Arhive categorie: Reflecţii

COVID19 – Operatorii call-centerului Primăriei, vocile care îi ajută pe brașoveni să treacă mai ușor peste această perioadă

Unii dintre ei sunt operatorii dispeceratului din Primăria Brașov, alții sunt angajați ai diverselor direcții și servicii din primărie, în această perioadă, toți asigură funcționarea call-centerului 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Principalul subiect al celor care sună la acest call-center este coronavirusul și problemele pe care le creează brașovenilor.

Fie că sună din centrele de carantină, fie că sună din din apartamentele în care sunt izolați sau neputincioși, brașovenii sună la call-center pentru a cere ajutorul. Nevoile sunt diferite, dar speranța celor care sună stă în acești operatori și, mai ales, în voluntarii care merg pe teren și îi ajută.

Ca să vedem cum funcționează callcenterul, în această sâmbătă, când majoritatea angajaților sunt liberi, am fost să îi vedem la lucru pe operatori.

Erau trei, fiecare dintre ei având alte atribuții de serviciu, unul dintre ei lucrează la Serviciul Amenajare Drumuri Publice, iar ceilalți doi la Direcția Informatică, dar în afara orelor de program asigură permanența la call-center.

Am rugat-o pe Luana, unul dintre operatori, să ne explice cum funcționează sistemul de preluare a problemelor și de rezolvare a lor: ,,Toți cei care sună la call-centerul primăriei ajung să vorbească cu unul dintre operatori. În momentul în care răspundem, deschidem și o fișă de caz, în care trecem datele de identificare a persoanei care ne sună, după care încercăm să identificăm problema pentru care am fost apelați. Cele mai multe sunt legate de imposibilitatea persoanelor aflate în izolare sau care nu reușesc să se deplaseze din diferite motive, de a își face cumpărăturile sau a-și plăti facturile. Dacă avem o astfel de situație, atunci identificăm în aplicație cel mai apropiat voluntar de aceea persoană și direcționăm solicitarea. După ce voluntarul a făcut acest serviciu, cazul se închide. Important pentru brașoveni este să știe că ne pot apela oricând și că există cineva care să îi ajute”.

Pe lângă aceste probleme, legate de aceste nevoi, mai sunt și altele pe care operatorii call-centerului trebuie să le gestioneze. Una dintre situațiile mai deosebite a fost a unei familii aflată în izolare, căreia i s-a stricat centrala termică și nici o firmă nu avea curajul să intre în acel apartament să o repare.

,,În ultima perioadă primim tot mai multe apeluri de la persoane aflate în alte localități, care au nevoie de sprijin. Dacă la nivelul Brașovului există un sistem de ajutorare a acestor persoane, în alte localități este mai greu. Tot ce putem să facem este să îi direcționăm către primăriilor din localitățile de care aparțin”, ne-a declarat Cristina.

Și cei din centrele din carantină se confruntă cu diverse nevoi: ,,Primim diverse solicitări de la persoanele aflate în carantină, unele au nevoie de pastă de dinți, de diverse obiecte de îngrijire personală, altele ne solicită completarea meniurilor pe care le primesc și cu alte produse. Încercăm să gestionăm fiecare situație în parte, iar acolo unde solicitarea este justificată să o rezolvăm cât mai repede”, a declarat Radu.

Ei sunt doar trei dintre cei care răspund brașovenilor care au nevoie de sprijin în acestă perioadă la call-centerul Primăriei: 0268-405000.

Video: YouTube

Foto: Primaria Brasov

Voluntarii, acei oameni inimoși ai Brașovului

Fie că sunt dintre cei care s-au înscris pe listele de voluntari ale primăriei, fie că sunt voluntari ai unor ONG-uri (Crucea Roșie și Asociația Îngrijire Acasă), fie că vin din partea unor biserici (ortodoxă, adventistă, unitariană, baptistă, reformată), toți au decis că este momentul să facă ceva pentru cei mai puțin norocoși dintre brașoveni.

Ei sunt cei care duc pachetele cu alimente la bătrâni, care fac cumpărăturile pentru cei izolați acasă, care intră în centrele de carantină cu mâncare sau cu cele necesare celor de acolo, sunt cei care cumpără medicamente pentru persoanele care nu se pot deplasa și tot ei merg la persoanele vârstnice sau cu dizbilități pentru a îi ajuta cu treburile casei sau cu cele de igienă personală.

Nu le este frică de coronavirus, mai frică le este că nu pot face totul pentru acei brașoveni aflați în nevoie. Pentru ei nu există program de lucru sau weekend, stau lângă telefon și așteaptă să fie sunați din call-center-ul Primăriei sau din cel al Direcției de Asistență Socială ca să mai poată face o faptă bună. Bucuria lor stă în lumina pe care o găsesc în ochii celor pe care îi ajută și în acel mulțumesc spus cu atâta sinceritate.

Astăzi, ca și ieri, 8 dintre acești voluntari au ales să nu se bucure de weekend, ci au preferat să îi ajute pe angajații Serviciului de Relații cu Asociațiile de Proprietari, pentru a pregăti și distribui materialele și echipamentele de dezinfecție. Efortul lor, se traduce în 400 de asociații care au primit în cursul zilei de ieri aceste materiale și echipamente și pot începe dezinfecția scărilor de bloc.

Astăzi, alte 400 vor primi aceste materiale. Fără efortul lor, timpul pentru pregătirea și distribuirea materialelor s-ar fi dublat, cel puțin.

L-am întrebat pe unul dintre ei de ce s-a oferit voluntar:
,,Am venit să ajutăm comunitatea, pentru că și comunitatea, la rândul ei, ne ajută pe noi. Dacă nu ne ajutăm unii pe ceilalți, nu ne putem numi o comunitate. Și da cred ca oricui îi este teamă că se va infecta, dar împreună vom trece și peste acestă încercare. Doamne ajută!”

Pentru el și pentru toți ceilalți, Primăria Brașov dorește să le spună: ,,Vă mulțumim, oameni inimoși ai Brașovului”.

Video: YouTube

Foto: Primaria Brasov

VIA: brasovcity.ro

#StămAcasăȘiCoasem – Șezătoarea de acasă

Doamnele care se întâlnesc în fiecare zi de joi, de la ora 17, la parterul Casei Junilor și cos, croșetează, tricotează sau au alte preocupări legate de lucru manual și-au mutat această activitate acasă, temporar. S-au gândit că pot să treacă cu folos prin perioada în care este recomandat să nu ieșim din casă, făcând ceva atât pentru ele, cât și pentru societate.

Astfel, au demarat un proiect pe care și-au propus să îl finalizeze pentru data de 24 iunie 2020, pornind de la anunțul făcut de comunitatea La Blouse Roumaine, respectiv faptul că Ziua Universală a Iei 2020 are ca temă #FloraRomâniei:

https://www.facebook.com/LaBlouseRoumaine10/posts/2720554201396230.

Este vorba despre o expoziție care urmează să aibă loc la parterul Casei Junilor din Brașov cu flori sau plante din motivele tradiționale românești florale și vegetale, cusute manual.

Proiectul este deschis oricui din țară, presupune participare voluntară și donarea cusăturii în scopul proiectului respectiv și este inițiat de grupul Șezătoare în Șcheii Brașovului, comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi și asociația Mă implic.

După expoziție cusăturile înrămate vor fi oferite pentru licitații în scopuri caritabile.

Astfel, până la data de 15 mai așteaptă, din partea celor care doresc să participe la proiect, cusături pe material cu dimensiunile 25 x 35 cm, cu o bandă de maximum 7 cm de jur împrejur, porțiune necusută. Așadar cusătura efectivă, centrată pe pânză, va avea cel mult 11 x 21 cm. Materialul poate să fie Matador, Datina, Albiniță, Catrina, pânză de casă sau orice altă pânză, mai puțin etamină și se va festona. Motivul cusut va fi neaparat unul floral sau vegetal autentic, cules dintr-o carte, de pe o ie sau alt element din portul popular, dar neaparat cu indicarea sursei. Punctul de lucru precum și ața pe care o folosiți sunt la latitudinea dvs.

În momentul când alegeți un model de cusut doamnele au rugămintea să îl postați aici:

https://www.facebook.com/groups/403723963319305/ pentru a evita coaserea aceluiași model de mai multe ori.

Există un album cu planșe pe care le puteți coase, cu mențiunea că se solicită să anunțați dacă alegeți una dintre ele, astfel încât să nu existe dubluri:

https://www.facebook.com/media/set/?set=oa.1066490783709283&type=3

Hashtag-ul evenimentului este: #StămAcasăȘiCoasem

Echipa La pas prin Brașov vă urează spor la cusut și succes proiectului!

,,colectiv”: ,,un film care lasă o sală împietrită pe generic”

Filmul „colectiv”, regizat de către Alexander Nanau, a avut premiera în cinematografele din România pe 28 februarie.

Reacțiile pozitive n-au încetat să apară, în presa națională și în rândul publicului, care a continuat să vină în cinematografe și în prima săptămână a lansării documentarului în cinematografele din România.

,,colectiv” rulează la Brașov la Cinema One zilnic, de la 18:00 și 20:30.

„colectiv” spune povestea primului an de după incendiul din clubul cu același nume și urmărește cu egal interes autorități și jurnaliști, într-o interacțiune permanentă de căutare și expunere a adevărului. Este un film despre sistem versus oameni, despre adevăr versus manipulare, despre interes personal versus interes public, despre curaj și responsabilitate individuală.

Producția oferă în premieră spectatorilor din cinematografe acces în locurile cheie de după evenimentul tragic din clubul Colectiv: redacții de ziare, cabinete de miniștri, coridoare de instituții, săli de ședințe.

Filmul urmărește jurnaliști, avertizori de integritate (whistleblowers), pacienți și familiile lor, dar și oficiali din guvern și reprezentanți ai statului, dezvăluind fără compromisuri o întreagă rețea a corupției, minciunii și manipulării. Printre protagoniștii filmului se regăsesc jurnalistul Cătălin Tolontan și echipa redacției Gazeta Sportului, Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, supraviețuitori și familii ale victimelor Colectiv.

,,colectiv este altceva. Este un film ca un scalp. Este o muncă de patru ani jumătate care ne smulge pielea de pe noi centimetru cu centimetru. Un film care lasă o sală împietrită pe generic. Și o ţară împietrită în neputinţă”. – Radio Guerilla

[în documentarele lui Alexander Nanau] ,,Există totuși o importantă notă care se repetă: încercările pe care le facem împreună pentru a evita eșecul care, la un moment dat, pare inevitabil. De data asta, personajul la ananghie, a cărui dramă Nanau reușește să o povestească, e toată România”. – Press One

,,Subiectul a stârnit interes mai ales în rândul tinerilor, ceea ce mi-a dat speranță că se va schimba ceva vreodată și în țara asta. Filmul m-a impresionat, fiindcă reușește să transmită stări contradictorii. De la deznădejde și revoltă, la speranță și curaj. De la compasiune și teamă, la empatie și speranță”. – Republica

[colectiv] ”Va rămâne una din realizările majore ale cinematografiei române a acestor ani”. – Ziarul Metropolis

,,Filmul lui Alexander Nanau este despre speranța de a face bine o țară, născută dintr-o tragedie”. – Hotnews

,,E un film puternic, cu ritm de policier. Emoția și revolta vin natural. Realitatea e o ficțiune și ficțiunea devine realitate. Doar suferința și moartea sînt adevărate”. – Dilema Veche.
Distribuția în cinematografe este realizată de către Bad Unicorn.

Filmul „colectiv” este produs de Alexander Nanau Production, în coproducție cu Samsa Film Luxembourg și HBO Europe, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, Luxemburg Film Fund și Sundance Documentary Fund, cu participarea MDR Germania, RTS Elveția, RSI – Elveția și YES Docu – Israel.

Despre Alexander Nanau

Alexander Nanau, regizor și producător germano-român, a studiat regia la Academia Germană de Film și Televiziune din Berlin (DFFB) și este deținătorul a două burse la Institutul Sundance, respectiv Academia de Artă (Akademie der Künste) din Berlin. În 2007 a înființat în România casa de producție Alexander Nanau Production.

Filmul său documentar, „Lumea văzută de Ion B.”, a câștigat, în 2010, premiul Emmy Internaţional la categoria „Arts Programming”, iar „Toto și surorile lui”, următorul documentar al lui Nanau, a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film în 2015. Cel din urmă a avut o distribuție internațională numeroasă și a avut succes în rândul festivalurilor din întreaga lume. Nanau a fost director de imagine pentru documentarul francez-german „Nothingwood”, filmat în Afganistan, care a avut premiera la Cannes în 2017, în selecția Quinzaine des Réalisateurs.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Facebook prezintă 20 de femei obișnuite care realizează lucruri extraordinare. Atena Boca, fondatoarea comunității La Primul Bebe, este una dintre acestea

De Ziua Internațională a Femeii, Facebook prezintă 20 de femei obișnuite care realizează lucruri extraordinare în regiunea EMEA. Este vorba de persoane care, prin intermediul platformei, reușesc să aducă un impact pozitiv în comunitățile lor. Atena Boca, fondatoarea „La Primul Bebe”, un grup care ajută mame din toată România să se cunoască și prin intermediul căruia au fost strânși 1,5 milioane de euro pentru renovarea unor maternități din țară, este unul dintre liderii de comunități recunoscut de Facebook.

În fiecare zi, în toată lumea, utilizatoarele aplicației Facebook se susțin reciproc prin evenimente și strângeri de fonduri, se cunosc prin intermediul grupurilor și al comunităților aflate într-o continuă creștere, reușesc să transforme idei de business în surse de venit și nu numai. Antreprenoarele învață de la modelele lor și, mai mult decât atât, devin la rândul lor modele: 70% dintre cele care dețin un astfel de business sunt mentori pentru alte femei.

Tehnologia a creat mai multe oportunități economice pentru femei, iar o dovadă pentru acest lucru este faptul că peste 81% dintre afacerile mici prezente pe Facebook și deținute de femei raportează creșteri datorită utilizării platformei. Mai mult, 60% dintre acțiunile destinate strângerii de fonduri sunt create de femei, iar membrii grupurilor fondate de acestea dezvoltă mai rapid o relație cu o semnificație importantă în viețile lor.

Comunitatea „La Primul Bebe” a început cu doar 10 membri, iar acum a ajuns la mai mult de 100.000, din peste 23 de orașe din toată România. Despre cum a creat grupul de Facebook, Atena spune: „Am realizat că mulți dintre noi ne simțim singuri și nu avem în jur ”satul” care obișnuia să ajute la creșterea unui copil. Eu am creat acest sat”.

Cu ajutorul comunității sale, Atena a dotat maternități din România cu incubatoare și a amenajat un etaj întreg din Magic Home, oferindu-le astfel sprijin și un plus de confort atât copiilor, cât și părinților. Pe lângă acțiunile caritabile pe care le-a realizat prin intermediul grupului „La Primul Bebe”, Atena este și primul român inclus în programul „Facebook Community Leadership Program Residency and Fellowship”. Acesta se desfășoară pe parcursul unui an și susține cei mai puternici lideri de comunități din lume, pentru a-i ajuta să își realizeze viziunea, atât prin burse, dar mai ales prin training constant.

Ziua Internațională a Femeii marchează, de asemenea, un apel pentru promovarea egalității de gen, tema oficială a zilei de 8 martie din acest an fiind Fiecare pentru Egalitate (Each for Equal). În regiunea noastră, Facebook sprijină acest moment important prin recunoașterea eforturilor femeilor care își asumă și își susțin viziunea – acestea sunt femei obișnuite cu povești extraordinare care utilizează Facebook pentru a aduce un impact pozitiv în lume.

Compania îi susține pe toți cei care se identifică drept femei și pe toți cei care sunt alături de aceștia și care au realizat atât de multe prin împărtășirea viziunilor și poveștilor lor, dar și ascultându-le pe ale altora.

Sursa si imagine (credit foto neprecizat): comunicat remis La pas prin Brasov

Ziua Sigurantei pe Internet / Facebook vine in sprijinul parintilor cu 10 sfaturi

Siguranța și starea de bine a utilizatorilor sunt foarte importante pentru Facebook. Tocmai de aceea, platformele companiei oferă o mulțime de instrumente create pentru ca utilizatorii și familiile lor să se poată simți fericiți și în siguranță în mediul online.

De multe ori, tehnologia le oferă părinților sprijinul de care au nevoie. Aceștia pot cere sfaturi legate de creșterea copiilor în cadrul grupurilor Facebook, pot împărtăși momentele speciale din viețile lor în cronologie și se pot conecta cu prieteni și membri ai familiei, chiar și cu cei care locuiesc la mare distanță.

Părinții nu trebuie să se teamă de tehnologie, ci trebuie să își acorde timpul necesar pentru a înțelege că tinerii o folosesc astăzi într-un mod total diferit față de adulți, iar acest lucru este în regulă. Ține de fiecare părinte să discute deschis cu copilul lui despre utilizarea tehnologiei și siguranța sa în mediul online.

10 Sfaturi pentru părinți

Dacă te îngrijorează activitățile pe care copilul tău le desfășoară online, un prim pas este să descoperiți împreună instrumentele care pot contribui la o experiență sigură. Verifică dacă știe unde se află butonul de raportare, cum poate să blocheze sau să restricționeze accesul cuiva la profilul lui. În plus, este foarte important să îl asiguri că poate să vorbească oricând cu tine sau cu un adult în care are încredere despre experiențele din mediul online care îl fac să se simtă trist sau inconfortabil.

De multe ori, copiii nu își întreabă părinții despre astfel de lucruri pe care le descoperă online și care îi îngrijorează, pentru că au impresia că înțeleg mai bine tehnologia decât aceștia. Însă, printr-o discuție deschisă, îi demonstrezi că puteți rezolva împreună, în familie, astfel de probleme.

Pentru a veni în sprijinul tău, îți oferim 10 sfaturi care vă pot ajuta, pe tine și pe cel mic, să vă bucurați de o experiență sigură pe platformele de social media. Totul începe cu o discuție, iar deschiderea unei astfel de conversații încă din primele etape ale vieții lui digitale te va ajuta mult să o continui pe măsură ce el crește.

1. Discută cu copilul tău cât mai devreme, chiar înainte să înceapă să folosească platformele de socializare

Studiile arată că mulți copii, începând chiar de la șase ani, au acces la smartphone-uri sau tablete. Astfel, este foarte important să începi să discuți cu cel mic despre tehnologie cât mai devreme, chiar înainte de vârsta de 13 ani, când își pot face un cont pe platformele de socializare. Dacă fiul sau fiica ta sunt pe Facebook sau pe Instagram, împrietenește-te și tu cu ei.

2. Acordă atenție restricțiilor de vârstă

Facebook și Instagram impun utilizatorilor să aibă cel puțin 13 ani pentru a-și crea un cont pe platformă (în unele țări, limită de vârstă poate fi chiar mai mare, în funcție de legislația locală).

3. Spune-i copilului tău adolescent că în mediul online se aplică aceleași reguli ca și în viața de zi cu zi

Așa cum îi spui copilului să se uite în ambele părți înainte să traverseze sau să poarte casca atunci când merge pe bicicletă, tot așa învață-l să se gândească înainte de a distribui ceva online sau de a accepta o cerere de prietenie de la un străin.

4. Roagă-l pe copilul tău să te învețe

Nu ești pe Facebook? Sau poate te interesează să încerci un serviciu de muzică online? În cazul în care copilul tău este deja familiarizat cu aceste servicii, iar tu nu știi cum funcționează, roagă-l să îți arate. Aceasta poate fi în același timp și o ocazie de a discuta despre siguranță, confidențialitate și securitate. În plus, în acest fel, îi dai oportunitatea de a-ți arăta cum funcționează, iar el va fi probabil foarte bucuros că are ocazia să te învețe ceva.

5. Identifică momentele cheie și profită de ele

De exemplu, când copilul tău primește primul telefon mobil, acesta este un moment bun pentru a stabili câteva reguli de bază. Iar când copilul este destul de mare pentru a se înscrie pe Facebook, Instagram și pe alte platforme de socializare, este un moment bun să discuți cu el despre distribuirea în siguranță a informațiilor.

6. Ajută-l să își gestioneze timpul petrecut online

Încearcă să fii un bun model. Ideea potrivit căreia copiii fac ce faci tu, nu ce le spui să facă, este la fel de valabilă pentru mediul online ca și în viața reală. Dacă stabilești limite orare pentru a-i restricționa copilului folosirea rețelelor de socializare sau a internetului (de exemplu, fără mesaje SMS după ora 22:00), respectă și tu aceleași reguli.

7. Ajută-l să verifice și să gestioneze setările de confidențialitate
Odată ce copilul tău adolescent se înscrie pe o platformă de socializare, poate folosi instrumentele și setările disponibile pentru a-și gestiona contul. Facebook pune la dispoziția utilizatorilor setări de confidențialitate, prin intermediul cărora aceștia pot controla cine poate să devină prietenul lor, cine le poate vedea postările și dacă sunt distribuite în mod implicit detalii precum locația.

Instagram oferă multe instrumente flexibile pentru a facilita siguranța adolescenților în mediul online, inclusiv filtre împotriva intimidării, avertismente legate de descrierile folosite și ascunderea conținutului sensibil. De asemenea, adolescenții pot restricționa interacțiunile nedorite pe profilurile lor și pot raporta cu ușurință conturi, comentarii și postări pentru intimidare.

8. Încurajează-l să raporteze lucrurile care îl îngrijorează

Așa cum facem și în viața reală, este important să ne tratăm reciproc cu empatie și respect și în social media. Din acest motiv, Facebook a dezvoltat o serie de politici (Standardele Comunității) care definesc ceea ce este sau nu este în regulă să fie distribuit pe platformele companiei.

Există un link pe aproape toate postările de pe Facebook și Instagram pentru raportarea abuzurilor, intimidării, hărțuirii și a altor probleme. Echipele globale ale companiei lucrează 24 de ore din 24 pentru a analiza lucrurile pe care utilizatorii le raportează și pentru a elimina tot ceea ce încalcă Standardele Comunității. Ne propunem să revizuim majoritatea rapoartelor în termen de 24 de ore.

9. Transformă această experiență în una de care vă puteți bucura împreună

Te poți bucura de momentele speciale din familia ta surprinzându-le în clipuri video sau în fotografii, te poți distra alături de cei dragi editând imagini, adăugând filtre sau folosind opțiunile de realitatea augmentată, cum sunt urechile de iepuraș! Îi poți întreba care este activitatea lor preferată în mediul online – poate iubesc să se joace, să vorbească cu prietenii sau să își trimită fotografii. Și, de asemenea, poți povesti despre activitățile pe care tu le desfășori cu plăcere în mediul online. În acest fel, împărtășiți părerile voastre despre tehnologie, un subiect extraordinar pentru a da startul unei discuții.

10. Ai încredere în tine

În general, poți trata activitățile online ale copilului în același mod în care tratezi activitățile acestuia din viața de zi cu zi. Dacă observi că fiul sau fiica ta reacționează cel mai bine la un acord obținut în urma unei negocieri, elaborează un contract pe care îl puteți respecta amândoi. Sau poate pentru copilul tău este suficient dacă știe regulile de bază.

Pentru a afla mai multe informații, te invităm să vizitezi Centrul de Siguranță Facebook, Portalul Facebook pentru Părinți, Instagram Together și Parent’s Guide to Instagram.

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Interviu cu poetul şi prozatorul Eduard Dorneanu

 Eduard Dorneanu s-a născut în satul Mălini, judeţul Suceava, la data de 1 octombrie 1968. Este membru al Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România din 2017. A debutat în anul 2011 în revista Luceafărul de dimineaţă. A publicat poezii, articole şi proză în revistele: Timpul, Luceafărul de dimineaţă, Antares, Cultura, Dunărea de Jos, Boema, Regatul cuvântului, Nomen Artis (Dincolo de tăcere), Faleze de piatră, Melidonium, Singur etc. sau articole în presa online: Radio Metafora (SUA), Necenzurat. Editorial, a debutat în 2011 la Editura Eurograph, Cluj-Napoca, cu volumul de poezie „Gothic”. La aceeaşi editură a publicat în 2011 volumele de poezie şi proză: „Frăţia trandafirului rupt”, „Jurământul Templierului”, „Jurnal de nopţi şi dimineţi risipite”, „Rugăciunea de piatră”, „Neînţelese dimineţi” şi „Jurnal de primăvară mutilată”. În anul 2011 i-a apărut la Editura Tracus Arte, Bucureşti, antologia (de poezie şi proză) „Jurnalul apelor purpurii”. În anul 2013 a publicat la Editura Eikon, cartea de proză scurtă, „7,63”. În noiembrie 2014, editura Eikon lansează la Gaudeamus cartea „Mălini”. În anul 2015, publică la Editura Tracus Arte, cartea de poezie ,,Sacra Erotica”. În anul 2016, publică la Editura Eikon, volumul de proză ,,Departe de Troia”. În luna februarie a anului 2017, a publicat la Editura Eikon, volumul de poezie cu titlul ,,Sublimare”. În luna mai a anului 2017, a publicat ,,Mălini” volumul II, la Editura Eikon. ,,Mălini” volumul III  a văzut lumina tiparului în anul 2018, la Editura Eikon. A fost nominalizat pentru ,,personalitatea anului’’ (secțiunea ,,Literatură’’) – zona Suceava în Campania ,,Oamenii Timpului’’ din 2015.

Un interviu realizat de Antonela Cristina Lungu, editor La pas prin Brașov; membru fondator Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi .

Pentru cititorii paginii La pas prin Braşov, dar nu numai, am purtat un scurt dialog:

La pas prin Braşov: Cărţile scrise de dvs. sunt distribuite şi prin intermediul grupului Libris şi se apropie cea de a VIII-a ediţie a Festivalului de Carte şi Muzică Libris. Pentru început vă rog să ne spuneţi dacă există o legătură între dvs. şi Braşov şi mă refer aici poate la oameni şi locuri dar şi la cărţi şi scris.

Eduard Dorneanu: Am onoarea de a fi membru al Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România .  Brașovul este și va fi mereu parte din sufletul meu.

La pas prin Braşov: Ce vă determină să scrieţi şi ce vă inspiră? Probabil chiar şi propria viaţă?

Eduard Dorneanu: Da, e simplu să răspund la această întrebare. Scriu despre satul românesc actual. Despre oameni și întâmplări reale. Nimic cosmetizat, doar realitate pură. Scriu despre viața mea, despre oamenii din jurul meu. Despre cei care mi-au bucurat zilele de tinerețe, nopțile de vară și anotimpurile trăite departe de labirint.

La pas prin Braşov: Care este ordinea în care aţi recomanda cititorilor să citească cărţile dvs. şi dacă aveţi una favorită?

Eduard Dorneanu: Întotdeauna recomand iubitorilor de literatură să citească poezie. Nu doar poezia mea ci poezia românească scrisă de autori ai timpului nostru. Un cititor care iubește poezia timpului său este un cititor special.

La pas prin Braşov: Cum vedeţi viitorul cărţilor? Sunteţi de părere că va dispărea cartea tipărită iar locul ei va fi luat de cea în format electronic?

Eduard Dorneanu: Cartea tipărită nu va dispărea, dar vor disparea, în timp, cărțile autorilor lipsiți de talent. Sunt sigur că noile generații vor iubi cartea cu patimă și mulți dintre cei care astăzi ignoră librăriile și bibliotecile se vor întoarce la aceste locuri minunate.

La pas prin Braşov: Referitor la cartea „Mălini”, care are deja trei volume, de la ce a pornit ideea ei şi dacă vor exista şi alte volume în continuare?

Eduard Dorneanu: ,,Mălini’’- volumul IV este în lucru. Probabil că va vedea lumina tiparului în acest an. ,,Mălini’’-volumul I a fost o continuare a  unui alt volum de proză al meu – ,,7,63’’. A avut numeroase tiraje, așa că am continuat seria până la volumul III.

La pas prin Braşov: Cine credeţi că sunt cititorii dvs.? Există o nișă căreia vă adresaţi?

Eduard Dorneanu: Conform statisticilor, cărțile mele sunt mereu pe primele locuri  în ,,topul vânzărilor’’ la editurile unde au fost tipărite. Nici nu mai știu numărul tirajelor. Numărul cititorilor este semnificativ, iar aceștia au diferite meserii, locuiesc atât în România cât și în Diaspora. Cel mai în vârstă cititor al meu are 98 de ani, iar cei mai tineri, undeva la 8-9 ani.

La pas prin Braşov: Cât de important este pentru dvs. feed-back-ul primit din partea cititorilor?

Eduard Dorneanu: Foarte important. Primesc zilnic mesaje de la cititori și atât cât se poate, comunic cu aceștia.

La pas prin Braşov: Iubiţi mai mult poezia sau proza? Ce tip de cărţi există între proiectele dvs. de viitor?

Eduard Dorneanu: Poezia, fără îndoială. Acum lucrez la ,,Mălini’’- volumul IV. Sper că voi tipări în curând și un volum de poezie, dar și un roman de dragoste. Apoi, vor urma și altele, sper.

La pas prin Braşov: Care este momentul din zi în care alegeţi să scrieţi, atunci când este posibilă alegerea?

Eduard Dorneanu: Scriu noaptea, de obicei. Poate că poezia are altă curgere, altă vibrație, dacă e scrisă la miez de noapte , atunci când visele se caută unele pe altele în metaforă vie.

La pas prin Braşov: Vă rugăm să ne lăsaţi câteva date despre dvs., respectiv unde vă poate găsi şi citi publicul braşovean şi nu numai. Mulţumim pentru această discuţie şi vă urăm succes cu următoarele apariţii şi vă aşteptăm cu o lansare de carte la Braşov.

Eduard Dorneanu: Despre mine pot spune că sunt un om cu sufletul întreg. Cărțile mele pot fi găsite în mai toate marile librării românești: Libris, Eikon, Tracus-Arte, Humanitas, Cărturești, Librărie.net, Mihai Eminescu, Sophia, Cartea Românească, etc dar și în cele străine: Amazon, AbeBooks, etc.

Cărţile lui Eduard Dorneanu sunt de găsit şi aici:  https://www.libris.ro/?sn.q=eduard%20dorneanu

Fotografiile au fost puse la dispoziţia redacţiei de către Eduard Dorneanu.

Cosmin Neidoni, interviu special pentru braşoveni

Cosmin Neidoni s-a născut în 8 martie 1975 la Timișoara. A absolvit Facultatea de Filosofie în cadrul Universității de Vest, fiind apoi bursier Erasmus al Universității din Köln, Germania. A făcut studii de Politică Europeană în cadrul școlii masterale Jean Monet cu o teză de absolvire despre problematica războiului rece. Scrie și publică în limba română și germană, fiind citit și citat de reviste și pagini culturale din Austria, Germania și Elveția. Lucrează ca freelancer în domeniul traducerilor și predă cursuri de limbă germană în cadrul unor centre de limbi străine din Timișoara.*

Cosmin Neidoni publică pe câteva platforme online: „Webcultura”, „Republica”, „Catchy”, dar și în străinătate, scriind și în limba germană.

Cartea “Viața la 40 de ani” a fost lansată anul trecut în 26 octombrie la Brașov si relansată în primăvară la ,,Târgul de Carte şi muzică Libris Braşov”. Cartea şi autorul ei vor fi prezenţi şi la Festivalul de Carte şi Muzică Libris, ediţia a 7-a, sâmbătă 14 iulie, la ora 15.00.**

În avanpremiera acestui eveniment am purtat un scurt dialog:

La pas prin Braşov: Cartea “Viața la 40 de ani” te îndeamnă să-ți redescoperi trăirile, să înțelegi şi să savurezi clipa, cu bucurie. Cât de important este să-ți asculți sufletul pentru a dărui fericire, pentru a împărtăși experiențele timpului scurs?

Cosmin Neidoni: Mulțumesc frumos pentru atenția cu care v-ați aplecat asupra cărții „Viața la 40 de ani”. Da cartea pe care am scris-o este, între altele, un dialog cu instanța cea mai veritabilă a alcătuirii noastre: sufletul! Eseurile cărții au un caracter pronunțat confesiv și, în buna măsura, emoțional. Chiar și atunci când vorbim despre lume, adică o  instanță exterioara în raport cu noi înșine, ne confesăm, în cele din urmă, propriul  caracter.

Să îți asculți sufletul este nu doar important, ci aproape vital în ordinea edificării sinelui. Ascultându-l cu atenție, cauți sa te pui în echilibru cu tine însuși și, în egală măsură, găsind cuvintele adecvate, spui și altora despre unduirile lui, ale sufletului. Este un exercițiu stimulant să vezi cum se naște din tine, din amestecul de gândire, memorie, sensibilitate și emoție un text ca un trup perceptibil în care se reflectă apoi și simțirea altor oameni. Cartea, atunci când ajunge la public, preia funcția unei oglinzi. A te regăsi ca cititor, cu o parte din frământarea ta, în cuvintele unei cărți, este nu doar terapeutic, ci benefic așezării tale în ordinea subtilă a lumii. Citind descoperi că nu ești singur, că sunt și alții care au neliniști, temeri și speranțe, în așa măsura încât lectura devine, vorba lui Cioran, un act major de convertire a singurătății la nesingurătate. Coborând suficient de adânc în sufletul tău îți vei revela nu doar propriul conținut identitar, ci vei găsi, după o vreme, ca în apele limpezi ale unei fântâni, chipul nealterat al omenescului. Vei ajunge să înțelegi, dincolo de toate deosebirile,  cât de mult avem în comun cu toți ceilalți oameni. Împărțim aceeași condiție metafizică independent de culoarea pielii si a locului pe care îl ocupăm sub soare.

La pas prin Braşov: Cartea este o punte către cunoaștere, o hrană pentru sufletul dominat de emoții şi sentimente. Este o punere în scenă a propriilor trăiri?

Cosmin Neidoni: Da, așa este. O carte este o punte către cunoașterea ta și a lumii în care trăiești. In afara cărților este greu de trăit pentru ca ele sunt depozitarul  universal  al cunoașterii. Cum altfel am putea să înțelegem făptura umană și universul în care trăim dacă nu citind literatura lumii și poezia ei. În cărți se reflectă pe de o parte simțirea  umana inefabilă, iar pe de alta parte suma acelor informații care, luate împreuna, devin știință în sens epistemologic.

Dacă ne referim la cărțile de literatură atunci, indiscutabil, ele devin oglinda trăirilor noastre. Omul, de altfel, este singura făptură care, atunci când se cauta pe sine, se așază ritualic în orizontul fascinant al cărților pentru a pune în scenă stepele sale interioare. Dacă nu ar fi așa credeți ca ar merita deranjul de a ne apropie de literatură și cărți?

La pas prin Braşov: Ne modelează filosofia viață de zi cu zi?

Cosmin Neidoni: Dacă spunând filosofie avem în vedere sensul etimologic al termenului, adică iubirea de înțelepciune, atunci indiscutabil filosofia ne modelează viața. Privind din perspectiva agitată a lumii de azi aș înclina să cred că avem nevoie mai mult ca oricând de filosofie în sensul ei antic, ca mod de așezare optima a umanului în ordinea echilibrată a lumii. Lectura filosofilor stoici ne este benefică.  De exemplu Manualul lui lui Epictet, dar și și Meditațiile lui Marcus Aurelius ori Scrisorile lui Seneca sunt un formidabil antidot împotriva vitezei halucinante și a consumerismului isteric din lumea în care trăim. O lume saturată de prea multe perplexități care toate împreună anulează până la dispariție farmecul lucrurilor simple. A trăi în echilibru, a trăi demn și senin, presupune, din când în când, a te retrage din forfota zilei pentru a-ți pune întrebări cu privire la rostul tău în lume. Încercând să răspunzi, chiar fără a vehicula concepte filosofice consacrate, te îndeletnicești, involuntar, cu filosofia.

Permiteți-mi, vă rog, să mulțumesc pentru prilejul pe care mi l-ați oferit de a adresa câteva cuvinte cititorilor brașoveni. În felul acesta am reușit să fiu, prin intermediul dumneavoastră și alături de cititori, la pas prin Brașov. Sunt onorat!

La pas prin Braşov: Mulțumim pentru acest dialog. Multă baftă la întâlnirea autorilor Libris Editorial, din 14 iulie, orele 15:00 – 16:00, în Piața Sfatului.

Cărțile lui Cosmin Neidoni  pot fi găsite şi aici: https://www.libris.ro/?sn.q=cosmin%20neidoni

* – informaţii preluate de pe pagina republica.ro

** – Sâmbătă 14 iulie, orele 15:00 – 16:00, întâlnire cu autorii Libris Editorial:

Lucian Ciuchiță – „250 de kilometri și un secol de amintiri” și „Monada rațiunii”

– Marius Albert Neguț – „Îngeri rătăciți” și „Inocența păcatului”

– Cezar Pârlog – „Ce mult te-am iubit”

– Cosmin Neidoni – „Viața la 40 de ani”

– Laurențiu-Ciprian Tudor – „Licantropia poftei. Poemele vârstei de mijloc”

– Adrian Lesenciuc – „Cimitirul eroilor”

Interviu realizat de Dan Străuţi.

Credit foto: Dan Străuţi

Pentru braşoveni, un interviu special cu Cezar Pârlog

 Cezar Pârlog este publicist şi scriitor de proză scurtă, blogger la Adevărul  şi editorialist la 24 FUN, unde semnează articole din genurile comedy, eveniment, societate, stil de viaţă, cărţi, filme etc. Adică „bate cîmpii”, cum îi place să zică. Dacă în unele este prezent cu un umor fin şi foarte captivant, altele sunt mai serioase, ba chiar cu un pronunţat accent spre gri. În 2018 a publicat la Editura Libris Editorial, cea de-a patra carte volumul  „Ce mult te-am iubit!”, o colecţie de texte ultrascurte lansată la Târgul de Carte şi Muzică Libris 2018 din luna martie. Cartea, bine primită de către cititori, aflată la a doua suplimentare de tiraj, cu bune aprecieri şi în rândul bloggerilor culturali, va fi prezentă şi la Festivalul de Carte şi Muzică Libris, ediţia a 7-a, în perioada 12-15 iulie. Exact sâmbătă 14 iulie. Fix la ora 15.00.

În avanpremiera acestui eveniment am purtat un scurt dialog:

La pas prin Braşov: Toate cele patru cărţi scrise de dumneavoastră au fost lansate şi la Braşov, prin intermediul grupului Libris. Cum aţi simţit că v-a primit publicul şi care a fost atmosfera de la evenimentele respective?

Cezar Pârlog: A fost o reală bucurie să fiu onorat de organizatorii târgurilor Libris la fiecare dintre cărţile apărute până acum, drept pentru care mă folosesc şi de această cale pentru a le mulţumi sincer. Îndrăznind chiar să plusez cu… „Şi altădată!” Iar bucuria de care spuneam a sporit în timp, odată cu creşterea interesului şi a prezenţei publicului la aceste întîlniri, fapt ce m-a făcut să încep a mă simți deja „de-al locului”, aşa, ca un fel de „naturalizare” literară.

La pas prin Braşov: Din biografia de la începutul cărţii rezultă că pregătirea dumneavoastră de bază este în domeniul tehnic. Cum s-a produs sau ce v-a determinat să faceţi schimbarea către scris?

Cezar Pârlog: Ei, dar să nu mai folosim sintagma aceasta cu rezonanțe care duc spre defuncta orânduire! Parcă și văd scena: sufrageria doritei soacre mici, televizor alb-negru cu mileu și pește de sticlă. Iar principala curiozitate a mamelor cu fete de măritat, revărsată brutal asupra junelui ruşinat, care dă din colţ în colţ pe scaunul cu spătar și catifea verde este, „dumneavoastră ce aveţi la bază?”. Băiatul roşește vizibil, simte într-o secundă că o urăşte maximal pe duduia insuficient educată – pe vremea Anei Pauker nu se prea punea preţ pe asta, cu două clase, aveai şi facultate – îi trântește ceva de suflet în „traistă”, fireşte, doar în gînd, sîntem deja în societatea socialistă multilateral dezvoltată, regretă ăia doi poli, daţi pe garoafe, iar când domnişoara intră în cameră cu tăviţa pe care este cheseaua cu dulceaţă – „făcută chiar de mânuța ei!”, cum o prezintă coana-mare – revine brusc la sentimente mai calde. Și asta numai de la linia perfectă a piciorului ei, bine pusă în valoare de ciorapii Adesgo.

În cazul meu lucrurile sînt cu mult mai grave. Desfăşor activităţi sub spectrul cazonului, şi da, sînt de două ori „inghineur”. Iar pînă la a treia oară, cum ar fi trebuit să fiu, ca să pot să ajung de „teapa” Monicăi Tatoiu, adică un bărbat eminamente adevărat, am cedat psihic şi am abandonat cursa în deplină ruşine şi oprobriu al publicului, stîrnind ovaţii în sala de aşteptare a Spitalului 9. După caz sincere admonestări paterne.

Cum de s-a procedat la schimbare? Păi am mai spus-o: mi-au dat-o unii peste picioare la slujbă, m-au tras pe linie moartă, eu m-am supărat temeinic, am pus cărțile după care mă pregăteam la vînzare pe Okazii, destule, vreo trei rafturi bune, iar timpul care era alocat preparării orelor a devenit astfel liber. Și l-am umplut scriind.

La pas prin Braşov: De ce aţi ales proza scurtă?

Cezar Pârlog: Doar pentru că de mic copil am fost educat în spiritul economiei şi al raţionalizării, apă caldă era de două ori pe săptămînă, curentul electric oprit zilnic între orele…, sticlele şi borcanele valorificate la.., e drept că ieşau nişte bănuţi frumuşei din care îmi luam niscava obligaţiuni CEC, adică pe deplin subordonat doctrinei celor 3R: Recuperare, Refolosire, Restaurant. Ziceți un cuvînt cu „nt”. V-am închis, aveţi „fazan”.

P.S. Aşa au ieşit, domne’. Asta şi pentru că nu am suflu, plămîni şi rezervoare suplimentare, ca alea de pe Columbia, care se desprindeau după lansare, domnu’ Cape Canaveral ştie mai multe. Adică şi după ce lucrez la un text de numai o pagină jumate, eu sînt sfîrşit şi stors ca o lămîie, de trebuie ca vecina de dedesubt – deja ştie ce se întâmplă sus când mă aude întâlnindu-mă non-violent cu tavanul ei –, să sune la 112, ca să apară aia cu perfuziile de glucoză şi minerale. Dar vin repede, sunt aproape, Universitaru’ e la colţul străzii.

P.S.2 Hei, dar nu e chiar aşa, „Life stuff sau…”, a fost unanim considerat ca fiind un roman. Na!

La pas prin Braşov: În afară de ordinea apariţiei lor, care este aceea în care aţi recomanda cititorilor să citească cărţile dvs. şi care este cea favorită?

Cezar Pârlog: Bună întrebarea, apreciez şi deja sunt dator. Chiar am o bere rece la frigi, un Affligen, bună, belgiană. Cam mică, e de 330, dar o împărţim frăţeşte. Cum a făcut şi Ion Bîrlădeanu, când l-am vizitat, e, poate, cel mai necunoscut realizator de colaje din Romania, dar nu-i nimic, îl salvează partea de vest a Europei, Angelina Jolie ştie mai bine, iar filmul făcut de HBO cu el, e chiar de invidiat. Pe bune, omul e un fel de Andy Warhol, cel mai tare în Pop Art.

Deci notaţi acolo: prima să fie „Life stuff sau…”, adun şi eu nişte puncte frumoase, se pun în clasamentul adevărului, băiatul ăsta, Burleanu, ştie mai multe, întrebaţi-l pe el, îi puteți scrie la Federație. Apoi, că avem de unde scădea, „Flori , fete, fițe sau…”, cu menţiunea că este pentru +18, cert, şi că are niscava super texte foarte bine premiate la concursuri serioase. Da, chiar şi cartea in integrum, a luat Premiul Național Vasile Voiculescu. Și cronici bune prin reviste serioase. Apoi „Electric puzzle”, care adună textele scurte publicate sub formă de editoriale prin varii publicaţiuni. Majoritatea în Adevărul şi în 24 FUN, era cel mai bun ghid din România. Apoi, bijuteria coroanei, „Ce mult te-am iubit!”, lucrarea mea de doctorat într-ale textelor concise şi infinitezimale. Din două-trei fraze și gata, cu întorsături din condei la 270 de grade, în aşa fel încât cu o propoziţie înainte, nici nu se bănuieşte care ar putea fi finalul.

La pas prin Braşov: Cum vedeţi viitorul cărţilor? Sunteţi de părere că va dispărea cartea tipărită iar locul ei va fi luat de cea în format electronic?

Cezar Pârlog: E posibil. Cu actualele bisericuţe, partide şi partiduleţe literare, cu o prea multă nonvaloare frumos gonflată, de către „gintele” de mai sus, cu puţinul sprijin al editurilor, şi ele prea marcate de spectrul strict al eficienţei economice, cu un învăţămînt cam „pe butuci”, care nu încurajază dorinţa de a şti, de a cunoaşte, de a avea cunoştinţe multilaterale, „Țara te vrea prost, nu?”, rectific, ţările, altcumva nu are cum să fie. Mda, există şi părerea că lumea noastră, a nondigitalilor formaţi în cultul şi cultura scrisului şi a cititului de pe hârtie, o lume multimilenară, trăiască China, salutare Gutenberg, bătrâne!, este într-adevăr pe cale să se schimbe profund.

Totuşi, electronicul, nu cred că va avea succesul scontat, nu acesta este pericolul, nu este inamicul nimănui. Aş zice că prognozele excesiv de optimiste despre creșterea ponderii lui nu s-au prea dovedit atît de întemeiate. Rezistă şi ziarele, în Franţa încă există cultul lor la cafeaua şi cornul de dimineaţă, se vînd bine şi cărţile. Iar ca să particip şi eu, activ, la această luptă, niciuna dintre cărţile mele nu se găseşte în variantă electronică; sau?…

La pas prin Braşov: Referitor la cea mai recentă apariţie, „Ce mult te-am iubit!”, o carte foarte apreciată de altfel,  de la ce a pornit ideea ei?

Cezar Pârlog: De la un personaj, atenţie, nu autorul, am mai tras în câteva rânduri atenţia asupra acestei capcane în care cad mulţi cititori, chiar dacă o scriere la persoana întii poate sugera cu atât mai mult asta, mai ales dacă este suficient de bine si realist scrisă, de la un personaj spuneam, frustrat de exmatricularea din viaţa personală şi din imediata apropiere a unei domniţe. Pe care se răzbună zugrăvind-o în felurite feluri şi ipostaze în majoritate cam în nuanţe cenușii. Eu cel puţin aşa am înţeles citindu-i postfața, dar desigur că mă pot înşela, au mai fost cazuri.

La pas prin Braşov: Între proiectele dumneavoastră de viitor există şi acela al unui roman?

Cezar Pârlog:  Greu de spus, eu sunt stors ca după o lămâie şi după ce lucrez la un text de o pagină jumate drace, dar asta cred că am mai zis-o. Bine, pot să o întorc să zic că de data asta este chiar una din Grecia, de-aia bună, pentru suc. Dar, revenind, nu se ştie. În ziua de azi, cu noile multiple formate, poate că o să mă prind în jocul unui puzzle care poate fi interpretat uşor ca fiind un roman, cum de altfel am mai făcut-o cu trecuta „Life stuff sau…”

La pas prin Braşov: Vă rugăm să ne lăsaţi câteva date despre dumneavoastra, respectiv unde vă poate găsi şi citi publicul braşovean şi nu numai. Mulţumim pentru această discuţie şi vă urăm succes la întîlnirea autorilor Libris Editorial, din 14 iulie, orele 15:00 – 16:00, în Piaţa Sfatului.

Cezar Pârlog: Am copilărit pe strada Fericirii, în Cluj, de unde cineva, o cunoştinţă tocmai ce a fost ameninţată cu poliţia doar pentru că făcea o poză plăcuţei străzii, urma să mi-o trimită ca să devin şi mai nostalgic, să mă îndrăgostesc subit, să o iubesc infinitezimal, apoi să mergem la sfatul popular, să facem nunta aia cu 500 de invitaţi şi să-mi iau şi eu o Panamera, da, Porsche, dacă cu scrisul n-a ieşit. Drept e că nu mai stau pe acolo de zeci de ani, aproape că-s mai uşor de găsit prin Braşov, deşi aş zice că mai degrabă pe Facebook, cărţile sunt prin multe locuri, a se citi librării on-line, dar cel mai bine le stă pe site-ul pricipalului vânzător specializat de carte din Ro. Veniți-mi pe oriunde, sunteți invitații mei!

Interviu realizat de Antonela Cristina Lungu.

Cărţile lui Cezar Pârlog sunt de găsit aici: https://www.libris.ro/?view=grid&sn.q=autor%20cezar%20parlog&sn.ff.category.value=Carti&sn.ff.category.include_sub=true

Eleve din SUA în vizită la Asociaţia „Sfânta Maria” Cristian

Există locuri unde soarele străluceşte în sufletul oamenilor indiferent de anotimp. Biserica Adormirea Maicii Domnului, Cristian, judetul Brasov este locul unde smerenia, iubirea şi credinţa sunt scutul tradiţiilor, unde cultura populară supravieţuieşte ritmului cotidian.

În lăcaşul de cult şi în atelierul Asociaţiei „Sfânta Maria” au poposit 12 eleve, clasa a XII-a, Academy of the Sacred Heart, Bloomfiled Hills, Michigan – SUA, însoţite de Luciana Jeler (româncă stabilită în SUA), profesor de limba franceză la liceu şi Judith Hehs, director Academy of the Sacred Heart.

În SUA, în perioada 18 – 25 martie, de peste 40 de ani se desfăşoară programul Project Term, un program similar cu „Şcoala altfel” din România.

Elevele au îmbrăcat ia, element al costumului popular româneasc. Roxana Dobre le-a condus în lumea străveche a costumului românesc născut pe vatra dacică, în universul principalelor caracteristici, trăsături, semnificaţii şi elemente esenţiale ale portului românesc.

Călătoria americancelor în viaţa comunităţii ortodoxe a continuat în biserică. Au gustat prescură şi l-au ascultat pe Pr. Sorin Dobre care le-a călăuzit paşii prin monografia lăcaşului de cult, a datinilor şi obiceiurilor româneşti. În semn de mulţumire elevele au cântat River in Judea by Jack Feldman/Linda Marcus şi Children of the Sacred Heart, imnul Academy of the Sacred Heart.

Înainte de a pleca la atelierul de încondeiat ouă, elevele Academy of the Sacred Heart au învăţat şi cântat o parte din melodia „Nu uita că eşti român”.

Vă invit să urmărim câteva secvenţe de la această vizită:

Video: YouTube

Credit foto: Dan Strauti