Arhive etichetă: Beethoven

Filarmonica Brașov vă invită la concert în aer liber!

Joi, 23 iulie 2020, o zi cu semnificații pentru cei care iubesc creațiile beethoveniene! Emoții și trăiri, cam tot atâtea câți participanți vor fi în Bastionul Artiștilor, locul în care publicul meloman s-a obișnuit deja cu concertele în aer liber din această stagiune estivală. În varianta restrânsă, ce-i drept, și cu respectarea normelor de prevenție în vigoare după aceasta perioadă pandemică.

Cu sufletele deschise, artiștii Filarmonicii Brașov sunt pregătiți să transmită, nu doar vibrații muzicale ci și vibrații  ale inimii, celor ce simt această muzică și altfel.

Dirijorul concertului ce aduce în fața publicului programul Beethoven este maestrul Cristian Oroșanu, dirijor angajat al Filarmonicii Brașov.

,,Am propus Simfonia a VII-a și Uvertura Egmond, două piese care se potrivesc bine una cu alta. Avem o orchestră mai redusă decât se uzează pentru acest program, dar m-am gândit că se potrivește cu ce avea Beethoven la dispoziție în acele vremuri. Cumva, iată că susținem concertul în varianta de epocă.” Cristian Oroșanu

Așadar, vă asteptam joi, 23 iulie 2020, Ora 19.00 – BASTIONUL ȚESĂTORILOR
la  concertul Orchestrei Simfonice, sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu.

În program:
L. van Beethoven
Uvertura „Egmont” op. 84
Simfonia a VII-a în La major op. 92

Preț 27 de lei (20 de lei concertul + 7 lei intrarea la Bastion)

Sursa si imagine: comunicat transmis la pas prin Brasov

Filarmonica Brașov vă invită la concert!

Joi, 6 februarie 2020, ora 19.00, la Sala Patria, melomanii brașoveni sunt invitați la un eveniment muzical cu tematică. Astfel, în Concertul Simfonic Extraordinar din această  săptămână, „Seară Schumann” este propunerea dirijorului nipon DAISUKE SOGA, care se va afla la pupitrul Orchestrei Simfonice a Filarmonicii Brașov. Solista invitată este pianista AIKO TOMINAGA din Japonia, aflată la prima colaborare cu Filarmonica Brașov și deasemenea, pentru prima dată în România.
Din repertoriul serii vor face parte lucrările: Uvertura „Manfred” op. 115, Concert pentru pian şi orchestră în la minor op. 54 și Simfonia a III-a op. 97 în Mi bemol major „Renana”.

Biletele se găsesc la Sala Patria, din B-dul 15 Noiembrie, nr. 50 A dar si pe www.bilet.ro. Costul unui bilet este de 50 Ron.

Program casierie: Luni – Miercuri: 12 – 15. Marți – Joi: 16 – 18.

Repere culturale…

În galeria marilor compozitori germani, la loc de frunte se află Robert Schumann (1810-1856). Omul şi muzicianul Schumann întruchipează pe romanticul german, aşa cum cel francez este ilustrat de Berlioz, iar cel slav de Chopin. Complexa sa personalitate, de muzician şi literat, a fost dublată de înalta conştiinţă a germanului dornic de a propulsa pe culmi cultura sa naţională.

Născut la Zwickau, în Saxonia, a fost fiul unui librar cu preocupări intelectuale, care a publicat portretele celor mai de seamă oameni şi a tradus în limba germană opera lui Scott şi Byron. Tatăl său edita reviste şi publicaţia enciclopedică “Galeria portretelor celor mai de seamă oameni ai tuturor popoarelor şi timpurilor”. Crescut într-un asemenea climat, micul Robert manifestă înclinaţii spre literatură, scrie romanul Selene şi lucrări dramatice, talentul literar al adolescentului înrâurindu-l ulterior pe compozitor. Făcea traduceri din clasicii antici şi aprofunda pe Goethe şi Schiller. Gustul pentru literatură s-a împletit cu darul de a evoca prin sunete imagini plastice, primele sale creaţii fiind rezultatul impresiilor produse de lucrări literare. Astfel, Papillons şi Kreisleriana sunt rodul imaginilor create în urma lecturii operelor lui Jean Paul Richter şi E. T. A. Hoffmann.

La 13 ani îşi execută Psalmul 150 cu o mică orchestră, alcătuită de el. După terminarea liceului se înscrie la Universitatea din Leipzig (1828), urmând dorinţa tatălui său, care murise în anul 1826.

La Leipzig îl cunoaşte pe compozitorul Heinrich Marschner şi pe profesorul Friedrich Wieck, a cărui fiică, Clara, se afirma ca o virtuoză a pianului. Temporar se mută la Heidelberg (1829), unde se afirmă ca pianist şi compozitor în salonul juristului şi melomanului J. Thibaudet. După audierea lui Paganini (la Frankfurt) şi după o călătorie întreprinsă în Italia se întoarce la Leipzig, decis să renunţe la studiile juridice şi să se dedice exclusiv muzicii. Dacă maturitatea timpurie şi sprijinul familiei lui Mendelssohn i-au hotărât de la început cariera, Schumann a ajuns mai târziu la muzică, după lupte încordate cu familia şi cu propriile sale îndoieli.

În primii ani de creaţie, a dat frâu liber fanteziei sale, aşa cum mărturisea autorul: ”Când compun nu mă mai gândesc la formă, compun pur şi simplu” (1838). Este perioada când scrie miniaturi pianistice descriptive sau confesive, îngemănate în cicluri de piese programatice. În schimb, peste ani (1853) considera că pentru “a compune în forme libere, trebuie să stăpâneşti mai întâi formele consacrate, valabile pentru toate timpurile”.

Puternic ancorat în tumultul vieţii, Schumann ne dezvăluie înrâurirea acestuia asupra creaţiei sale: “Mă frământă tot ceea ce se petrece în lume – politică, literatură, oamenii. Reflectez la toate acestea în felul meu, după care produsul acestor meditaţii îşi croieşte drum în afară şi caută să fie exprimat prin muzică.”

Pentru înaltele sale idealuri artistice a luptat şi cu condeiul, fondând împreună cu profesorul Wieck şi cu prietenii săi Juluis Knorr şi Ludwig Schunke, în anul 1834, “Noua revistă muzicală”, prin care a militat pentru o artă nouă, sinceră, opusă muzicii emfatice, fără un conţinut adânc de idei. Protestează împotriva gustului îndoielnic şi a criticii de un pedant formalism, promovate de Fincke la revista “Allgemeine musikalische Zeitung”, din acelaşi oraş. Schumann menţionează faptul, că autori minori ca Herz, Hummel, Hiller, Kalkbrenner, Bertini, Thalberg, Moscheles, au făcut să fie uitaţi marii compozitori: Bach, Beethoven, Schubert, Weber şi să nu fie cunoscuţi de contemporanii săi.

Lucrările cele mai izbutite sunt cele destinate pianului, ele fiind un adevărat testament al romantismului, prin atâtea genuri îndrăgite de el: foi de album, tablouri miniaturale, scene de basm, piese nocturne, siluete graţioase, acuarele, eroi de carnaval, piese lirice, dansuri stilizate, toate trădând o imensă imaginaţie poetică. Originalitatea acestor creaţii îl aşază alături de marii romantici. El tratează pianul cu totul nou: gândirea sa armonică aduce variate culori, ritmul este mereu neliniştit, figuraţiile melodice şi armonice, împărţite la diferite voci, conferă pianului valenţe orchestrale. Creaţia pianistică îl impune ca un distins melodist, de o debordantă spontaneitate, cu o vădită libertate armonică şi varietate ritmică.

Creaţia lui Schumann ni-l prezintă ca un artist ale cărui impulsuri romantice şi evadări în lumea fanteziei au fost adesea zăgăzuite de tiparele clasice. Romantic avântat, alternează imaginile visării cu cele ale patosului înflăcărat, unele imagini sonore prefigurând impresionismul.

Schumann n-a fost numai un subtil poet al pianului. Liedurile şi muzica instrumentală ni-l arată ca un artist al melodiei cantabile şi al paletei sonore fin discernate, cu care redă universul sufletului uman. Luptând împotriva tuturor celor care considerau arta ca un divertisment sau o virtuozitate sterilă, Schumann şi-a închinat activitatea sa de critic promovării muzicii de înalt conţinut, muzicii adevărate. În ultimii ani şi-a strâns articolele într-un volum “Scrieri despre muzică”, care rămâne un viu document al vremii şi o mărturie a celor mai frumoase aspiraţii, consemnate de un mare poet al pianului.

Filarmonica Braşov: primul concert din seria integralei Beethoven

Orchestra Simfonică a Filarmonicii din Brașov dirijată de Cristian Mandeal, concert ce va debuta cu o lucrare beethoveniană mai puţin cunoscută: Bătălia lui Wellington, în primă audiţie la Braşov. Aceasta va fi urmată de celebrul Concert pentru pian şi orchestră nr. 1, solist Andrei Licareţ şi Simfonia I de Ludwig van Beethoven.

Concertul va deschide seria de 9 evenimente ale integralei Beethoven realizată de Cristian Mandeal la Braşov, serie plasată sub semnul aniversării celor 250 de ani de la naşterea marelui compozitor german, marcată la nivel mondial prin numeroase evenimente.
Biletele au fost puse în vânzare la casieria Sălii Patria și on line pe www.bilet.ro. Prețul unui bilet este 50 de Ron.

Cristian Mandeal , citat de La pas prin Brasov, declara înaintea acestui eveniment : ,,Vârsta a treia aduce totuși surprize. Și iată că de un timp încoace îmi retrăiesc mental anii tinereții și chiar ai copilăriei. Odată cu scurgerea vremii și cu scăderea activității curente cotidiene nevoia de prezent se lasă cu ușurință transferată în trecut. Așa se face că dorul de acasă, acesta însemnând chiar și până azi orașul de baștină al familiei mele, Brașovul, mă îndeamnă să revin constant în acel spațiu. Dar nu oricum, ci încercând să-mi îndeplinesc o datorie de suflet față de locul în care am crescut și m-am format ca viitor muzician. În consecință am inițiat în cursul anului 2019 un fel de “masterat” de orchestră în folosul Filarmonicii brașovene, parcurgând într-o serie de șase concerte aproape întreaga creație simfonică și concertantă a lui Johannes Brahms. Inițiativa a avut succes, atât în fața orchestrei, cât și a publicului. Sălile au fost pline, iar muzicienii ansamblului nu cred că s-au plictisit prea tare. Acest fapt m-a încurajat să continui, așa încât pentru anul 2020, an jubiliar Ludwig van Beethoven, am proiectat un ciclu de alte nouă concerte în care să parcurgem împreună aproape toată opera titanului. Vom da în felul acesta, începând din ianuarie, câte un concert pe lună cuprinzând cele 9 simfonii împreună cu integrala concertelor instrumentale, însoțite de o largă serie de uverturi și alte piese introductive.”

Cristian Mandeal, repere profesionale (click  pentru detalii pe culoarea rosie)

Andrei Licareţ, repere profesionale (click  pentru detalii pe culoarea rosie)

Concert Simfonic Extraordinar la Sala Patria

Publicul iubitor de muzică simfonică va avea parte joi, 31 ianuarie 2019, de la ora 19.00, la Sala Patria, de un Concert Simfonic Extraordinar ce îl va avea la pupitrul Orchestrei Simfonice pe artizanul artei dirijorale, Horia Andreescu.

Invitatul serii este violoncelistul francez de mare clasă, Frederic Audibert.

În program se vor regsi lucrari ale compozitorilor : L. van Beethoven – Uvertura “Egmont” op. 84 și Simfonia a V-a în do minor op 67, si E. Lalo – Concert pentru violoncel și orchestră în re minor.

Concertul va cuprinde în prima parte Uvertura și concertul pentru violoncel și orchestră în re minor și va continua în a doua cu Simfonia a V-a in do minor, op. 67.

Dirijorul Horia Andreescu a acumulat un repertoriu vast, consolidându-și numele de dirijor de anvergură pe plan național și internațional.

În 2012 i-a fost acordată distincția regală “Nihil Sine Deo” conferită de Regele Mihai I.

Brașoveanul Horia Andreescu rămâne unul dintre cei mai importanți dirijori români, care au marcat viața muzicală a timpului nostru.

Solistul Frederic Audibert a debutat la 17 ani în marea sala de la Unesco Paris, fiind câștigătorul a numeroase premii. În 1992 a fost încurajat de Lord Yehudi Menuhin să urmeze cariera de solist.

Putem spune ca Beethoven si Lalo este o combinatie de success ce va incanta inimile celor prezenti în sala de concerte a Filarmonicii Brașov. Producția muzicală a lui Beethoven este considerată în mod tradițional ca o punte, între classicism și romantism și se poate împărți în trei perioade, însă importanța lui Beethoven în muzică este semnificativă și din perspectiva transformării rolului compozitorului în societate.

De la compozitorul medieval, artizan dependent (și de cele mai multe ori umil) aflat în serviciul Bisericii sau al aristocrației, compozitorul devine, odată cu prezența lui Beethoven, un artist care creează dintr-o necesitate interioară și nu la comandă. Influența sa asupra compozitorilor care l-au urmat a fost enormă.

Admirat deschis ca întemeietor al unei ere noi în muzică, marele compozitor german este considerat până astăzi ca o figură cardinală în evoluția muzicii tuturor timpurilor, recunoscut și în limbajul și tehnica muzicii contemporane. Beethoven este revoluționarul întemeietor al unei noi generații de muzicieni și al unei alte atitudini față de creațiile compozitorilor.

Edouard Lalo, compozitorul francez de origine spaniolă, era cunoscut în epocă mai mult ca violonist. Compune mai mult pentru instrumentul al cărui interpret este: concerte pentru vioară și orchestră, simfonia spaniolă și fantezii instrumentale, dar și melodii pentru voce si pian,chiar și opere. Totodată, mai scrie pentru vioară și un concert rus. Celebru este și concertul pentru violoncel, cu o melodică de tip spaniol.

Biletele pentru Concertul de joi, 31 ianuarie se gasesc la casieria salii patria din b-dul 15 noiembrie nr. 50 A.

Pretul unui bilet este 40 ron.

Sursa si imagine: comunicat transmis La pas prin Brasov

Recital de zile mari la Filarmonica Brașov!

Marți, 5 iunie de la ora 18.30 Sala mică Patria va găzdui Recitalul Cameral susținut de “Gaudeamus” Quartet. Artiștii au pregătit pentru publicul meloman un program de excepție. Acesta va audia Integrala cvartetelor beethoveniene, Cvartetul în Si bemol major op. 130 si Grosse Fuge op. 133.

O istorioara interesantă se află în spatele lucrării Cvartetul in Si bemol, op. 130. Inițial a fost scrisă ca prima parte a concertului, are șase părți, a șasea parte fiind Marea Fugă, dar, prietenul și editorul lui Beethoven, Artaria, l-a sfătuit ca este greu de susținut de către artiști dar și greu de ascultat, mai ales pentru un public încă neobișnuit cu lucrările lui din ce în ce mai complexe.

Astfel, L. Van Beethoven este nevoit să detașeze „Marea Fugă” ca lucrare de sine stătătoare, catalogând-o Opus 133, în locul ei compunând o ultimă parte pe cât de ușor de audiat, pe atât de greu de interpretat.

În integrala cvartetelor compuse de Beethoven, 17 la numar, se canta în ordinea alcătuită de Enescu, cele doua lucrări – op. 130 și op. 133 nu se afla una langa alta.

Cvartetul a mai susținut integrala Cvartetelor beethoveniene la Brașov, la Iași și la Genova, însă în acest recital cvartetul va pune cap la cap lucrările în varianta originală a Cvartetelor op. 130, fapt ce ar putea fi considerat o premieră pentru cvartetul Gaudeamus Quartet pe plan local dar și național.

Recital Cameral Extraordinar susținut de violoncelistul Attila Pasztor și pianistul Andrei Licareţ

Marți, 27 martie 2018de la ora 19.00Filarmonica Brașov va invită la un Recital Cameral Extraordinar ce va fi susținut la Sala Mare Patria de doi artiști muzicieni de excepție: violoncelistul ATTILA PASZTOR și pianistul ANDREI LICAREȚ.

În program se vor găsi următoarele lucrări:

L. van Beethoven – Sonata nr. 4 în Do major

Fr.  Schubert – Arpeggione

Z. Kodály – Sonata pentru violoncel solo

Muzicianul Attila Pasztor s-a născut la Viena și a primit lecțiile violoncelului  la Conservatorul din Viena sub Josef Luitz. Deja la vârsta de 15 ani a început studiile la Universitatea de Muzică și Arte Plastice din Viena cu Tobias Kühne. A obținut numeroase premii și diplome, printre care și  diploma universitară „Magister artium”. Pentru succesul academic, a primit premiul Ministerului Federal, potrivit comunicatului transmis La pas prin Brasov.

Educația pe termen lung a violoncelistului sovietic Daniel Shafran a avut o influență semnificativă asupra dezvoltării sale artistice. De asemenea, a participat la numeroase cursuri de masterat cu Arto Noras și la cursuri cu David Geringas și a fost membru al Fundației Hugo Wolff, Fundația Alban Berg, Ph.D. Fundației Martha Sobotka-Charlotte Janaczek și în Ministerul Federal.

Attila Pasztor a fost laureat al multor premii internaționale, printre care amintim  premiul 1 la Bayreuth și Liezen, premiul 2 la Concursul Brahms), și a câștigat mai multe premii și recunoașteri universitare pentru concerte solo cu orchestra la Viena, Musikverein, Konzerthaus din Viena precum și în Brucknerhaus Linz. De asemenea, el a primit premiul al ORF, Premiul Filarmonicii din Viena, donat de către Monetăria Austriei.

Ca partener al muzicii de cameră, a apărut cu Cvartetul Küchl din Musikverein, în cvintetul de pian cu pianistul Alexej Lubimov, precum și cu Mischa Kugel, Edward Zientkowski, Gernot Winischhofer, Peter Matzka și mulți alți artiști importanți. În plus față de emisiunile de radio și de televiziune ale performanțelor sale și ale înregistrărilor de arhivă, propriile portrete ale artistului își documentează realizările artistice.

Din 2004 este membru al Ansamblului XXj sub conducerea dr. Peter Burwik. Compozitor al său (studiind compoziția la Universitatea de Muzică și Arte Plastice din Viena cu Dietmar Schermann și Michael Jarrell), artistul lucrează în mod regulat cu compozitorii contemporani.

Artistul a obținut, de asemenea, multe succese în calitate de compozitor: Pe lângă lucrările comandate pentru Secessionul de la Viena și alte evenimente, fundația elvețiană „Aubert-Tournier”, cu o invitație în Elveția, a făcut posibilă crearea și premiera lucrării „Reflecții”. Banca Națională Austriacă i-a oferit în perioada 1993-1997 un violoncel de Andrea Amati din anul 1573. Astăzi, el cântă la un instrument de CH.J.B. Collin-Mezin (Paris) din 1898.

Andrei Licaret este un pianist cu un nume deja afirmat în lumea muzicii, considerat drept un artist care „se aventurează până în miezul muzicii” (Romania Literară) și a cărui „bogată maturitate artistică și profunzime depășesc limitele unei simple capacități“ (L’Unione Sarda), conform comunicatului remis La pas prin Brasov.

Pregătirea sa muzicala s-a desfașurat alături de renumiți profesori precum Viciniu Moroianu și Dan Dediu (compoziție) la Universitatea Națională de Muzică București, Jacques Rouvier la Conservatoarele din Paris și Berlin, Dmitri Bashkirov la Academia de vară Mozarteum de la Salzburg.

Andrei Licareț a obținut Premiul I la concursurile Jeunesses Musicales și București Yamaha,  și a fost distins cu Premiul Lory Wallfisch. De asemenea, a primit Premiul II la Concursul Tel-Hai și Concursul Concertelor Shreveport. Recent, Andrei Licareț a obținut diploma de Graduate Performance Diploma și Artist Diploma la Conservatorul Peabody, unde a studiat cu ilustrul Leon Fleisher, muzician care promovează în rândul discipolilor săi moștenirea pianistică preluată de la Beethoven.

De la debutul său în 1993 cu orchestra „Jeunesses Musicales”, Andrei Licareț a acumulat un vast repertoriu, de la baroc până la muzica contemporană și a susținut deja numeroase recitaluri și concerte cu renumite orchestre din țară și străinătate, sub bagheta unor mari dirijori precum Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Jin Wang, Arnold Ostman, Arie Vardi și alții. Începând cu anul 2000 a susținut recitaluri la Praga, Berlin, Madrid, Istanbul, Salonic și Paris.

Aparițiile tânărului pianist Andrei Licareț în sălile de concert din România și din străinătate l-au facut cunoscut publicului și criticilor de specialitate care au apreciat elogios arta sa pianistică și l-au impus ca un reprezentant de valoare al generației sale.

Imagini remise La pas prin Brasov de Filarmonica Brasov