Muzeul de Artă Brașov expune la Chișinău!

Muzeul de Artă Braşov, în colaborare cu Muzeul Național de Artă al Moldovei Chișinău (director Tudor Zbârnea), organizează expoziţia „Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei”. Expoziția va fi deschisă la Muzeul Național de Artă al Moldovei Chișinău în perioada  9 iulie – 5 septembrie 2021.  Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 9 iulie 2021, ora 16.00.

Expoziţia prezintă evoluţia creaţiei lui Hans Mattis-Teutsch prin prisma legăturilor cu avangarda artistică. Cele 34 de lucrări (pictură de șevalet, sculptură, acuarelă și pastel) incluse în cadrul expoziției ilustrează etapele stilistice parcurse de artistul braşovean între anii 1915-1931, perioadă de maximă creativitate, în care a fost unul dintre reprezentanţii de frunte ai mişcării de avangardă din România, Ungaria şi Germania.

Evenimentul se înscrie în cadrul eforturilor Muzeului de Artă Braşov de popularizare a patrimoniului artistic al județului Brașov în țară și străinătate. Colecția Hans Mattis-Teutsch  a fost itinerată în anul 2013 la Muzeul de Artă Timișoara. Expoziţia „Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei” s-a deschis în anul 2015 la Muzeul Ferenczy Szentendre (Ungaria), în anul 2017 la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, în anul 2018 la Institutul Cultural Român Viena și Muzeul Judeţean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare” și în anul 2020 la Muzeul Municipiului București.

Expoziția „Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei” reunește 34 de lucrări de artă plastică din colecția Muzeului de Artă Brașov semnate Hans Mattis-Teutsch (10 linogravuri, 9 acuarele, 4 pasteluri, 8 lucrări de statuarie mică și 3 picturi de șevalet). Personalitate polivalentă (pictor, grafician, sculptor, teoretician al artei și poet), Hans Mattis-Teutsch este un artist complex, reprezentativ pentru avangarda artistică a Europei Centrale.

Elaborarea treptată a unui limbaj plastic original, avangardist, este evidențiată prin intermediul linogravurilor, acuarelelor și pastelurilor expuse, veritabil laborator al creației în care artistul experimentează noile modalități de expresie. Lucrările incluse în cadrul expoziției permit urmărirea traseului stilistic parcurs de Mattis-Teutsch: de la peisaje postimpresioniste, cu accente simboliste, evoluând apoi sub influența „Der Blaue Reiter” spre expresionism abstract (ciclul „Florilor Sufleteşti”), dar și apropierea ulterioară de constructivism, evidențiată de nudurile stilizate de la începutul anilor ’30.

Hans Mattis-Teutsch și-a început studiile de artă la Brașov, urmând Şcoala Profesională de Stat pentru Industria Lemnului şi a Pietrei din Braşov, secţia sculptură în lemn, și frecventând atelierele pictorilor braşoveni Friedrich Miess şi Arthur Coulin. Apoi a urmat timp de un an cursurile Şcolii Naţionale Regale de Arte şi Meserii din Budapesta, continuându-și studiile de sculptură la Academia Regală de Arte Frumoase din München (1902-1905).

În anii 1905-1908 s-a aflat Paris, unde a urmat studii libere de artă, apoi s-a oprit pentru o perioadă la Berlin, studiind sculptura egipteană, antică şi neoclasică.

Din 1908 a revenit la Braşov. În următorii ani a creat şi a expus la Braşov, călătorind însă frecvent la Viena şi Budapesta. Un an crucial în parcursul său artistic a fost 1913 când a luat contact cu direcțiile artistice care au îndeplinit un rol fundamental în evoluția sa artistică ulterioară, admirând la Budapesta lucrările lui Wassily Kandinsky și Franz Marc în „Expoziția Futuriștilor și Expresioniștilor” și „Expoziția Internațională Postimpresionistă”.

În 1916 a expus la Salonul Naţional de la Budapesta.În 1917 a deschis prima expoziţie personală la galeria Ma din Budapesta. După război a colaborat cu grupurile Abstrakte Gruppe der Sturm (Berlin) şi A bis Z Gruppe (Köln) și a expus la galeria Der Sturm (1921-1925).

În ţară a expus la Cluj şi Bucureşti, în anul 1924 participând la Expoziţia Internaţională de Artă a revistei Contimporanul. În 1928 a participat la Expoziţia Abstractă Internaţională de la Berlin. În 1931 a publicat Ideologia Artei, lucrare teoretică în care şi-a expus concepţia despre artă. Începând din 1933 până în 1944 s-a retras din viaţa publică pe fondul unor probleme familiale și a ascensiunii extremismului.

După război a îndeplinit un rol important în relansarea vieții artistice a Brașovului prin înfiinţarea unui sindicat al artiştilor și a unei academii libere de pictură. Din 1945 a participat la expoziţiile colective organizate la Braşov, dar între anii 1950-1953 a fost exclus din viaţa expoziţională, ca urmare a refuzului de a se conforma dogmelor realismului socialist. După 1955 a revenit în viaţa expoziţională, ocupând pentru un timp funcţia de preşedinte al U.A.P. – filiala Braşov.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.