Arhive etichetă: Centrul Cultural Reduta

Sărbătoarea Paștelui la românii din satele județului Brașov

Expoziția LUMINĂ DIN LUMINĂ. Sărbătoarea Paștelui la românii din satele județului Brașov. Castelul Bran 12 aprilie – 10 mai 2021

Din punct de vedere calendaristic, Paştele ocupă locul central în cadrul întregului ciclu de sărbători creştine ale anului bisericesc. Acest moment înglobează în sine întreaga lumină harică şi bucurie sufletească trăită de fiecare credincios la marele praznic al Învierii Domnului. Acesta este momentul în care toţi creştinii ar trebui să poarte în minte şi în suflet cuvintele Mântuitorului: „Eu sunt Învierea şi Viaţa; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi”.

Expoziția Lumină din Lumină – Sărbătoarea Paștelui la românii din satele județului Brașov organizată în acest an de către Serviciul Cultură Tradițională din cadrul Centrului Cultural Reduta la Castelul Bran își propune să reconstituie toate momentele importante ale Săptămânii Patimilor, începând încă din duminica Floriilor și până în Noaptea Învierii, surprinzând cele două planuri existențiale – sacru și profan.

Săptămâna premergătoare sărbătorii Paștelui abundă în pregătiri, atât în planul material, cât și în cel spiritual. Obiectele din expoziție amintesc de toate aceste momente – începând de la pregătirea copturilor, atât a celor cotidiene, cât și a celor rituale, pregătirea ouălor de Paște înfrumusețate fie prin vopsire, fie prin încondeiere și până la primenirea hainelor pregătite pentru slujba din noaptea Învierii.

Astfel, în cadrul expoziţiei regăsim:

obiecte folosite pentru pregătirea copturilor specifice şi încondeierea ouălor, costume de sărbătoare aparţinând Asociaţiei Vatra Hărmanului reprezentată de Adrian Micu,
masa tradiţională de Paşte (pâine, prescuri, cozonac, lipiu, Paşti, vin roşu, ouă roşii) ce vor fi pregătite de Florin Bucuţea din Dăişoara, icoane pe sticlă care marchează principalele momente ale Săptămânii Patimilor (Duminica Floriilor, Cina cea de taină, Răstignirea, Învierea) pictate de Nicoleta Suciu de la Asociaţia Copiii Buni pentru Europa.

Exponatul ce ocupă locul central în expoziție este troița sculptată de domnul Adrian Micu. Ea este un simbol al ,,stâlpului cerului”, ce leagă lumea de jos cu lumea de sus, fiind totodată elementul care omogenizează cele două planuri ale expoziției.

,,La fel ca în fiecare an, încercăm să aducem la Castelul Bran, imagini din gospodăriile tradiționale din județul Brașov. Obiectele prezentate în Expoziția Lumină din Lumină se vor regăsi în camera care a fost pe vremuri dormitorul Reginei Maria. Ne bucurăm să putem arăta turiștilor din țară și din străinătate, în perioada 12 aprilie – 10 mai 2021, aspecte ale Sărbătorii Paștelui la românii din satele din județul Brașov și să o avem invitată pe tânăra solistă Mălina Boricean care va susţine un scurt program artistic de pricesne.
Ne dorim ca aceste imagini să ajungă și în mediul on-line la cât mai multe persoane. De aceea, vom filma vernisajul din data de 17 aprilie, de la ora 12.00 și îl vom difuza în Duminica Floriilor, 25 aprilie, la ora 13.00, pe canalul YouTube al Centrului Cultural Reduta’’, comunică Adrian Vălușescu, manager al Centrului Cultural Reduta.

Accesul la expoziţie se face în baza biletului de vizitare.

Colaboratori (expozanți): Adrian Micu – Muzeul ,,Vatra Hărmanului”, Nicoleta Suciu – Asociația ,,Copiii buni pentru Europa”, Florin Bucuțea – Dăișoara.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Sărbătorim arta și cultura în 15 aprilie 2021!

Centrul Cultural Reduta sărbătorește arta și cultura în 15 aprilie 2021, marcând atât Ziua Mondială a Artei, cât și  Ziua Mondială a Culturii.

În fiecare an, la 15 aprilie, este marcată Ziua Mondială a Artei, ca o recunoaştere a contribuţiei oamenilor de artă la îmbogăţirea culturii şi spiritualităţii universale. Data a fost aleasă în memoria pictorului, sculptorului, arhitectului, inventatorului şi umanistului italian Leonardo da Vinci (15 apr. 1452 – 2 mai 1519), considerat un simbol al liberei exprimări, un vizionar în lumea artelor.

Astfel de  Ziua Mondială a Artei, Centrul Cultural Reduta și-a propus să prezinte un portret de artist, cu biografia și lucrările sale cele mai reprezentative. Delona Seserman este artista brașoveancă care momentan trăiește și lucrează în Wilgminton, Delaware și care a acceptat provocarea de a prezenta un catalog de pictură on-line pentru a consemna  Ziua Mondială a Artei.

,,O cunosc de multă vreme pe artista brașoveană Delona Seserman și mă bucur că a dat curs provocării noastre, având astfel prima sa coloborare cu Centrul Cultural Reduta. Este o experiență nouă și ne propunem să provocăm și alți artiști plastici să prezinte astfel de cataloage on-line. Vrem ca arta să ajungă în sufletele oamenilor prin toate mijloacele pe care le avem la dispoziție în perioada pandemiei”, comunică Adrian Vălușescu, manager al Centrului Cultural Reduta. 

Delona Seserman a început să picteze încă de la vârsta de 4 ani, sub îndrumarea tatălui său, un iscusit muzician și pictor deopotrivă. A urmat cursuri de artă la Brașov, apoi și le-a perfectat începând cu 2009 în America, având o înclinație deosebită pentru pictură și design interior, pentru ca mai bine de 16 ani să realizeze o serie de lucrări murale în New Jersey, Pennsylvania sau New York.

Temele lucrărilor sale sunt inspirate cu precădere din natură sau spiritual. Lucrările sale în tehnică mixtă, ulei, acrilic sau acuarelă, figurative sau abstracte au fost expuse adesea în expoziții organizate în S.U.A, Franța și România și se pot regăsi de asemenea în colecții private atât în America sau Franța cât și în Austria, Germania, Olanda, Israel, Canada sau Noua Zeelandă.

Catalogul on-line îl puteți viziona în 15 aprilie, de la ora 15.00, pe canalul YouTube.

De asemenea, la data de 15 aprilie toate țările din întreaga lume aniversează Ziua Mondială a Culturii. Această sărbătoare a fost înființată pentru a comemora adoptarea Pactului Roerich în 1935. Conform Pactului Roerich, toate muzeele, catedralele, bibliotecile, universitățile, monumentele, colecțiile de artă și științe publice și private, monumentele naturale, locurile frumoase ar trebui considerate obiecte neutre și ca atare ar trebui protejate și respectate de statele care s-au alăturat tratatului. Ideea creării Zilei Mondiale a Culturii aparține Ligii Mondiale a Culturii.

Pentru a marca această zi, pe scena Centrului Cultural Reduta a fost înregistrat un concert al trupei brașovene MIDNIGHT BUZZ

Vă invităm în data de 15 aprilie, la ora 19.00, să-i ascultați pe canalul YouTube, alături de solista Angelina Rudneva din Rusia pe Costi Popescu, Tudor Asciu și Lucian Bragar.

,,A fost o bucurie să-i avem pe tinerii trupei brașovene MIDNIGHT BUZZ pe scena Sălii Reduta, pentru a înregistra un concert în care să alterneze muzica chill cu părți energetice și să sune excelent. O veți întâlni pe solista Angelina Rudneva, rusoaica ce i-a cucerit pe jurații de la Românii au talent cu vocea ei suavă, la începutul acetui an. Acest concert va aduce o stare de liniște celor care îl vor viziona on-line, așa că nu îmi rămâne decât să vă invit să fiți alături de Centrul Cultural Reduta și de MIDNIGHT BUZZ în 15 aprilie, de la ora 19.00, pentru a sărbători împreună, CULTURA”, transmite Adrian Vălușescu, manager al Centrului Cultural Reduta. 

Trupa brașoveană MIDNIGHT BUZZ poate fi ascultată live și la Radio Guerilla, în data de 23 aprilie, la ora 17.00, deoarece se numără printre finaliștii Concursului Deer Music aleși de Bogdan Șerban și Cerbul Jägermeister. Dacă îi veți asculta live la ,,Nesemnații’’ cu Bogdan Șerban, veți avea la dispoziție 24h de la difuzare să-i votați. Le urăm succes !

Video: YouTube

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Ansamblul Zestrea Săceleană în Academia Artelor Tradiționale din România

La începutul lunii martie, Ansamblul Zestrea Săceleană și coordonatorul acestuia, Ștefan Lupu au fost incluși în Academia Artelor Tradiționale din România, forumul național al celor mai valoroși creatori populari din țara noastră.

Înmânarea diplomelor a avut loc într-un cadru festiv, la Săcele, la evenimentul organizat cu sprijinul Serviciului Cultură Tradițională – Centrul Cultural ,,Reduta” participând și prof. dr. Corneliu Bucur, fost director al Muzeului Astra din Sibiu.

Ansamblul a fost înființat în anul 2017 la inițiativa lui Ștefan Lupu și are în componența sa 36 de membrii, cu vârste cuprinse între 50 și 87 ani. Repertoriul este alcătuit din cântece și jocuri specifice mocanilor săceleni. ,,Cucuruz cu frunza-n sus”, “Am un leu și vreau să-l beu”, “Vară, vară, primăvară” sunt doar câteva din cântecele interpretate de membrii ansamblului, tabloul coregrafic fiind reprezentat de jocuri ,,Lezeasca”, ,,Mânioasa” ori ,,Ofticuța”.

În vara anului trecut, Serviciul Cultură Tradițională – Centrul Cultural ,,Reduta” poposea în gospodăria lui Fane Lupu de pe strada Mocanilor, unde au fost realizate două filme despre activitatea meșterului, colecționarului și artistului din Satulung. Este vorba de ,,Povestea porților mocănești” material difuzat în 2020 și care aduce în prim plan aceste elemente arhitecturale unice în țara noastră și ,,Zestrea Săceleană. Colecția etnografică Ștefan Lupu”, programat să apară în vara acestui an.

Ștefan Lupu s-a născut la 27 martie 1953, în satul Araci situat la limita dintre județul Covasna și Brașov, fiind cel mai mic din cei 12 copii ai unei familii de agricultori. La vârsta de 10 ani a primit de la tatăl său, un acordeon, iar un an mai târziu înființa prima formație de dansuri: număra 8 perechi, era formată din frații, cumnații și soțiile lor și au reprezentat comuna la un concurs național. În Săcele, a venit la şcoală, în 1968. Aici s-a angajat și tot aici a cunoscut-o pe Adela Ciobanu, urmașa unei familii de mocani, cea care avea să-i devină soție.

Obiectele cu specific mocănesc salvate de la pieire, porțile recondiționate, dar și cele realizate, ansamblul – cântecele, jocurile, costumele confecționate, evenimentele inițiate și susținute precum Ziua Bunului Vecin, reprezintă Colecția Etnografică Ștefan Lupu ce atestă dorința acestuia de a menține vie moștenirea cultural-identitară a unei dintre cele mai importante comunități de mocani din țara noastră.

Credit foto: Dan Strauti

Video: YouTube

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Ziua Internațională a Poeziei

Cu ocazia Zilei Internaționale a Poeziei în 21 martie, Centrul Cultural Reduta vă readuce în atenție, cele două evenimente care promovează lectura și scrierea poeziei.

– Adrian Munteanu – Lansarea volumului de sonete ,,Paingul Orb”

– Reduta poetică

Video: YouTube

Notă: ,,Ziua Internațională a Poeziei este pe data de 21 martie și este declarată de UNESCO, începând din anul 1999, drept o recunoaștere a faptului că oamenii de litere și de cultură, poeții și scriitorii din întreaga lume și-au adus o contribuție remarcabilă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale. De asemenea, „Ziua internațională a poeziei” urmărește să susțină creația poetică, stabilirea unui dialog între poezie și alte genuri ale creației, editarea și promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor”, potrivit wikipedia.org

Ateliere de dans contemporan, online

Centrul Cultural Reduta prezintă Proiectul ,,I Dance for You” – ateliere de dans contemporan online în perioada 19 – 21 martie, la ora 19.00.

,,Motto-ul nostru este Reduta pentru toți, de aceea vă invităm în mediul on-line, pe canalul YouTube al Centrului Cultural Reduta să participați la o serie de ateliere gratuite susținute de Anamaria Guguian. Cei care doresc să se relaxeze și să experimenteze nu au nevoie de un corp atletic, ci doar de bucuria care vine din interior și te îndeamnă să dansezi. Îmi face o deosebită plăcere să diversificăm oferta culturală și să oferim publicului acest gen de ateliere’’, transmite Adrian Vălușescu, manager al Centrului Cultural Reduta.

Sfatul fondatoarei acestui proiect este să consultați medicul înainte de a începe aceste practici, pentru a vă putea bucura în siguranță de ele. Alături de Anamaria Guguian dansează Ioana Comănici.

Anamaria Guguian, fondatoarea Proiectului I Dance For You, susține oamenii în procese de cunoaștere de sine prin intermediul dansului și al mișcării terapeutice. În cadrul programelor pe care le propune, crează spații de exprimare autentică, emoțională și profundă.

În prezent, coordonează o comunitate locală de dansatori în continuă expansiune care își propune să promoveze dansul ca o cale de auto-cunoaștere și (re)conectare, o cale deschisă pentru toată lumea indiferent de vârstă, sex, cultură sau abilități. Este consilier pentru dezvoltare personală, performer și facilitator de ateliere de mișcare creativă pentru copii.

Programul difuzării atelierelor:

Partea I, 19 martie, ora 19.00

În această sesiune de dans, vă invităm la o practică relaxantă, menită să ne destindă articulațiile și întregul corp și să ne ajute să descoperim noi feluri de a ne mișca.

Partea a II-a, 20 martie, ora 19.00

O sesiune de dans ușor mai energizantă în care lăsăm bătăile metronomului să ne ghideze mișcările. La final ne relaxăm pe un dans al inspirului și al expirului.

Partea a III-a, 21 martie, ora 19.00

Această sesiune conține propuneri de dans în doi și este formată din scurte exerciții de improvizație în mișcare. Sesiunea se încheie cu un masaj jucăuș pe care, după ce îl încercați o dată, o să vă doriți să îl faceți mai des.

,,Vom învăța câteva tehnici simple de a ne încălzi înainte de efort fizic, vom explora ideea de embodiment, ne vom juca cu ritmul și vom învăța câteva metode de improvizație. Chiar dacă momentan nu ne mai putem întâlni în sălile de dans, acest lucru nu ar trebui să ne oprească să facem ceea ce iubim să facem. Aceste ateliere filmate sunt scurte și intense, o doză ideală de energizare și reconectare cu propriul corp’’, comunică Anamaria Guguian, fondatoarea Proiectului I Dance for You.
Producție video Răzvan Precup/Inmotion Image

Centrul Cultural Reduta și Primăria Feldioara prezintă: „Obiceiuri de Lăsatul Secului de Paște la Feldioara”

La românii din Feldioara, ȋn duminica de Lăsatul Secului pentru postul Paștelui avea loc obiceiul ,,Burdioazelor”. Ȋn acest moment de ȋnnoire a timpului, la ȋnceput de primăvară, grupuri de tineri din localitate se mascau ȋntr-un chip greu de recunoscut și colindau satul ȋn căruţe cu coviltir.

De obicei, erau însoţiţi şi de câţiva membrii ai fanfarei cu instrumente de suflat sau cu acordeonul, făcând cu toţii un zgomot de nedescris şi strigând “Lele, dă-ne ouă!” mai demult sau, ȋn ultima vreme, „Ouă, ouă!”. Ajunși la casele gospodarilor, glumeţi și puși pe șotii, mascaţii erau răsplătiţi cu ouă care erau din belșug ȋn această perioadă.

Gazdele care nu dăruiau nimic mascaţilor aveau parte de glumele acestora, fiind uneori murdăriţi cu funingine. Din ouăle primite, Burdioazele preparau clătite sau gogoşi pe soba din căruţă, din acestea ȋnfruptȃndu-se și trecătorii. După amiaza, după ce satul fusese tulburat de zarva “burdioazelor”, participanţii se adunau la „Crâşma de jos” sau la o gazdă pentru a petrece şi a se ospăta cu păpară și clătite.

Pierdut ȋn ultimele zeci de ani, obiceiul a fost reluat în comunitatea românească începând cu anul 2019. Astăzi, amintirile bunicilor stau la baza transmiterii obiceiului către nepoţi, cu dragoste şi respect pentru Tradiţie.
 ,,Ne face o deosebită plăcere să sprijinim și să colaborăm cu Primăria Feldioara în demersul de a reconstitui obiceiul ,,Burdioazele” și de a-l prezenta într-un material video. Chiar dacă suntem în an de pandemie, tradiția merge mai departe și ne-am adaptat cu toții, astfel încât să nu lăsăm să treacă acest an, fără a fi prezenți în comunitate, dar și în mediul on-line. Pe canalul YouTube și pe Facebook, vă invităm, oriunde v-ați afla, duminică, 14 martie, la ora 13.00, pentru a afla mai multe despre acest obicei, dar și despre ceea ce semnifică oul cerut de către mascați și dăruit de gospodarii din Feldioara”, comunică Adrian Vălușescu, manager al Centrului Cultural Reduta. 

,,La Feldioara, ȋn ziua de Lăsatul Secului pentru Postul Paștelui se desfășurau ȋn trecut obiceiuri atȃt la sași – Fasching/ pe săsește  “Fosendich”, cȃt și la romȃni – Burdioazele.

Pierdut ȋn ultimele zeci de ani, obiceiul  Burdioazelor a fost reluat ȋn 2019 și 2020 cu sprijinul Primăriei Feldioara și implicarea domnului primar Taus Sorin, cu mult drag și respect pentru Tradiţiile locului.

Ne bucurăm anul acesta, cȃnd desfășurarea fizică a obiceiului nu este posibilă, de parteneriatul cu Centrul Cultural Reduta – Serviciul Cultură Tradiţională, prin care, pe baza mărturiilor localnicilor și a fotografiilor de epocă, precum și prin reconstituirea demonstrativă realizată cu sprijinul comunităţii, putem face cunoscute aceste tradiţii peste mări și ţări, ȋn mediul on-line.
Vă invităm duminică, 14 Martie 2021, la orele 13:00, să urmăriţi materialul video ,,Obiceiuri de Lăsatul Secului de Paște la Feldioara”, maniera noastră de a păstra vii Tradiţiile, pentru a le relua curȃnd cu bine”, declară Georgiana Gămălie – Inspector de specialitate, Primăria Feldioara.
Textul despre Obiceiuri de Lăsatul Secului la Feldioara a fost pregătit de Georgiana Gămălie din Primăria Feldioara / Cetatea Feldioara, din volumele etnologilor: Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste an, Dicţionar, Bucureşti, 1997 și Romulus Vulcănescu – Mitologia română, 1987.
Credit foto: Catalin Radu
Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Spectacolul de revistă: ,,Pentru dumneavoastră, Doamnă!”

Cu ocazia Zilei de 8 Martie, Centrul Cultural Reduta pregătește Spectacolul de revistă dedicat tuturor femeilor, intitulat ,, Pentru dumneavoastră, Doamnă!”

Evenimentul va fi difuzat on-line pe Facebook și pe canalul YouTube, de la ora 19.00.

Veți avea parte de momente umoristice de Ivona Boitan, de muzică ușoară și de dansuri grecești, într-o atmosferă de sărbătoare.

În program îi veți urmări pe: Dorina Roman, Claudia Mirițescu, tinerele talente Bianca Buliga și Victor Lazăr, Grupul ,,EFTHYMOS” și pe invitatul special Aurel Moldoveanu.

,,Centrul Cultural Reduta a pregătit o surpriză pentru această sărbătoare dedicată FEMEII. Un spectacol care să aducă bucurie tuturor celor care îl vor viziona. Este o premieră, deoarece nu am mai organizat un astfel de spectacol până acum. Invitat special va fi Aurel Moldoveanu, unul dintre cei mai îndrăgiți artiști din România.

În prag de primăvară, în această perioadă de renaștere a naturii, a iubirii vreau să trimit gândurile mele bune către toate doamnele, colaboratoarele Centrului Cultural Reduta, artistelor, colegelor și să le urez un sincer La Mulți Ani ! Vă invit să fiți alături de cei dragi, să fiți fericite și să zâmbiți. Muzica, dansul și umorul se regăsesc astăzi, într-un singur loc, on-line: Pentru dumneavoastră, Doamnă ! ”, comunică Adrian Vălușescu, manager al Centrului Cultural Reduta.

Expoziția ŢARA BÂRSEI – Spațiu meşteşugăresc multicultural

În cadrul Expoziției ŢARA BÂRSEI – Spațiu meşteşugăresc multicultural, 13 meșteșugari și artizani din județul Brașov își vor expune lucrările.  Vernisajul va avea loc în data de 4 martie, ora 13.00, în foaierul Centrului Cultural ,,Reduta”.

Expoziția va fi găzduită din 2 martie până în 10 mai 2021 și este organizată de către Serviciul Cultură Tradițională din cadrul Centrului Cultural Reduta în colaborare cu Asociaţia Creatorilor de Artă Contemporană şi Tradiţională Braşov.

Roman Violeta Karmen – Dantela frivolité

Roman Violeta Karmen a deprins tehnica dantelei frivolité la vârsta de 9 ani de la o săsoaică, tanti Ani ce lucra ca vânzătoare la magazinul „Arta populară” din Agnita, aceasta dăruindu-i și prima suveică din os de vită pe care și acum o păstrează cu sfințenie.

Valeria Neuvirt – Împletiturile din fibre vegetale

Meșteșugul împletirii sforii în tehnica macramé îl practic de peste 20 de ani. La insistențele muzeografilor de la Muzeul de Etnografie din Brașov și a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din Brașov, am învățat de la un meșter popular din Covasna și meșteșugul împletirii pănușilor, întrucât în zona Brașovului acest meșteșug nu se mai practică în nici un sat.

Sorin Petrișor – Țesutul

Războiul de țesut a fost la noi în casă din vremea copilăriei. E lesne de înțeles că în anii ’60, în satele din Țara Făgărașului, fiecare gospodărie își crea straiele și veșmintele în casă. Fiind cel mai mic din frați, eram oropsit să o ajut pe mama și mătușa mea la război. Așadar, dacă îmi făceam norma la “țeghi” puteam ieși la joacă. Să chiaptăn lână pentru straie era chiar plăcut, mai ales iarna, la sobă.

Margareta Armanko Zachi – Pictura pe lemn

În 1996 am început colaborarea cu un atelier de mobilă al unei prietene. Propriu-zis aici m-am format și am învățat tehnica picturii și motivele tradiționale specific săsești și maghiare din Brașov și Sibiu. De la obiectele mici am trecut treptat la lucrări mari, obiecte de mobilier pentru diferiți clienți și pensiuni. După atâția ani pot spune că pictura pe lemn a devenit un stil de viață.

Manuela Ivan – Pictura pe lemn

Totul a început din pasiune pentru mobilierul pictat vechi. Fiind atrasă de mică de pictură, am fost impresionată de mobilierul pictat tradițional din Transilvania și am început să mă documentez în acest domeniu. După cei 3 ani de ucenicie, m-am dedicat întru totul picturii pe lemn, astfel că în prezent practic acest meșteșug de peste 5 ani.

Liliana Cireșica Soare – Ia românească

Am 65 ani și am învățat tainele acestui meșteșug de la mama și bunica mea. Am început sa cos la vârsta de 7 ani. Deși am practicat meșteșugul ca hobby toată viața, acesta a devenit o ocupație constantă de peste 10 ani, de când am ieșit la pensie. Cel mai drag model este cel cu floarea soarelui pe care l-am creat, dar și pe celelalte le lucrez cu mult drag.

Ionela Bran – Costume populare

Am moștenit dragostea de cusut și țesut de la bunici. Bunica și străbunica din partea mamei erau cunoscute pentru că brodau cele mai frumoase ii din zona Branului. Astfel că, din școala primară am învățat să mânuiesc acul pentru a coase mici modele pentru hainele păpușilor și mai târziu și pentru mine.

Ion & Virginia Ghiță – Pielăritul

Ion și Virginia Ghiță, creatori populari – au învățat meșteșugul din familie, de la Neculai Roată, vestitul meșter pielar din Șcheii Brasovului. Meșteșugul dobândit a fost perfectionat aproximativ 15 ani în cadrul unei fabrici de profil și a cooperativei meșteșugărești din Brasov. Obiectele din piele: genți, brâie, opinci, brățări, sunt comercializate prin intermediul magazinelor muzeelor și a târgurilor de profil.

Ioan Neuvirt – Crestăturile în lemn

De mic copil am fost fascinat de lumea magică a lemnului. Elev fiind, am participat la o tabără de sculptură unde am întâlnit meșteri populari din diferite zone. La îndemnul acestora, am căutat motive specifice zonei Țării Bârsei pe care am început să le aplic pe obiectele mele, la început linguri. Principalele esențe de lemn folosite au fost bradul, teiul și paltinul.

Ion Mănăilescu – Încondeierea ouălor

Arta încondeierii ouălor am descoperit-o de mic copil, în casa bunicii. Am copilărit în satul Siriu, la poalele munților Buzăului. De la vârsta de 7 ani obișnuiam să o ajut pe bunica și mama în Săptămâna Mare la încodeiatul ouălor. Mânat de un dor de copilărie și casa bunicii, am început să încondeiez ouă ca hobby în stilul tradițional al Țării Bârsei.

Ioan Craioveanu – Ceramica populară

Meșteșugul olăritului l-am descoperit întâmplător în anul 2001, când l-am întâlnit pe creatorul popular Nicolae Diaconu. Deși acesta mă angajase pe postul de șofer, în scurt timp lutul și fascinația satului românesc m-au atras iremediabil. Am petrecut 9 ani în atelierul marelui meșter, descifrând aproape toate tainele lutului și ale țăranului român.

Gabriela Bularca – Împletitul firelor textile

În clasa a V-a am făcut cunoștință pentru prima oară cu o croșetă, a fost dragoste la prima vedere, și am fost fascinată de cât de multe lucruri se pot realiza doar cu o croșetă și un fir de lână. Am crescut într-o familie în care meșteșugurile au fost și sunt prețuite, fiind transformate în meserii pentru mulți dintre membrii ei

Cornel Sculean – Pictura pe sticlă – un meșteșug împământenit de țăranii transilvăneni

Arta picturii pe sticlă am învățat-o singur. Călăuză la început de drum mi-au fost câteva filmări realizate la Muzeul Astra cu Nicolae Suciu din Cincu, ultimul iconar al Țării Făgărașului și câteva cărți împrumutate de la Prima Școală Românească. Pictez icoane naive, în stilul picturii tradiționale, specifice Ţării Bârsei. Tehnica de realizare este pictură în ulei și acrilic pe dosul sticlei. Ramele icoanelor sunt simple, realizate din lemn de brad, tei sau paltin.

,,Colaborarea cu Asociaţia Creatorilor de Artă Contemporană şi Tradiţională Braşov nu poate decât să mă bucure, deoarece am reușit să montăm o expoziție în foaierul Centrului Cultural Reduta și să avem invitați 13 meșteri populari și artizani din județul Brașov. Pe lângă lucrările expuse sunt prezentate și 13 meșteșuguri, învățate, păstrate și transformate în stil de viață pentru majoritatea dintre ei.

În viitor, vom povesti în cadrul unor ateliere, copiilor de toate vârstele, despre ceramica populară, împletitul firelor textile, pictura pe lemn, dar și despre alte meșteșuguri, pentru a le dezvolta creativitatea și dragostea față de tradițiile și obiceiurile populare. Am luat toate măsurile de siguranță pentru organizarea acestei expoziții, dar dacă nu veți ajunge în perioada 4 martie – 10 mai la Centrul Cultural Reduta, veți avea ocazia, după vernisaj, să vizionați fotografiile cu obiectele expuse și să citiți povestea celor 13 meșteri populari și artizani din județul Brașov, pe site-ul nostru, pe Flickr, Tumblr și pe pagina de Facebook’’, comunică Adrian Vălușescu, manager al Centrului Cultural Reduta.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Primul atelier de confecționat mărțișoare tradiționale cu Baba Dochia – îndrumător Dochia Roxana-Ştefania

În data de 1 martie 2021, un grup de 10 copii din clasele I-IV vor învăța să confecționeze mărțișoare sub formă de măști alături de Baba Dochia.

Atelierul de confecționat mărțișoare tradiționale va fi organizat de Serviciul Cultură Tradițională în Sala de Consiliu a Centrului Cultural „Reduta”, la ora 13.00.

Născute din pasiune, dedicare și iubire pentru artele tradiționale, lucrușoarele Babei Dochia sunt obiecte făurite să aducă puțină Românie în viața noastră.

Dar cine este Baba Dochia?

Baba Dochia are 25 de ani. A luat contact cu arta populară în anul 2007. A debutat cu iconografia, colinde vechi, bote ciobănești, dar a descoperit sculptura în lemn, artă de care s-a îndrăgostit.

,,De atunci am decis să mă dedic folclorului’’, spune Baba Dochia.

A început să încondeieze, să confecționeze măști populare și să lucreze în lut. Țelul Babei Dochia este să învețe, să descopere și să promoveze folclorul autentic, fie el în arte picturale, sculptură sau în vestimentație. Astfel prin acțiunile și valorile sale dorește să ducă tradiția mai departe și să o păstreze vie.

,,An de an (începând din 2007) particip vara, la o tabără de sculptură organizată de Asociația Copiii Buni pentru Europa, la Mănăstirea Brâncoveanu, la Sâmbăta de Sus. Avem un proiect de reproducere scara 1:1 a portalelor sculptate din lemn, de la bisericile vechi din Transilvania. Am început ca învățăcel, iar acum coordonez copiii nou veniți. Pe parcursul facultătii, am descoperit Asociația Zestrea din Cluj Napoca, coordonată de muzeograful Paic Sebastian.

Alături de Sebastian am susținut cursuri de ouă încondeiate, măști populare și opincărie la numeroase festivaluri și nu numai. Pe lângă acestea, alături de prietenul meu și un amic, organizăm tabere de aventură și creație dedicată copiilor. Îi aștept în 1 martie, pe cei 10 copii, la Centrul Cultural Reduta pentru a-i învăța să meșterească mărțişoare cu măști populare, cu blăniță de oaie și lână răsucită.’’, mai declară Baba Dochia.

O legendă spune că la dezghețul zăpezii spiritele, bune și rele, încep să mișune. Măștile populare sunt folosite în ritualuri menite să le sperie pe cele rele și să aducă bucurie în gospodărie. În 1 martie, cei mici vor învăța să confecționeze mărțișoare tradiționale sub formă de măști, pentru a semăna bucurie prin locurile în care vor merge în Luna Mărțișorului alături de cei dragi.

Mărțișorul, purtat la gât, la încheietura mâinii, la gleznă, încins peste pântec, sau mai târziu, prins cu un ac în piept este element de patrimoniu cultural imaterial, înscris în anul 2017, de UNESCO, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, în urma unui dosar multinaţional: Cultural Practices Associated to the 1st of march – România, Bulgaria, Macedonia şi Republica Moldova.

Despre tradiția Mărțișorului, povestește Adrian Vălușescu, manager al Centrului Cultural Reduta: ,,Transmisă încă din Antichitate, tradiţia de început de primăvară de a confecţiona şi de a purta un şnur împletit, unul alb şi unul roşu, este caracteristică practicilor asociate zilei de 1 Martie. Acest șnur numit mărțișor, era confecționat de femei și dăruit membrilor comunității, care îl purtau începând cu 1 martie, la gât, la încheietura mâinii, la gleznă, încins peste pântec, sau mai târziu, prins cu un ac în piept.

Perioada de purtare varia de la 2-3 zile la câteva săptămâni, în funcție de zonă. Apoi, mărţişorul este depus pe o creangă înflorită, sub o piatră, aruncat în fântână sau pe brazda verde.

Mărţişorul se putea prinde şi în coarnele animalelor sau la intrările în gospodărie, casă sau grajd, crezându-se că are o funcţie de protecţie şi asigurare a sănătăţii în anul vegetaţional şi agrar ce urma.

Echipa Serviciului Cultură Tradițională organizează pentru prima dată acest atelier de confecționat mărțișoare, invitând-o pe îndrumătoarea Dochia Roxana-Ştefania sau Baba Dochia să-i învețe pe cei mici această artă. La final, fiecare copil va pleca cu mărțișorul confecționat, prins cu un ac în piept.’’

Astfel, primăvara începe la Centrul Cultural Reduta cu Mărţişoarele Fermecate ale Babei Dochia.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Centrul Cultural Reduta prezintă on-line: ,,De Dragobete, iubește românește’’

Centrul Cultural Reduta prezintă spectacolul De Dragobete, iubește românește, în data de 24 februarie 2021, de la ora 18.00.

Vor urca pe scenă dansatorii Ansamblului Folcloric „Poieniţa” și soliștii din județul Brașov: Petronela Găitan, Claudia Mirițescu, Raul Man, Petre Găitan și Flavia Crișan.

Invitați să mângâie sufletele oamenilor și să cânte despre dragoste sunt cei doi tineri soliști de muzică populară: Lorena Dupu din Botoșani și Alexandru Brădățan din Gura Humorului.

Spectacolul De Dragobete, iubește românește va fi transmis on-line pe pagina de Facebook și pe canalul YouTube

,,De Dragobete, în 24 februarie vă invităm să intrați pe canalul YouTube al Centrului Cultural Reduta și să urmăriți un eveniment de cultură tradițională care sărbătorește iubirea. Pentru prima data, membrii Ansamblului folcloric Poienița vor pune în scenă obiceiul de Dragobete. Am invitat alături de soliștii din județul Brașov, doi tineri interpreți de muzică populară din Bucovina și din nordul țării, pentru a promova tradițiile din zona lor pe scena Centrului Cultural Reduta din Brașov. Dacă vreți să aflați mai multe detalii despre Tradiţiile şi obiceiurile de Dragobete, rămâneți alături de noi, deoarece echipa Serviciului Cultură Tradițională a cules informații din cartea scrisă de Maria Bocşe, etnolog român ,,Obiceiuri tradiţionale româneşti din Transilvania’’, pentru a vi le prezenta în mediul on-line’’, comunică Adrian Vălușescu, manager al Centrului Cultural Reduta.

Despre Dragobete, Maria Bocşe scrie în cartea Obiceiuri tradiţionale româneşti din Transilvania: ,,În tradiţiile autohtone ale spaţiului carpatic, se celebra între 24-28 februarie sau între 1-25 martie, Dragobetele, numit şi „Capul Primăverii”, divinitate locală, împrumutată din nordul Dunării şi în sud, în Balcani. Se spune că Dragobete era fiul Babei Dochii, ipostaza autohtonă a zeiţei pământului, Zea Mater, Terra Mater. El era simbolul tinereţii, al vigorii, al frumuseţii, al dragostei, în opoziţie cu bătrâneţea, cu decrepitudinea omului şi a timpului. Cu alte cuvinte, era „pragul” dintre vechiul an, îmbătrânit şi eterna opoziţie cu tinereţea anului care renăştea, ştiut fiind că odinioară Anul Nou şi renovarea timpului se sărbătorea la 1 Martie.’’

Ansamblul Folcloric „Poieniţa” continuă tradiţia începută din anii de înfiinţare, 1958, păstrând o parte din repertoriu, cât şi nota de autentic, acesta fiind îmbogăţit permanent. Se remarcă la toate spectacolele la care participă, la concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale, bucurându-se de aprecierile publicului spectator, atât pentru interpretare, cât şi pentru frumuseţea şi autenticitatea costumelor populare. Repertoriul „Poieniţei” cuprinde dansuri şi suite din mai toate zonele folclorice ale ţării, dansuri a căror execuţie se ridică la o înaltă măiestrie artistică.

Lorena Andrişan-Dupu formează alături de Simona Mazăre şi Iustina Irimia, Grupul Vocal „Fetele din Botoşani”.  Anul trecut, Lorena a lansat melodia Cântec de dragoste:

„Niciun lucru nu-i mai sfânt

Decât dragostea curată

Când e de-amândoi purtată!”

Alexandru Brădăţan este un tânăr solist de muzică populară apreciat în zona Bucovinei, precum şi în întreaga ţară. Este un promotor al Bucovinei şi al tradiţiilor din zonă pe care le promovează prin cântec. Născut la data de 9 iunie 1989, în Gura Humorului, judeţul Suceava, Alexandru Brădăţan este unul dintre cei mai apreciaţi solişti de muzică populară din noul val de artişti din ţara noastră.

Video: YouTube

Credit foto: Dan Strauti – La pas prin Brasov – Acasa la origini