Expoziția ŢARA BÂRSEI – Spațiu meşteşugăresc multicultural

În cadrul Expoziției ŢARA BÂRSEI – Spațiu meşteşugăresc multicultural, 13 meșteșugari și artizani din județul Brașov își vor expune lucrările.  Vernisajul va avea loc în data de 4 martie, ora 13.00, în foaierul Centrului Cultural ,,Reduta”.

Expoziția va fi găzduită din 2 martie până în 10 mai 2021 și este organizată de către Serviciul Cultură Tradițională din cadrul Centrului Cultural Reduta în colaborare cu Asociaţia Creatorilor de Artă Contemporană şi Tradiţională Braşov.

Roman Violeta Karmen – Dantela frivolité

Roman Violeta Karmen a deprins tehnica dantelei frivolité la vârsta de 9 ani de la o săsoaică, tanti Ani ce lucra ca vânzătoare la magazinul „Arta populară” din Agnita, aceasta dăruindu-i și prima suveică din os de vită pe care și acum o păstrează cu sfințenie.

Valeria Neuvirt – Împletiturile din fibre vegetale

Meșteșugul împletirii sforii în tehnica macramé îl practic de peste 20 de ani. La insistențele muzeografilor de la Muzeul de Etnografie din Brașov și a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din Brașov, am învățat de la un meșter popular din Covasna și meșteșugul împletirii pănușilor, întrucât în zona Brașovului acest meșteșug nu se mai practică în nici un sat.

Sorin Petrișor – Țesutul

Războiul de țesut a fost la noi în casă din vremea copilăriei. E lesne de înțeles că în anii ’60, în satele din Țara Făgărașului, fiecare gospodărie își crea straiele și veșmintele în casă. Fiind cel mai mic din frați, eram oropsit să o ajut pe mama și mătușa mea la război. Așadar, dacă îmi făceam norma la “țeghi” puteam ieși la joacă. Să chiaptăn lână pentru straie era chiar plăcut, mai ales iarna, la sobă.

Margareta Armanko Zachi – Pictura pe lemn

În 1996 am început colaborarea cu un atelier de mobilă al unei prietene. Propriu-zis aici m-am format și am învățat tehnica picturii și motivele tradiționale specific săsești și maghiare din Brașov și Sibiu. De la obiectele mici am trecut treptat la lucrări mari, obiecte de mobilier pentru diferiți clienți și pensiuni. După atâția ani pot spune că pictura pe lemn a devenit un stil de viață.

Manuela Ivan – Pictura pe lemn

Totul a început din pasiune pentru mobilierul pictat vechi. Fiind atrasă de mică de pictură, am fost impresionată de mobilierul pictat tradițional din Transilvania și am început să mă documentez în acest domeniu. După cei 3 ani de ucenicie, m-am dedicat întru totul picturii pe lemn, astfel că în prezent practic acest meșteșug de peste 5 ani.

Liliana Cireșica Soare – Ia românească

Am 65 ani și am învățat tainele acestui meșteșug de la mama și bunica mea. Am început sa cos la vârsta de 7 ani. Deși am practicat meșteșugul ca hobby toată viața, acesta a devenit o ocupație constantă de peste 10 ani, de când am ieșit la pensie. Cel mai drag model este cel cu floarea soarelui pe care l-am creat, dar și pe celelalte le lucrez cu mult drag.

Ionela Bran – Costume populare

Am moștenit dragostea de cusut și țesut de la bunici. Bunica și străbunica din partea mamei erau cunoscute pentru că brodau cele mai frumoase ii din zona Branului. Astfel că, din școala primară am învățat să mânuiesc acul pentru a coase mici modele pentru hainele păpușilor și mai târziu și pentru mine.

Ion & Virginia Ghiță – Pielăritul

Ion și Virginia Ghiță, creatori populari – au învățat meșteșugul din familie, de la Neculai Roată, vestitul meșter pielar din Șcheii Brasovului. Meșteșugul dobândit a fost perfectionat aproximativ 15 ani în cadrul unei fabrici de profil și a cooperativei meșteșugărești din Brasov. Obiectele din piele: genți, brâie, opinci, brățări, sunt comercializate prin intermediul magazinelor muzeelor și a târgurilor de profil.

Ioan Neuvirt – Crestăturile în lemn

De mic copil am fost fascinat de lumea magică a lemnului. Elev fiind, am participat la o tabără de sculptură unde am întâlnit meșteri populari din diferite zone. La îndemnul acestora, am căutat motive specifice zonei Țării Bârsei pe care am început să le aplic pe obiectele mele, la început linguri. Principalele esențe de lemn folosite au fost bradul, teiul și paltinul.

Ion Mănăilescu – Încondeierea ouălor

Arta încondeierii ouălor am descoperit-o de mic copil, în casa bunicii. Am copilărit în satul Siriu, la poalele munților Buzăului. De la vârsta de 7 ani obișnuiam să o ajut pe bunica și mama în Săptămâna Mare la încodeiatul ouălor. Mânat de un dor de copilărie și casa bunicii, am început să încondeiez ouă ca hobby în stilul tradițional al Țării Bârsei.

Ioan Craioveanu – Ceramica populară

Meșteșugul olăritului l-am descoperit întâmplător în anul 2001, când l-am întâlnit pe creatorul popular Nicolae Diaconu. Deși acesta mă angajase pe postul de șofer, în scurt timp lutul și fascinația satului românesc m-au atras iremediabil. Am petrecut 9 ani în atelierul marelui meșter, descifrând aproape toate tainele lutului și ale țăranului român.

Gabriela Bularca – Împletitul firelor textile

În clasa a V-a am făcut cunoștință pentru prima oară cu o croșetă, a fost dragoste la prima vedere, și am fost fascinată de cât de multe lucruri se pot realiza doar cu o croșetă și un fir de lână. Am crescut într-o familie în care meșteșugurile au fost și sunt prețuite, fiind transformate în meserii pentru mulți dintre membrii ei

Cornel Sculean – Pictura pe sticlă – un meșteșug împământenit de țăranii transilvăneni

Arta picturii pe sticlă am învățat-o singur. Călăuză la început de drum mi-au fost câteva filmări realizate la Muzeul Astra cu Nicolae Suciu din Cincu, ultimul iconar al Țării Făgărașului și câteva cărți împrumutate de la Prima Școală Românească. Pictez icoane naive, în stilul picturii tradiționale, specifice Ţării Bârsei. Tehnica de realizare este pictură în ulei și acrilic pe dosul sticlei. Ramele icoanelor sunt simple, realizate din lemn de brad, tei sau paltin.

,,Colaborarea cu Asociaţia Creatorilor de Artă Contemporană şi Tradiţională Braşov nu poate decât să mă bucure, deoarece am reușit să montăm o expoziție în foaierul Centrului Cultural Reduta și să avem invitați 13 meșteri populari și artizani din județul Brașov. Pe lângă lucrările expuse sunt prezentate și 13 meșteșuguri, învățate, păstrate și transformate în stil de viață pentru majoritatea dintre ei.

În viitor, vom povesti în cadrul unor ateliere, copiilor de toate vârstele, despre ceramica populară, împletitul firelor textile, pictura pe lemn, dar și despre alte meșteșuguri, pentru a le dezvolta creativitatea și dragostea față de tradițiile și obiceiurile populare. Am luat toate măsurile de siguranță pentru organizarea acestei expoziții, dar dacă nu veți ajunge în perioada 4 martie – 10 mai la Centrul Cultural Reduta, veți avea ocazia, după vernisaj, să vizionați fotografiile cu obiectele expuse și să citiți povestea celor 13 meșteri populari și artizani din județul Brașov, pe site-ul nostru, pe Flickr, Tumblr și pe pagina de Facebook’’, comunică Adrian Vălușescu, manager al Centrului Cultural Reduta.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

16 comentarii la „Expoziția ŢARA BÂRSEI – Spațiu meşteşugăresc multicultural

  1. Mă scuzați, de unde apare în denumire termenul de multiculturalitate? Ar fi fost justificat această denumire dacă printre meşterii populari ar fi fost şi ceangăi din Țara Bârsei de exemplu.

    1. Din materialul publicat pe site: Margareta Armanko Zachi – Pictura pe lemn
      ,,În 1996 am început colaborarea cu un atelier de mobilă al unei prietene. Propriu-zis aici m-am format și am învățat tehnica picturii și motivele tradiționale specific săsești și maghiare din Brașov și Sibiu. De la obiectele mici am trecut treptat la lucrări mari, obiecte de mobilier pentru diferiți clienți și pensiuni. După atâția ani pot spune că pictura pe lemn a devenit un stil de viață.”
      Mai sunt mentionate Agnita, Covasna etc.

      Vom transmite Centrului Cultural ,,Reduta” si Asociaţiei Creatorilor de Artă Contemporană şi Tradiţională Braşov sugestia dumneavoastra de a avea in cadrul acestor expozitii si mesteri populari ceangăi.

      Vă mulțumim!

      1. Buna ziua. Eu o cunosc si o apreciez mult pe dna Margareta Armanko, dar daca vorbim de multicturalutate atunci este foarte subtire explicatia data de dvs. Contactati muzeul etnografic din Sacele, sau accesati siteul http://www.terrabarcensis, sau contactati pe Czimbor Izabella presedintele As. mestesugarilor ceangai din Tara Barsei. Deci, surse exista numai trebuie un pic intrebat, daca se vrea, daca nu, facem sa fie facut, si folosim cuvinte mari fara un continut adevarat in spatele lor.

        1. Buna ziua. Expoziția este organizată de către Serviciul Cultură Tradițională din cadrul Centrului Cultural Reduta în colaborare cu Asociaţia Creatorilor de Artă Contemporană şi Tradiţională Braşov. Vizionați vă rog și vernisajul acestui eveniment în acest clip https://youtu.be/zSulPQkx-QM si veți obține răspunsuri la intrebările dumneavoastră. Vă mulțumesc.
          PS: se pregătește un calendar al evenimentelor.

  2. Mă bucur că fostul meu elev-părinte – tatăl copilului Andrei Mănăilescu, datorită căruia a învățat, de la mine, în anul 2007, la Clubul Elevilor Săcele: arta înconndeierii ouălor (a gresit de multe ori până a învățat să „citească un fotografia unui model încondeiat în mai multe culori), modul de confecționate al unui condei …, care a primit, gratuit, de la mine, în 2007, albumul-foto color cu modelele studiate de mine, în 2006, la Sibiel, (în cadrul Proiectului Asociației „Fluierașul” Brașov – „Ouă încondeiate în Țara Bârsei”, finanțat parțial de CJCPT Bv) împreună cu cele mai bune liceene încondeiate de la cercul „Fluierașul” Brașov- intre care Cătălina Sascău , care, în noiembrie 2007, a făcut parte din delegația CJCPCT Bv care a reprezentat județul nostru și România în Franța, la Tours… care a mers gratuit, împreună cu copiii din Brașov și Săcele, în 2008, la Festivalul Național al Ouălor Încondeiate de la Çiocănești, la Muzeul Municipal Mediaș, la Târgul de Florii de la Muzeul ASTRA din Dumbrava Sibiului, la Sărbătoarea Primăverii de la Codlea (beneficiind, gratuit, împreună cu soția și copilul, de costume populare de patrimoniu din colecția cercului si Asociației „Fluierașul” Brașov) – expune, acum, la Reduta, modele încondeiate (majoritatea) după albumul și-aamintit.
    Urât este că nu spune adevărul despre cum a ajuns să încondeieze, în general, și să încondeieze modelele expuse – în special.
    Am mai avut, în Săcele, elevi din județul Buzău, care au stiut să încondeieze ouă ca-n Buzău – ceea ce nu s-a întâmplat în cazul domnului Mănăilescu.
    Despre expoziția aceasta am aflat din presă și recunosc că mi-ar fi plăcut să fi primit o invitație…: Cătălina Sascău, căsătorită Hliboceanu, încondeiază constant și, în mod sigur, ouăle încondeiate de eleva care a crescut sub ochii mei, ar fi dat un plus de valoare expoziției.

  3. Erată la comentariul de mai sus:
    * să „citească” fotografia…
    * liceene încondeietoare…
    * albumul sus-amintit…

      1. Chiar în primăvara aceasta va fi unul… online…
        Vă voi anunța!
        Mulțumim frumos pentru mesaj!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.