La mulți ani, Brașov!

Prima atestare documentară a orașului Brașov datează din 1234, când orașul a apărut în „Catalogul Ninivensis” ^1,2 cu numele de Corona.

„Catalogul Ninivensis” conține o listă a tuturor mănăstirilor premostratense din Ungaria  și Transilvania. 1234 corespunde cu anul în care abatele Fredericus cunoaște „Claustra Sororum «in Hungaria assignata est paternitas» Dyocesis Cumanie Corona”.¹

Pe parcursul secolelor următoare, localitatea este menționată sub mai multe denumiri printre care Burcia³ Brassovia, Barasu, Brasu, Braso, Brasso, Brassov.^1,2

Orașul este pentru prima dată menționat în anul 1271, pe 23 februarie, sub numele de Brassu.  Mai târziu, în 1294 și 1295 este întâlnit sub numele de Brașov și respectiv Brassau. ¹

În 1395, Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, a dat ordin de începere a fortificării Brașovului. În același an s-a încheiat un tratat de pace, în condiții de egalitate, între Mircea cel Bătrân și regele ungar, tratat împotriva turcilor. Doi ani mai târziu, regele Ungariei eliberează un act care dă dreptul Brașovului de a-și construi fortificații de piatră, urmărind îndeaproape ridicarea acestora.¹

Braşovul devine încă din secolul al XIV-lea cea mai importantă aşezare din depresiune şi una dintre cele mai mari localităţi urbane din Transilvania.⁴

Obiceiul străvechi al Junilor din Şcheii Braşovului^6,7 conține mărturii documentare diverse, însă „preocupările monografice privind acest obicei, atât de particular şi cu profunde implicaţii în moştenirea milenară a acestui popor, sunt sporadice, majoritatea celor care au scris despre acest obicei mărginindu-se la descrierea lui şi mai puţin au încercat o aprofundare a semnificaţiilor degajate de această tradiţie a Şcheilor, excepţie făcând studiul de folclor al lui Ion Muşlea din 1931 şi Alexandru Surdu, într-o lucrare mai recentă.” ^7,8 Informații bogate despre acest obicei sunt publicate de protopopul braşovean Vasile Voina⁷, profesorul şagunist Nicolae Pop (directorul adjunct al liceului), care, într-o broşură dedicată istoriei Braşovului, alcătuieşte un capitol aparte despre juni.⁹

În anul 1889, valorosul folclorist al Şcheiului, Gheorghe Pitiş este preocupat şi de originea acestora⁷, ideile sale fiind preluate şi aprofundate în numeroase studii de braşovenii Sterie Stinghe¹⁰, Ion Prişcu şi mai ales filologul braşovean Costantin Lacea, apreciind între altele şi caracterul militar al junilor, subiect căruia Sterie Stinghe îi dedică un studiu special, precum şi o teză de doctorat, susţinută la Leipzig.⁷

Prima Școală Românească a fost zidită în anul 1495.¹³Primele cărți de cultură în limba română s-au tipărit prin teascurile diaconului Coresi. Prima cronică cu subiect românesc, prima gramatică românească a brașoveanului Dimitrie Eustatievici (1757) sau primul calendar almanah în literatura română al dascălului Petcu Șoariu sunt mărturiile fără echivoc ale școlii românești.

Cu mult timp înainte de a tipări diaconul Coresi cărţile sale¹¹, în Şcheii Braşovului existau numeroşi grămătici, folosiţi în şcoală, dar şi în cancelaria Cetăţii. Cercetătorul brașovean Nicolae Sulică remarcă prezenţa acestor grămătici¹¹ în Şchei încă în secolul al XV-lea.¹²

Mânat de idealurile înaintașilor, pașii te vor purta în sala „Diaconul Coresi”. Veacul al XVI-lea coincide cu biruinţa definitivă a scrisului în limba română.¹¹

Poziţia geografică constituie unul din factorii însemnaţi care au influenţat dezvoltarea oraşului Braşovului. Situarea sa la interferenţa unor regiuni geografice, fiecare cu resurse naturale specifice, complimentare, depresiunea Bârsei şi rama muntoasă care o încadrează în partea ei de sud: Ciucaş, Piatra Mare, Postăvaru, Bucegi, Piatra Craiului, a impus un puternic schimb de produse.^{4, 5}

Deşi foarte impunători prin masivitatea lor, aparent greu de traversat, munţii care înconjoară Depresiunea Bârsei au oferit atât în trecut, cât şi în prezent, prin pasurile lor (Bran-Fundata, Predeal, Bratocea, Întorsura Buzăului, Oituz, Tuşnad, Racoş, Vlădeni), posibilitatea unei puternice şi intense circulaţii. Trecătorile carpatice au condiţionat convergenţa unor importante căi comerciale orientate spre oraşul Braşov (drumurile Branului, cel al Prahovei sau al Timişului, al Teleajenului, Buzăului, Braşovului, Ghimeşului etc.), care legau ţinuturile transcarpatice cu cele dunărene, balcanice şi mediteraneene. ⁴

Municipiul Braşov este aşezat în Depresiunea Bârsei, la poalele Tâmpei şi ale prelungirilor nordice ale masivului Postăvaru. Depresiunea Bârsei este situată în curbura internă a Carpaţilor, în zona de contact a Carpaţilor Orientali cu cei Meridionali şi este de origine tectonică, fiind formată la sfârşitul pliocenului şi începutul erei cuaternare. ⁴

Este cea mai mare şi mai tipică depresiune intramontană din Carpaţii româneşti, înconjurată de M-ţii Baraolt, Bodoc şi Nemira (N), de M-ţii Vrancei (E), M-ţii Buzăului (S-E), de M-ţii Ciucaş, Piatra Mare, Postăvaru, Bucegi, Piatra Craiului (S), de M-ţii Ţagla, Măgura Codlei şi Perşani (V) şi drenată de cursul superior al Oltului şi afluenţii săi. Muntele Tâmpa, cel care domină oraşul Braşov, este de fapt o deviaţie a masivului Postăvarul cu altitudinea de 951 m. Masivul Postăvarul face parte din Munţii Bârsei şi are înălţimea de 1799 m. Calcarele jurasice şi conglomeratele cretacice îi imprimă un profil expresiv de piramidă. ^4,5

Sfînta Fecioară Maria este consacrată din 2010 drept protectoarea oraşului Braşov.

Acum doi ani s-a născut și La pas prin Brașov. Zile senine!

La mulți ani, Brașov!

VIA:

1. – wikipedia.org
2. – interferente.ro
3. – turism.brasovcity.ro
4. – brasovcity.ro
5. – Album Monografic județul Brașov.
6. – Sextil Pușcariu – „Brașovul de altădată”.
7. – Pr. Prof. Dr. Vasile Oltean – JUNII DIN ŞCHEII BRAŞOVULUI – monografie istorică -Editura Atreides, ediția a II-a, 2016.
8. – Alexandru Surdu, Şcheii Braşovului, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1992.
9. – Nicolae Popu, Scurtă … din istoria Braşovului, cu specială considerare la Români, Braşov, 1883.
10. – Sterie Stinghe, Întemeierea oraşului Braşov şi originea românilor din Şcheii Braşovului. II. Originea Junilor, Tipografia Astra, Braşov, 1938.
11. – Pr. Prof Dr. Vasile Oltean – PRIMA ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ DIN ŞCHEII BRAŞOVULUI, Editura Atreides, ediția a II-a, 2016
12. – Voileanu Matei, Contribuţii la istoria bisericească din Ardeal, Sibiu,1928.
13. – primascoalaromaneasca.ro

Credit foto: Alin ALBERTO