Arhive etichetă: dansurile Centenarului

Muzica și dansurile Centenarului

Joi, 20 septembrie 2018,  Caravana Marii Uniri continuă în Piața Sfatului,  între  orele 18.00-19.00, cu spectacolul  ,,Gold und Silber– muzica și dansurile Centenarului”, dedicat muzicii și dansului de acum 100 de ani.

Evenimentul începe printr-o demonstrație a  dansului de societate  Romana și a unor valsuri la modă până în 1918: Amintiri din Herculane(Souvenir de Herkulesbad, compus  de Jakob  Matthias Pazeller), Gold und Silber (compus  de Franz Lehar), cu participarea Ansamblului de dansuri Măgura din Codlea.

Dansul de societate Romana a fost inventat de academicianul Iacob Mureșianu în anul 1850 la Brașov și îmbină elemente ale dansurilor de coloană de la începutul secolului al XIX-lea, cu elemente folclorice românești.

Spectacolul continuă cu un recital de arii și duete din operete datând din ultima sută de ani, susținut de artiști lirici ai Operei Brașov: tenorul Liviu Iftene, soprana Irina Iftene, soprana Corina Klein și pianista Sena Ducariu.

În program lucrări celebre din operetele:

Liliacul (Johann Strauss) Silvia (Emmerich Kalman) Țara Surâsului (Franz Lehar) Văduva veselă (Franz Lehar)

Spectacolul ”Gold und Silber– muzica și dansurile Centenarului” este organizat de Primăria Municipiului Brașov împreună cu Agenția Metropolitană Brașov și face parte din proiectul Caravana Marii Uniri, o inițiativă la nivel național a postului de radio Europa FM.

Despre Dansul Romana

Potrivit „Gazetei Transilvaniei” nr. 11 din 5 februarie 1851, Romana s-a dansat pentru prima oară în public la 31 ianuarie 1851, la deschiderea balului Reuniunii Femeilor Române din Braşov (1850-1926).

Numele de botez, ROMANA i-a fost acordat suitei sale coregrafice, de către Iacob Mureşianu, cu ocazia reprezentării acesteia, la începutul anului 1850, în saloanele comerciantului braşovean Gheorghe Ioan. ROMANA, dans naţional de coloană, a fost alcătuit din cinci secţiuni, denumite figuri: Rosa, care reproduce jocul Ardeleană; Octavia, care înfăţişează o Haţegană, numită în unele părţi Joc de doi; Mureşana, bazată pe jocul bănăţean Pe picior; Augusta, reprezentată de o Învârtită; Nimfa şi mişcarea de final Amata, asemănătoare cu Braşoveanca. Numele de ROMANA reprezintă acronimul figurilor care compun dansul.
R osa
O ctavia
M ureşana
A ugusta
N imfa
A mata  

Sursa si imagini: comunicat remis la pas prin Brasov