și online. În luna ianuarie 2021, s-a elaborat documentul de înscriere a elementului de patrimoniu cultural „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România” în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu. Acesta a fost realizat de experți din cadrul Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii, în colaborare cu specialiști cercetători științifici, etnologi și teoreticieni de artă.

Fișa de Inventar a Artei cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România a fost inclusă în Inventarul Național al elementelor Patrimoniului Cultural Imaterial Pentru România, organismul științific de specialitate din cadrul Institutului Național al Patrimoniului, din subordinea Ministerului Culturii.

Documentele reunite în dosarul de candidatură UNESCO ilustrează complexitatea problematicii acestui element reunind următoarele aspecte: denumirile locale/regionale ale elementului și arealul de manifestare, punctându-se croiul și tipologia cămășii cu altiță, răspândirea elementului pe teritoriul României în secolele al XIX-lea și al XX-lea, cu transpunerea cartografică, în conformitate cu Atlasul Etnografic al României, vol. IV, Portul.

De asemenea, dosarul cuprinde viabilitatea elementului în prezent și prezintă răspândirea, pe teritoriul României, a practicilor și tehnicilor legate de coaserea și purtarea cămășilor cu altiță. Reperele istoriografice și etnografice completează imaginea elementului din perspectivă temporală, demonstrând importanța sa atât în viața comunităților rurale, cât și a elitelor.

Sunt prezentate etimologia cuvântului altiță, diversitatea regională a elementului, cu menționarea materiilor prime, a instrumentarului de lucru, a croiului, a modalităților de structurare a decorului, a motivelor decorative, a tratării lor plastice și a cromaticii.

Un loc aparte a fost alocat prezentării elementelor socio-culturale asociate cămășii cu altiță, funcției sale comunicaționale, stării actuale a elementului, precum și cadrului general de protejare, conservare și salvgardare a acestuia, cu măsurile generale și punctuale.

Studiul comparativ privind materiile prime, tipurile de croi, structura, decorul, ornamentele și cromatica s-a făcut spațial și temporal. Cercetările zonelor etnografice de manifestare a cămășii cu altiță au atestat răspândirea acesteia, în prezent, în Moldova, Bucovina, Oltenia, Muntenia și sudul Transilvaniei și au oferit detalii semnificative cu privire la existența vie a elementului. Documentul semnalează continuitatea artei cămășii cu altiță pe teritoriul României și în Moldova de peste Prut, semnificativă pentru definirea sa ca marcă identitară menită să asigure coeziune și apartenență. Totodată, în dosar sunt menționate măsuri și strategii de conservare, protejare și salvgardare a elementului, precum și riscuri în legătură cu elementul și practicanții.

Dosarul de nominalizare va fi evaluat în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din noiembrie/decembrie 2022.

Mai multe informații despre Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România: https://patrimoniu.ro/images/imaterial/camasa-altita/camasa-altita.pdf

Classix in Art: apel de proiecte pentru susținerea artiștilor independenți

Asociația Industrii Creative, organizator al Classix Festival, cu sprijinul partenerului principal al ediției 2021, Kaufland România, lansează programul de burse de creație artistică Classix In Art în domeniile: muzică, arte vizuale și coregrafie.

Pentru că pandemia a jucat un rol important pe parcursul ultimului an în abandonul școlar, în reprofilarea a numeroși lucrători și practicieni ai domeniilor creative, a artiștilor, a creat o profundă stare de instabilitate financiară, iar măsurile de ajutor au întârziat (și încă întârzie) să apară în sectorul independent, demersurile acestui apel de proiecte vine ca o formă de suport și încurajare a practicii artistice.

Bursele de creație acordate în urma apelului au o valoare totală de 3000 EUR, câte 1000 EUR pentru fiecare domeniu, iar câștigătorii îl vor primi sub forma unui stipendiu lunar de 1500 de lei net, pe parcursul a trei luni de zile.

Calendarul apelului de proiecte artistice:

  • Lansare apel: 29 martie 2021
  • Deadline înscrieri: 30 aprilie 2021
  • Anunț bursieri: 7 mai 2021
  • Prezentare proiecte: 15 august 2021

Patricia Butucel, președinte al Asociației Industrii Creative și director al festivalului Classix, plasează apelul Classix In Art și necesitatea acestuia în contextul actual: „A trecut mai bine de un an de când pandemia a oprit activitatea artistică la nivel global, și din păcate, la noi în România, sprijinul către artiștii independenți întârzie să apară. Ne dorim ca ei să practice în continuare și vrem să îi încurajăm să își continue chemarea, încât să nu fie nevoiți să se reprofileze complet. Este important ca după aceste vremuri să mai avem creativi printre noi. Însă pentru asta au nevoie de sprijin, iar noi suntem fericiți că avem alături un partener care înțelege aceste nevoi actuale și se implică în demersul nostru de ajutorarea artiștilor afectați de pandemie”.

Cele trei domenii vizate de prezentul apel sunt: muzică, arte vizuale și coregrafie. Se pot înscrie tineri artiști, afectați de pandemie; liber profesioniști, artiști independenți, studenți, persoane fără un venit stabil și rezidenți în România. Artiștii care doresc să participe în cadrul prezentului apel vor prezenta o scrisoare de motivație, un portofoliu de lucrări relevant pentru practica lor, precum și un proof of concept al proiectului propus.

Tematica acestei sesiuni este „instinct”. La finalul celor trei luni de rezidență creativă, artiștii selectați vor prezenta câte un proiect relevant pentru sfera lor de interes și a practicii lor artistice. Se vizează proiectele care au un impact în comunitate și care pot contribui la revitalizarea vieții culturale. Lucrările vor fi promovate în mediul online pe paginile festivalului și ale organizatorilor săi, iar dacă situația o va permite, în cadrul unor evenimente cu prezență fizică organizate de Asociația Industrii Creative.

Înscrierile pot fi făcute online, prin completarea acestui formular, până la data de 30 aprilie 2021, orele 22:00.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Scrisoare deschisă către Administrația Prezidențială în numele sectorului cultural

Către

Administrația Prezidențială

Domnului Președinte Klaus Werner Iohannis

Data: 24.03.2021

 

SCRISOARE DESCHISĂ PRIVIND SPRIJINIREA SECTORULUI CULTURAL DIN ROMÂNIA

în contextul crizei de COVID-19

Stimate domnule Președinte Klaus Werner Iohannis,

A trecut mai bine de un an de când efectele pandemiei cauzate de virusul SARS CoV 2 au început să se resimtă și în România. Cultura a fost printre primele domenii afectate de pandemie, fiind chiar un simbol al începutului acesteia, prin restricționarea sau anularea a numeroase evenimente sau activități culturale și, cel mai probabil, va fi ultimul domeniu care își va reveni la normal.

Apelăm la dumneavoastră în calitate de Președinte al tuturor Românilor pentru urgentarea implementării unei scheme de ajutor de stat, precum și a unui plan de redeschidere a sectorului cultural, până nu este prea târziu.

Cultura nu a fost niciodată o prioritate în ultimii 30 de ani în planurile de dezvoltare a țării. În ciuda acestui fapt, datorită ambiției operatorilor din domeniu, sectorul a crescut puternic în ultimii 10 ani. Efortul nostru colectiv a adus României recunoaștere internațională, a creat zeci de mii de locuri de muncă, a avut milioane de beneficiari direcți și a contribuit, potrivit diferitelor măsurători, cu între 1,5% și 3% din PIB la economia țării.

Însă cele mai multe dintre măsurile luate de autorități nu dovedesc înțelegere cu privire la funcționarea sectorului cultural. Putem enumera câteva exemple de astfel de măsuri:

  • Prima ordonanță militară din starea de urgență a interzis complet activitățile culturale și evenimentele profesional educaționale
  • Majoritatea finanțărilor adresate domeniului cultural, locale sau naționale, au fost suspendate
  • Normele de organizare de evenimente au fost publicate târziu, fără nicio consultare în prealabil cu profesioniști din domeniu
  • Până în prezent nu a fost adoptată o schemă de ajutor de stat pentru sectorul cultural sau al evenimentelor educaționale și de networking. În schimb au fost publicate spre dezbatere publică patru scheme de ajutor, niciuna ținând cont până la capăt cu adevărat de consultanța oferită de profesioniștii din sector
  • Până în prezent, în ciuda efortului mai multor operatori culturali și din domeniul evenimentelor profesionale educaționale, încă nu s-a pus bazele unui grup funcțional de lucru care să pregătească un plan de redeschidere a evenimentelor și activităților culturale
  • În Planul Național de Redresare și Reziliență nu găsim un pachet de măsuri concrete pentru cultură, în schimb regăsim probleme sistemice pe care România le avea de dinainte de pandemie

Aceste măsuri, deopotrivă puține, inadecvate și întârziate, neînsoțite în prealabil de un plan de redresare, nu vor face decât să șteargă tot progresul realizat de către sectorul cultural privat în ultimii 10 ani. Noi, artiștii și operatorii culturali, ne simțim îngrădiți de la dreptul fundamental al muncii, fără a fi în vreun fel compensați pentru pierderile noastre.

Domnule Președinte Iohannis, sectorul cultural nu își dorește nici tratament preferențial, nici măsuri care să pericliteze eforturile autorităților de a proteja populația țării de pandemie. Atât artiștii, cât și operatorii culturali își doresc tratament egal și șansa de a-și proteja organizațiile, proiectele și inițiativele de care România a beneficiat și cu care s-a mândrit până în 2020.

Solicităm:

  • Luarea de măsuri economice conforme cu situația în care sectorul cultural se află: o schemă de ajutor de stat echitabilă pentru toți artiștii și operatorii culturali, adoptată în regim de urgență, care să prevadă despăgubire justă pentru toți operatorii culturali, indiferent de subdomeniul de activitate și forma de organizare juridică
  • Realizarea unui plan național de relansare a domeniului culturii, cu implicarea specialiștilor, bazat pe predictibilitate, care să prevadă o schemă de redeschidere a activităților, și pe baza căruia artiștii și operatorii să-și poată planifica activitatea, respectiv despăgubiri și asigurări pentru cei care nici la un an de la debutul pandemiei nu-și pot relua activitatea

Intervenția dumneavoastră, Domnule Președinte, ar fi considerată un semn că sectorul cultural nu este abandonat și ar demonstra că Statul român prețuiește cu adevărat sectorul cultural și contribuția sa în  societate. 

De asemenea, dacă se va trece la realizarea acțiunilor solicitate anterior, de aceste măsuri vor beneficia și domenii conexe, cum ar fi domeniul Horeca sau domeniul turistic. 

Această scrisoare vă este adresată, Domnule Președinte, nu de un individ, nu de o organizație sau de vreun subdomeniu al culturii, ci în numele întregului sector cultural, dar și în numele celorlalte domenii sau industrii care suferă de același tratament neglijent, care poate duce la o destabilizare puternică a pieței unice. 

În 2016, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, declarați: ”Cu toții ne dorim, cred, să trăim într-o lume mai bună, mai educată, mai corectă și mai decentă. Dar pentru a trăi într-o astfel de lume trebuie s-o creăm zi de zi, împreună și putem face acest lucru prin cultură.” 

Vă cerem să vă aduceți aminte de acele cuvinte și ca un apărător al culturii, cum mulți vă consideră încă din 2007, să ne fiți alături în cel mai greu moment al sectorului nostru, de la căderea comunismului încoace.

Cultura este sufletul unei comunități. Cultura deschide minți, creează identitate, contribuie în mod direct la creșterea calității vieții oamenilor, sprijină educația, întărește comportamente individuale și sociale pozitive, crește încrederea oamenilor unii în alții, contribuie în mod direct la dezvoltarea economică a unei țări și colaborează cu multe alte domenii reprezentative pentru o societate. Cultura integrează, inspiră, promovează, vindecă și ajută fiecare persoană cu care intră în contact. Acum, când ne aflăm în fața unei provocări fără precedent la nivel mondial, este cel mai rău moment să o lăsăm să moară.

Cu deosebită considerație,

  1. AROC  – Asociația română a organizatorilor de concerte și evenimente culturale
  2. MUZE – Asociația pentru Teatru, Film, Muzică și Dans
  3. ALIS – Asociația Lucrătorilor în Industria Spectacolelor
  4. PaCTE – Patronatul Companiilor de Tehnică în Evenimente
  5. AFIN – Asociația Furnizorilor din Industria Nunților
  6. Ștefan Teișanu – Director executiv, Centrul Cultural Clujean
  7. Alin Vaida –  Director Executiv Asociația Fapte – Jazz in the Park
  8. Iulian Obogeanu – Electric Castle Festival
  9. Emil Ionescu – General Managing Partner iaBilet.ro
  10. Guido Janssens – Managing Partner Emagic Live/Awake Festival
  11. Bogdan Buta – Untold/Neversea
  12. Codruța Vulcu, ARTmania Festival Sibiu/Blaj aLive
  13. Cristian Hordilă, Festival Manager, Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF)
  14. Andi Mitoi, Summer Well Festival
  15. Răzvan Ailenei – CEO Sindrum Media
  16. Tudor Chirilă – actor, muzician
  17. Răzvan Manta – Administrator BestMusic Live Concerts / METALHEAD
  18. Radu Stroescu – general manager & founder BLT.ro
  19. Claudiu Popa – general manager Eventim.ro
  20. Adrian Despot – muzician, producător
  21. Codruț Dumitrescu -Overground Music
  22. Elena Ghenoiu- dansator, actor
  23. Teodor Negrea – /FORM Space, /FORM Days Festival
  24. Costin Crețulescu – managing partner Colorbitor
  25. Andrei Gatu – managing partner Colorbitor
  26. Claudiu Cîrțînă – Rock FM, Ambasador MUZE
  27. Cicirean Flaviu – General Manager, Brand Emotion SRL – Brand Minds, Digitalium, Bucharest Business Institute Octavian Maier – general manager Vadoo Chill Fest
  28. Daniel Santa – general manager Comparty Events / diMansions Hit Music Festival
  29. Marian Gîlea, președinte Asociația Culturală Fanzin
  30. Ada Vertan, președinte Fundația Culturală Action Art
  31. Liviu Vieru, general manager & founder 7 Arts Agency, managing partner Gradina Urbană, managing partner Club A, founder Support your local bands Festival
  32. Stolea Antonio- general manager Events by Tonyo
  33. Rolando Vasilescu, manager general 1ArtistMusic
  34. Julieta Georoiu, Asociația JG Victory of Art
  35. Roxana Patricia Butucel – președinte Asociația Industrii Creative, general manager Showberry (Rocanotherworld & Classix Festival)
  36. Budeanu Mihai – solist vocal 3SE
  37. Sorin Pârcălab – Stand-up Comedian
  38. Bogdan Vaida – muzician
  39. Dan Frînculescu – Comedian, membru MUZE
  40. Horea Marc – Asociația Beyond the Line Production
  41. Răzvan Scurtu, director executiv Smida Jazz Festival
  42. Horațiu Dumitraș – președinte ASC Cluj Raving Society / Delahoya
  43. Alin Dincă – solist Trooper
  44. Larisa Perde – Manager VRTW Artists
  45. Gabriela Suciu-Pădurețu, distribuitor – Follow Art Distribution SRL
  46. Sorin Branciog – Președinte Asociația Dora D’Istria – Centrul educațional și cultural
  47. Marius Stanca  – General Manager – Jupiter 8 Management SRL
  48. Mihai Dragomir – Howl Otta
  49. Oana Omer – Organizația Distribuitorilor de Opere Audiovizuale  din România
  50. Crețu Călin  – CEO Headline Productions
  51. Daniel Draghici – Wise Factor (Color, The Fresh, Cabal, Masque, Backyard Weekend)
  52. Ana Maria Costea – General Manager Stardust SRL
  53. Popescu Romeo – Director Executiv Asociația “Vivat Spectatores”
  54. Valentin Vasiloiu – Director General Ticketing Nation SRL/ Entertix/ MyTicket
  55. Radu Groza – General Manager Golden Media – Events & Concerts SRL
  56. Vasilescu Violeta – General Manager Arta Scenei Events SRL
  57. Christian Raetscher – General Manager German Quality Entertainment
  58. Oana Giurgiu – producător film/Director Executiv Festivalul Internațional de Film Transilvania
  59. Gabriel Stancu – Președinte Asociația “Teatralis”
  60. Albert Benone – General Manager Spectacole Iași SRL
  61. Ifrim Viorel – General Manager Spectacole Brasov SRL
  62. Mihai Roman – General Manager Misha Events SRL
  63. Gheorghe Popescu – Agenția Cortina
  64. INDIERO – Asociația producătorilor și editorilor de muzică independenți din România |
    Asociația ROMANIAN ARTISTS WORLDWIDE (RAW MUSIC)
  65. Mădălina Mihai – Asociația Pomul Comorii
  66. Sani Stranszky – designer /founder MushuROI Creative Hub, Numa Design Studio
  67. Melinda Boros – producător de film/ Asociația Film în Transilvania
  68. Andrei Dinu – EVENT HEROES – Co-Fondator și Organizator TEDxBucharest
  69. Mihnea Hanganu – Vinyl, Rum, Tapas & Wine
  70. Norbert Tako – fondator Centrul Cultural PLAI / JazzTM
  71. Claudio Michelusi – General Manager MTIME ENTERTAINMENT SRL Bucuresti
  72. Luigi Gageos – Președinte jmEvents, Director EUROPAfest
  73. Bogdana Horațiu – Director artistic Jeunesses & Dinu Lipatti / Bucharest International Jazz Competition
  74. Alin Caraman – CEO K Group :Wine and Street Food Festival/ Salonul Imobiliar București/Mariage Fest/Luxury Experience/Salonul Auto-Moto
  75. Dora Pătrașcu – PR and Communication Manager K Group
  76. Laurențiu Oprea –  Director General Uniunea Producătorilor de Film și Audiovizual – Asociația Română de Gestiune a Operelor Audiovizuale (UPFAR-ARGOA)
  77. Paul Ciuci – solist, compozitor, chitarist – Trupa Compact
  78. Micu Ionuț – toboșar trupa COMPACT
  79. Dragoș Guraroșie – general manager Mixtopia Live (BurgerFest, Bucharest Craft Beer Festival)
  80. Cristian Sorea – Acționar Comics Club, Founder Punchline Events
  81. Dan Costea – muzician trupa COMA
  82. Vertan Adriana – Președinte Fundația Action Art
  83. Ilie Mihai – organizator de evenimente (Final Step Productions, Metal Gates Festival)
  84. Sosa Andrei, organizator de evenimente Club Expirat
  85. Dobie Adam – Artist Booking Agent
  86. Apostol Petre Florin – artist și organizator evenimente (International Artist Management)
  87. Hotima Radu-Alexandru – organizator evenimente Hot Events Production SRL
  88. Oltean Daniel – Craft Zone
  89. Teodor Pop, Mihai Moldoveanu, Szabó Csongor-Zsolt – artiști, JazzyBIT
  90. Mihai Axinte, actor, percuționist, owner www.interstellar-events.ro  și organizator de evenimente
  91. Adrian Schiopu – Amalia Gaita Band (Timișoara)
  92. Ionut Hupca, manager Cyclic
  93. Bogdan Postelnicu – Teddy Bear (organizator evenimente / producator muzical / dj)
  94. Roxana Luca – manager de producție, ABC Producție de Evenimente SRL
  95. Andreea Nedelea – producător de spectacole, Uranus Media SRL
  96. Alin Halațiu – președinte Asociația Help Me Be A Rockstar / stage manager, administrator Alinescu și Asociații
  97. Diana Buluga – președinte Asociația Create.Act.Enjoy
  98. Andi Daiszler – președinte Asociația Daisler
  99. Covaliu Constantin – General Manager Why Not Us (Street FOOD Festival, Comedy Weekend)
  100. Cornelia Borza – Președinte Asociația Năsturelul Vesel (Magic Garden)
  101. Cristian Beiu – Director Sublime Events SRL (Sublime Romania)
  102. Sugár Teodor David – consultant ticketing
  103. Lupșa Andrei Claudiu – Managing Director Overskin Entertainment
  104. Daniel Ignat – Solist Vocal (Probizz IDEA SRL – Firma organizatoare de evenimente artistice)
  105. Dan Ionescu  – Președinte Asociația APPR – Romania Te Iubesc!
  106. OWPN Academy – Asociatia Owpn Academy
  107. OWPN.SPACE – Agenție pentru artiști și evenimente de muzică electronică
  108. Marius Migleș – Soulseeker SRL (servicii foto pentru evenimente)
  109. Nicu Alifantis – Alifantismusic
  110. Adonis Mureșan – Byron Audiovisual events
  111. Ferenc Maki – Fox In The Box Studio
  112. Gabriel Aldea – Komiti
  113. Cătană Răzvan – Wattech Systems
  114. Virgiliu Mureșan – Wattech Production
  115. Aura Crecan – Manager AD LIBITUM VOICES și Manager Wellbeing4all Internațional Ballroom
  116. Joey de Alvare – General Manager Biscain Group
  117. Iulia Pop, Overground Music
  118. Teodora Moroșanu – muzician, trupa Rockabella
  119. Bogdan Moroșanu – producător trupa Rockabella, Inginer de sunet trupa The Mono Jacks
  120. Laura Laurențiu – PR Manager Jazz in the Park, Communication Manager Zilele Culturale Maghiare din Cluj
  121. Dan Georgescu – artist, trupa byron; inginer de sunet Unda Recording
  122. Ilinca Ghișoiu – Overground Music
  123. Misaras Ioan Ciprian – Master In Sound Systems
  124. Sebastian Marcovici – Președinte Asociația Focus Sibiu
  125. Marius Moga – Someș Delivery, Asociația miniMASS
  126. Florin Ciofica – Director Executiv Royal Studio Production
  127. Dragoș Bâscă, Twin Arts
  128. Osaciuc Radu – Dimitri’s Bats / Ciocanul Services
  129. Dorina Constantn – Overground Music
  130. Levente Sánta – general manager Backstage Production, Cluj-Napoca / Discoteca ’80
  131. Iulian-Petru Toma – Techno Wall Events Iasi
  132. George Popa (compozitor – Membru Asociația MUZE)
  133. Melnic Dumitru(Melnic Dima) – dansator profesionist, antreprenor(Sushi Time), Membru MUZE
  134. Alexandru Nagy – Teatrul Independenților Profesioniști / Performance Delivery (actor, regizor, tenor), Membru & Ambasador MUZE
  135.  Chiriac Dan – dansator profesionist/coregraf – Wholygunz SRLD- membru MUZE
  136. Takács Aranka – Aranka Consulting SRL și A.K.A Creating & Managing SRL- organizator evenimente și producție film
  137. Lisievici Alexandra Sabina – actriță, ,producătoare film și teatru, scriitoare
  138. Simion Valeriu, actor.
  139. Alyanna Lu – cântăreț, actor, compozitor, prezentator tv
  140. Marin Alexandru Antonio – Andu ( Coregraf) – Asociația MUZE
  141. Tudor Bogdan – Administrator Compania de Evenimente Funtasticii SRL
  142. Maria Tudor – Fondator Asociația Magic Star Kids 2000
  143. Gabriela Hamzescu – președinte Asociația EnergizArt
  144. Bogdan-Adrian Zamfir – Dansator/Coregraf – Președinte al Comisiei de dans – Asociația Muze
  145. Marius China – Fondator “Sprint Music”
  146. Marius Sofron – Administrator “ Sprint Media Group”
  147. Vladimir Palamarciuc – Vova – dansator/coregraf – Membru Asociația Muze
  148. Alexandru Floroiu – Actor, Director General și Impresar Artistic – Breasla Actorilor
  149. Ciprian Chiricheș – Actor, membru MUZE
  150. Dan Fințescu, manager Amadeus, actor de voce, membru fondator RAW Music
  151. Mirel Alexa – director executiv Sports Festival
  152. Delia Pann – artist, membru MUZE
  153. Erik Bubui – artist – dansator – coregraf – Membru MUZE
  154. Marius Vlad Stefanescu – WISE (organizator evenimente / artist)
  155. Eftene Andrei – artist – Membru MUZE
  156. Eduard si Bianca – Magicieni
  157. Vlad Anca – Douanutri
  158. Anette Marka,  actor, membru MUZE,
  159. Roxana Pistolea – avocat – Membru MUZE
  160. Monica Felea, Ştefan Bradea – Bad Unicorn – distribuitor de filme de autor
  161. Dragoș Stanca – fondator UPGRADE 100 Festival (fost iCEE.fest)
  162. Cosmin Dobrescu – Cortes – artist, compozitor, membru MUZE
  163. Cătălin Davidescu – Dark Side Entertainment
  164. Nicolae Dragoș Eremiea – Dansator, Coregraf – Membru Muze
  165. Arcus Alexandru – Muzician/ Compozitor/Producător,  Arc Entertainment
  166. Mihai Mateiu – manager cultural, scriitor, fondator Flux Project
  167. Mihai Popescu – Producător
  168. Daria Ghițu – Actor/Artist liric
  169. Maria-Casandra Hauși, Artist/ Muzician Independent (Proiectele Muzicale „Viu Grai” alături de Nicolae Pițiș; „NOD, NewOldDoina” și „Roots Revival România”) Membru ANMIR
  170. Zaharia Daniel – ASOCIATIA CULTURALA REF – Rockstadt Extreme Fest
  171. Ionut Serbana, muzician independent, membru ANMIR
  172. Constantinescu Mihai – muzician, trupa the M’s, membru ANMIR.
  173. Lilian Caraus – coregraf/performer, Asociația MUZE
  174. Marcel Logofătu – bassist trupa Spitalul de Urgență – membru ANMIR
  175. Jul Baldovin- producător muzical, artist liber-profesionist (membru ANMIR)
  176. Neagu Theo Thorn – actor/regizor/scenarist film – Membru MUZE
  177. Daniel Pop – Gazette / Colectiva Gazette
  178. Ramos Paloma Aparecida – Coregrafa / Dansatoare / MUZE
  179. Sabin Dima – Humans
  180. Rosu Dragoș Cristian ( “Istvan” ) – Coregraf și dansator -Membru Asociația Muze
  181. Ghenescu Cosmin –  administrator Good Guys Events, administrator Misfit Events
  182. Andronache Mihaela – Producător Muzical
  183. Varty Mihail – actriță
  184. Grupul PONT, colectivul de lucru
  185. Dumitrana Daniel – Artist liber profesionist, Membru ANMIR
  186. Boldurescu „Valea” Valentina – dansator, coregraf – Membru MUZE
  187. Comanescu Liviu Robert – dansator membru MUZE
  188. Alexandru Teioșanu, Director Executiv Asociatia Nord
  189. Cosmin Dominte – actor, muzician, campion național & top 10 mondial Slam Poetry
  190. Marcela Motoc, actriță, membru MUZE
  191. Bocioc Iulian – Party Sound SRL
  192. Dragoș Adrian Claudiu – Events By Mi SRL
  193. Sava Madalina – Party Sound System SRL
  194. Bocioc Adina Maria – Asociația Cultural Educativă Smart Junior
  195. Dragoș Raluca – Adiral Event SRL
  196. Vincze Akos – Agenția Rima
  197. Rulea Cătălin PFA – muzician, scenograf
  198. Gina Mihai – MGM ARTISTS & CONCERTS SRL
  199. Ștefan Zaharescu – Booking /FORM Space, /FORM Days Festival
  200. Mihai Iordache – saxofonist, membru ANMI
  201. Roland Fekete – General Manager, WebRoll Agency
  202. Rus Mihaela – Asociația La Știubei
  203. Cătălin Dâlvărea – instrumentist liber – profesionist (www.dalvarea.ro)
  204. Luiza Zan – muzician de jazz, ANMIR
  205. Radu Dragomir | Art Live – Manager Evenimente Beraria H, Artist Management Trupa TAXI, Artist Management Nikolaos Papadoupoulos
  206. Alexandru Dăscăloiu – muzician independent, membru AN
  207. Olga Juverdeanu- GLOBAL RECORDS
  208. Muntean Radu – DJ și Producător
  209. Neacșu Cornel – Muzicant instrumentist
  210. Irina Lalciu aka Irina Milan – Dansator/Performer/Instructor, Membru & Ambasador MUZE
  211. Adrian Martin aka Swagger -Dansator/Instructor, Membru MUZE
  212. Cătălin Huțanu – compozitor și muzician instrumentist
  213. Catusanu Paul – general manager – Pro Event si membru formatia Antract
  214. Dana Sarmeș, Asociația Contra
  215. Gergely Balázs, Asociația Clujul Comoară
  216. Szabó Lilla,  Uniunea Festivalurilor Maghiare din Transilvania

Scrisoarea poate fi consultată și aici: https://www.aroc.ro/ro/scrisoare-deschis-c-tre-pre-edintele-rom-niei-dl-klaus-werner-iohannis/

Timp in afara timpului: festivalul care s-a intamplat – Classix Festival 2021 –

A doua editie a Classix Festival a avut loc la Iasi, in perioada 14-18 martie 2021 si dupa o lunga pauza din viata culturala si concertistica a iubitorilor de muzica, a ilustrat o celebrare colectiva a trairilor umane autentice. Proiectul independent a fost realizat integral din finantari private si din convingerea tinerilor organizatori ca Iasul merita si are nevoie de inca un reper pe harta culturala a tarii, asumat si desfasurat in timpul propriu.

Festivalul a operat in forma hibrida, aliniat la normele si reglementarile pandemice, iar concertele au beneficiat de participarea fizica a 30% din capacitatea salilor, respectiv 537 de spectatori in total in cele cinci seri de concerte. Transmisiunile video live ale evenimentelor pe platformele de socializare ale organizatorilor au avut peste 62.000  de vizualizari.

Ampla deschidere a activitatilor festivalului catre publicurile sale ofera convingerea ca muzica clasica poate rezona cu seturile de valori ale tinerelor generatii si ca este accesibila tuturor celor care au curiozitatea sa-si aplece atentia si urechea asupra ei.

Locatiile atipice in care s-au desfasurat concertele au starnit interesul publicului pentru oportunitatea de a se bucura de muzica clasica in contexte diverse: Catedrala Romano-Catolica din Iasi, Palatul Culturii, Aula Universitatii Tehnice „Gh. Asachi” si Aula Bibliotecii Central Universitare „Mihai Eminescu” din Iasi. Acompanierea muzicii cu un design de lumini original si cu proiectiile video reprezinta semnatura contemporana asupra intregii experiente de concert, definind astfel caracterul interdisciplinar si sincretic promovat la Classix.

In spatele cortinei

La doua zile dupa finalizarea festivalului, pe 20 martie, orasul Iasi a intrat in scenariul rosu, iar toate salile de spectacole au fost inchise pana pe 2 aprilie.

Patricia Butucel, director al festivalului, declara: „Le multumim sustinatorilor si partenerilor care au crezut in noi, ca aceasta initiativa privata sa poata sa se desfasoare si sa isi intinda aripile. Tot nu imi vine sa cred ce noroc am avut incat sa facem un alt festival safe, in plina pandemie. Insa pe cat de tare ma bucur si ma emotionez la ceea ce a fost, pe atat de mult ma mahnesc consecintele situatiei actuale asupra intregului sector cultural si al evenimentelor. O industrie oprita si lovita de mai bine de un an. Acum chiar mi s-a confirmat faptul ca respectarea normelor si a unor seturi de reguli poate fi solutia in a lasa lucrurile sa se intample. Publicul fizic (30%) a fost termoscanat, a stat distantat si cu masca, echipa noastra a fost testata covid, o parte avand deja vaccinul facut, iar artistii invitati au avut parte de 3 teste PCR. In ciuda tuturor obstacolelor, a meritat. Am vazut oameni fericiti: atat pe scena, cat si in sala, iar legat de echipa, nici nu mai vorbesc. Am avut si o vorba in prima zi „Voi va dati seama ce onorati suntem sa avem parte de stresul organizarii unui eveniment?„.

Pe scena

Conceptul acestei editii a reprezentat atemporalitatea si a fost ilustrat in tematicile concertelor si in programul acestora printr-o varietate impresionanta de opus-uri muzicale, solisti internationali, ansambluri si arii semantice – de la notiunea timpului in eternitate, la vernisaje muzicale, intalniri intre tango si jazz si pana la fuziuni sub egida lui Enescu.

Artistii invitati in cadrul editiei Classix 2021 au fost: Alexander Krichel (Germania) – pian, Rémi Jousselme (Franta) –  chitara, Kristina Vocetková (Cehia) – violoncel, Milan Řehák (Cehia) – acordeon, Artio Trio (Austria): Christine Roider – violoncel, Johanna Estermann – pian, Judith Fliedl – vioara, precum si artisti romani: Filip Papa – violoncel, Andrei Chirila – vioara, Mihai Ailenei – clarinet si Dragos Cantea – pian. Prezenta artistilor internationali pe scenele festivalului a fost sprijinita de centrele culturale din Romania: Forumul Cultural Austriac, Centrul Ceh Bucuresti, Institutul Francez Iasi si Centrul Cultural German Iasi.

Printre compozitiile interpretate s-au enumerat: Olivier Messiaen: Quatuor Pour La Fin Du Temps, in premiera ieseana, Arvo Pärt: Spiegel im spiegel, George Enescu: Suita Nr. 2 pentru pian in re major, op. 10, Antonín Dvořák: Trio Nr. 4 in mi minor, op. 90 “Dumky”, precum si lucrari semnate Astor Piazzolla, Joaquin Turina, Ludwig van Beethoven, si Modest Musorgski.

Pe ecrane si in online

In cadrul festivalului a avut loc lansarea online a cartii „Un An Magic. Muzica clasica pentru fiecare zi” de Clemency Burton-Hill, tradusa de Ana Maria Onisei, prima carte de popularizare a muzicii clasice in Romania. Lansarea a fost moderata de Catalin Sava si i-a avut drept invitati pe Berti Barbera – muzician si publicist, Cristina Stanciulescu – jurnalist, Dragos Cantea – pianist concertist si Ana Maria Onisei – traducatoarea volumului si jurnalist, care mentioneaza: „A fost o onoare sa o pot traduce in limba romana si ca evenimentul de lansare al cartii sa se petreaca tocmai in timpul unui festival de muzica clasica cum este Classix, care isi propune acelasi lucru: sa vorbeasca despre muzica clasica pe limba noastra, a tuturor si sa o apropie de public.”. 

Seria Classix-In-Focus a avut loc si la aceasta editie a festivalului cu doua panel-uri pe tema antreprenoriatului cultural nordic si a filosofiei pianelor Steinway & Sons. Invitati la aceste discutii au fost Gisle Daus – manager general al Steinway Piano Gallery Oslo, Anna Ranczakowska – lider al retelei scandinave Act-in-Art in Talinn si Eline Melgalvis – consilier cultural al Fundatiei Dextra a DNB Sparebankstiftelsen in Oslo. Cele doua panel-uri au fost realizate cu sprijinul Ambasadei Regatului Norvegiei in Romaniei si a Camerei de Comert Norvegiano-Romana.

Printr-o adaptabilitate iesita din comun si cu scenarii fezabile in functie de toate culorile semaforului cultural, Classix 2021 a fost o binecuvantare de culoare galben-rosiatica. Ilustrand dragostea de cunoastere, aceasta nuanta cromatica ne-a ghidat spre noi culmi artistice sub conceptul atemporalitatii si renasterii. Classix militeaza pentru disciplina, respect reciproc, excelenta si inovare, demonstrandu-si in plina pandemie potentialul, devenind astazi o ampla experienta independenta a muzicii clasice din Romania.”, mentioneaza Dragos Cantea, pianist concertist si director artistic al festivalului.

Toate inregistrarile video ale concertelor si evenimentelor festivalului pot fi vizionate online pe pagina de Facebook a Classix Festival pana pe 15 aprilie.

Ce se intampla mai departe?

Titlul ultimului concert, Classix In Perpetuum, a oferit un mic indiciu asupra intentiei organizatorilor in perioada urmatoare. Povestea contemporana a aventurii clasice continua cu activitati si pe parcursul anului, debutul acestora fiind un apel de proiecte finantat cu sprijinul partenerului principal al proiectului, Kaufland Romania, apel ce urmeaza a fi lansat la finalul lunii martie.

Organizatorii isi propun pe aceasta cale sa extinda activitatile festivalului si in afara perioadei de desfasurare a editiilor, avand drept scop revitalizarea vietii culturale in mod constant.

Asociatia Industrii Creative este organizator al festivalurilor Rocanotherworld si Classix din Iasi, avand drept scop revitalizarea culturala a orasului, angrenarea comunitatilor creative si implicarea in viata civila a societatii prin actiuni care promoveaza spiritul proactiv, contributiv si participativ.

Showberry, membru AROC, este printre principalii promoteri de petreceri tematice si concerte publice din N-Estul Romaniei.

Partener principal: Kaufland Romania

Sponsor: Basware

Parteneri institutionali: Ambasada Regatului Norvegiei in Romania, Camera de Comert Norvegiana – Romana, Ambasada Romaniei in Norvegia, Episcopia Romano-Catolica Iasi, Biblioteca Central Universitara „Mihai Eminescu” Iasi, Palatul Culturii, DAC Music Performance

Parteneri culturali: Forumul Cultural Austriac, Centrul Ceh, Institutul Francez, Centrul Cultural German, Academia Norvegiana de Muzica, Universitatea Nationala de Arte „George Enescu” Iasi, Fundatia Dextra, Steinway & Sons, Act-in-Art

Parteneri media: Radio Romania Cultural, Radio Romania Muzical, Radio Iasi, Radio Clasic, Viva FM, Radio HIT, AGERPRES, Catavencii, Wall Street, Spotmedia, Ziarul de Iasi, Romania Journal, Zile si Nopti, Iqads, Life.ro, Ziarul Metropolis, Suplimentul de Cultura, Kudika, Garbo, PRwave, Bookblog, Fashion Premium Magazine, Un site de muzica

Credit foto: © Popa Andrei – The Pope

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Editura Astralis anunță apariția primului număr al Revistei trimestriale de cultură, Astralis, sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

Numărul 1 (9) / 2021 (ianuarie – martie 2021) al Revistei Astralis păstrează structura din numerele anterioare, la care se adaugă rubrica Interviu.

Pe parcursul celor 136 de pagini, creațiile literare și articolele cu tematică variată sunt structurate pe următoarele rubrici: Eseu, Proză, Poezie, Cărți privite în ochi, Universalis, Români de peste Prut, Să nu-i uităm, Filosofie, Istorie, Diaspora literar-culturală, Interviu, Tradiții, Călător prin lumea artelor, Evenimente culturale.

Cei 60 de autori, atât din București, cât și din multe județe ale țării, de peste Prut, din Diaspora, printre aceștia numărându-se membri ai UZPR și ai USR, sunt (în ordinea publicării în cadrul rubricilor): Marian Nencescu (editorial), Ana Dobre, Victor Mușat, Mihaela Roșu Bînă, Iulian Cătălui, Geo Călugăru, Lucian Gruia, Dan Anghelescu, Mihai Maxim, Nicolae Rotaru, Mihai Antonescu, Iustin Moraru, Lăcrămioara Stoenescu, Elena Armenescu, Luminița Zaharia, Cleopatra Luca, Mihaela Radian, Emilia Dănescu, George Vlaicu, Marina Costa, Issabela Cotelin, Ada Nemescu, Ovidiu Brătulescu, Maria Petrescu, Maria Niculescu, Doru Vișteanu, Veronica Baciu, Bianca Timșa Stoicescu, Boris Marian Mehr, Evelyne Maria Croitoru, Ion C. Ștefan, Ana Ardeleanu, Paul Dorin Șerban, Sorin Micuțiu, Camelia Vasiliu, Adrian Damşescu, Nicu Doftoreanu, Iuliana Dinu, Ioana Stuparu, Mihaela Toader, Paula Isac, Vasile Romanciuc, Nicolae Rusu, Mihail Grămescu, Nicolae Țăranu, Viorel Gh. Speteanu, Daniela Gumann (Austria), Dan Toma Dulciu (Austria), Diana Medan (Istrael, Adrian Anghelescu (Israel), Stelian Platon (SUA), Laura Schussman (Germania), Ben Todică (Australia), Miriam Nadia Dăbău (Franța), Victor Marola, Beatrice Kiseleff, Camelia Pantazi Tudor, Roxana Procopiescu, Magda Băcescu, Dan Străuți.

EDITORIALUL, semnat de jurnalistul și criticul literar Marian Nencescu, are în centrul atenției începuturile presei românești, pornind de la evenimentul online Săptămâna presei românești. Pagini luminoase de istorie de laUZP-TV (amănunte la rubrica Evenimente culturale).

Rubricile ESEU și UNIVERSALIS cuprind texte referitoare la operele scriitorilor și oamenilor de cultură: Mihai Eminescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, George Topârceanu, Marin Sorescu, George Șovu, Mihail Grămescu, Marina Stroici, Gustave Flaubert, Friedrich Dürrenmatt, dar și un articol despre exilul românesc și derapajele rațiunii în Franța postbelică.

La CĂRȚI PRIVITE ÎN OCHI sunt publicate cronici, recenzii și note de lectură privind volumele: Carte pentru minte, inimă și (wow) literatură de Magda Ursache, Oglinda cu două fețe de Nicolae Țăranu, Întâlniri imprevizibile de Lăcrămioara Stoenescu, Nostalgii răzlețe de Mihaela Radian, Viața prin ochii ei de Deea State, Picături de vis de Ovidiu Brătulescu, Mansarda visurilor de Cleopatra Luca.

Rubricile FILOSOFIE, ISTORIE și TRADIȚII poartă ca întotdeauna semnătura autorilor: Marian Nencescu (Filosofie), Viorel Gh. Speteanu (Istorie) și Beatrice Kiseleff (Tradiții).

În cadrul rubricii CĂLĂTOR PRIN LUMEA ARTELOR propunem o „vizită” în locuința lui Ion Minulescu și a Claudiei Millian, dar și o „călătorie” în lumea muzicii.

Rubrica EVENIMENTE CULTURALE cuprinde articole despre: evenimentul – maraton de la UZP-TV din perioada 15-22 ianuarie 2021, expozițiile „Regina Maria – Mama Regină” și „Piranesi. Arhitecturi şi fantasme”, apariția revistei pentru copii „Puffy și prietenii”, dar și a unui spațiu de expunere neconvențional la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului.

Coperta revistei este realizată de Raluca Tudor, iar ilustrația de Lucian Opriceanu.

CAMELIA PANTAZI TUDOR

Director Editura Astralis, redactor-șef Revista Astralis, membru UZPR