29 martie 2024

Contact us

Plouă…

 Plouă…

Și plouă din nou, da, din nou nu din vechi… plouă peste iarbă cu miros de nou, plouă peste pământ cu frunze noi, plouă peste tot cu stropișori noi dar peste mine plouă cu binecuvântări noi, plouă cu iubire… Nu pot spune că iubirea e veche sau nouă dar pot spune ca e copleșitoare! Doamne ce mare binecuvântare să plouă peste mine cu iubire! Ce ploaie bogată trebuie să trimiți tu, ce bogată trebuie sa fie toamna cu iubirea ta…

Și plouă afară cu picuri reci dar în mine plouă cu lacrimi calde! Ploaia vine cu tristețe dar în mine ajunge bucuria de la tine. Ce bine ar fi dacă toți oamenii de pe pământ ar fi câte un TU!! Un TU la fel de iubitor, de zâmbăreț, de educat… TU iți faci atâtea griji pentru nesimțirea lor dar ei nu își fac nicio grijă pentru îngrijorarea ta… Mă bucur că plouă din nou, poate așa se mai purifică lumea…

Ce bine ar fi ca atunci când plouă din nou, să devenim și noi mai Noi… Dar vezi tu, noi fugim de ploaie, avem impresia că ne topește, de aceea florile, iarba, frunzele sunt atât de curate! Vezi ce mare diferență… noi ne întristam când ploua… florile se bucură! Cum ar fi oare să fim cu toții flori… ce frumos ar fi!!! Câtă bucurie atunci când ploua!!! Dar iți dai seama dacă am fi cu toții Oameni, câtă iubire ar fi?

Și plouă din nou cu speranța ca lucrurile normale să fie privite așa cum sunt iar cele anormale să fie văzute așa cum sunt… Și plouă din nou cu încrederea că nu ne vom mai speria de o ploaie normală care poartă cu ea iubirea curată!

Credit foto: Iulia Ruginosu

Iulia Ruginosu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.