„Curg cu râurile toate”, de Adrian Munteanu

CURG CU RÂURILE TOATE

Din urmă iau doar ziua ce se duce,
Cu dinţi blajini, spre un deşert de seară
În care-mi uit târzia mea povară,
Calvarul meu, cel aşezat pe cruce.

Ziua de azi, şi dulce şi amară,
Se chinuie prin garduri să apuce
Frânturi de clipe avansând năuce,
Spre scutul oastei cu armuri de ceară.

Un mâine e? Cum ar putea răzbate
Prin bezna ce miroase a pustiu,
Când n-am sfârşit de-orânduit bucate

Şi nu mă vreau mai însetat să fiu?
Doar curg şi eu, cu râurile toate,
Încălecând acelaşi bidiviu.

(2004 – sonet nepublicat în volum)

Video: YouTube

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.