Rezultatele Studiilor Economice Eurochambres 2019

Chestionarul Eurochambres a ajuns la cea de-a 26-a ediție consecutivă, reprezentând de-a lungul timpului o sursă valoroasă de informații în ceea ce privește perspectivele economice pe următorul an. Cu ajutorul a 26 de Camere Naționale de Comerț și Industrie, un eșantion format din 45.000 de respondenți, a răspuns la un chestionar standardizat alcătuit din 6 întrebări, fiecare cu subîntrebările aferente, la care respondenții aveau de ales între ”creștere”, ”descreștere”, ”constant”,  în funcție de așteptările lor. Subiectele vizate au fost: cererea internă, cererea externă, costurile aferente forței de muncă, lipsa forței de muncă, ratele de schimb valutar, prețurile energiei și ale materiei prime, investiții, impactul Brexit.

La nivel holistic,  putem spune că imaginea care reiese din rezultatele studiului pe anul acesta poate fi caracterizată prin o slabă micșorare a unor indici, dar per total, înregistrând un efect pozitiv. Comparativ cu anii precedenți, în special cei de după criza financială, ani în care toți indicatorii înclinau spre o expansiune economică energică, anul acesta EES 2019 indică mai puțină încredere vis-à-vis de acest subiect.

La nivel de dificultăți previzionate pentru anul următor, antreprenorii la nivel european consideră că cea mai mare va fi costul forței de muncă (aproximativ 42.3% dintre participanții la chestionar). Salariul pe oră a crescut în mod substanțial în ultimii ani, iar Europa de Est a fost afectată cel mai mult.

Pe de altă parte, Europa de Vest, care este caracterizată de taxe și impozite mari – de obicei suportate de către angajator, înregistrează și ea majorări în ceea ce privește salariul/oră. Astfel, nivelele mari de taxe și impozite, cerințele administrative și legislative asociate cu procesul de angajare, contribuie la un alt nivel de dificultăți și greutăți pentru antreprenori.

În strânsă legătură cu acest subiect, se regăsește cea de a doua mare dificultate – lipsa forței de muncă, puternic resimțită. 41.8% dintre antreprenori consideră că instituțiile statului trebuie să ia atitudine și să vină cu instrumentele politice capabile să schimbe această situație.

Situația în acest moment, după cum este arătată de către EES 2019, ne indică că ne îndreptăm către o criză a forței de muncă ce va afecta competitivitatea și va crea un efect ”bottle-neck” (blocaj) pentru viitoare creștere economică. Ca o consecință, neconcordanța între cerere și ofertă pe piața muncii, vor duce, în definitiv, la salarii și prețuri distorsionate. Astfel, este de o importanță majoră protecția și stimularea capitalurilor și a forței de muncă pentru a corecta acesta neconcordanțe.

Un alt subiect care a atras atenția a fost cererea internă, un motor important pentru creșterea economică. Concluziile EES 2019 arată că antreprenorii se așteaptă la o creștere stabilă și anul acesta, indicele vânzărilor naționale ajungând la o creștere de 22 de puncte procentuale vis-à-vis de 2018. Dintre cele 26 de țări participante, cea mai mare creștere a fost înregistrată în Finlanda, Portugalia, România, Cipru, Croația și Polonia.

Pe de altă parte, exporturile sunt mai problematice, în sensul în care s-a pus emfază în ultima vreme pe posibilele bariere generate de decizii politice – precum Brexit. Acest indice a căzut cu 6 puncte procentuale, într-un singur an.

Același tipar se poate observa și în cazul indicilor de mărime a forței de muncă așteptată și investiții întrucât ambele au scăzut de la 17.3 la 15.8, respectiv de la 19.8 la 16.4.

Investițiile

Indicele general al investițiilor a fost în mod constant pozitiv, recuperându-se complet după anii de criză financiară. EES 2019 arată o reducere ușoară în ceea ce privește acest indicator, dar are în continuare o valoare pozitivă. Finlanda, România, Portugalia, Malta, Cipru și Slovacia reprezintă piețele care au cea mai mare creștere (în termeni relativi) în ceea ce privește investițiile. Pe de altă parte, Europa Centrală și Europa de Sud sunt așteptate să înregistreze valori mai scăzute, dar pozitive.

În linie cu ceilalți indicator prezentați, și indicatorul increderii sectorului comercial (business confidence) a înregistrat o ușoară scădere – de la punctul maximum înregistrat în 2018 – 22,  acum a scăzut la 17.8. Totuși, este necesar să fie menționat că acest indicator este încă la un nivel considerabil mai mare decât media istorică (9 puncte).  Pe anul 2019, Finlanda, Portugalia, Suedia, România și Polonia sunt țările care au raportat cea mai mare încredere în sectorul comercial.

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov