Arhive etichetă: domoale

Sonetoterapie: „Nu caut larma”, de Adrian Munteanu – text și interpretarea autorului

NU CAUT LARMA

Nu caut larma, nu mă-ndrept spre gloată,
Nu sunt păstor de suflete-n derivă.
Veghez un foc ce pâlpâie-n ogivă
Şi simt vigoarea-n trunchi abrupt săpată.

Cărarea vastă o găsesc nocivă,
Trec ochi hulpavi ţintind spre beregată,
Iar tihna mea, pe-o rână aplecată,
Se stinge-ncet în taina dimpotrivă.

Caut popas pe înălţimi domoale,
La adăpost de vifor dezlegat.
Un verb sărac îl înmulţesc la poale

Să nu mă simt în hăuri alungat.
Aleg un ţărm cu val tăcut şi moale
Să pot privi un colţ de cer curat.

(2004 – sonet nepublicat în volum)

Video: YouTube

„Te-am căutat ”, de Adrian Munteanu – text și interpretarea lui de către autor

TE-AM CĂUTAT

Te-am căutat în aşternutul moale
Când strigătul supunerilor creşte.
Am iscodit cetatea prinsă-n cleşte
De lungi căderi spre povârniri domoale.

Am năzuit spre vârful ce-nfrunzeşte.
Doar urma gleznei se zărea la poale
Şi pe răcoarea lespezilor goale
Uimirea clipei tandre amăgeşte.

Am întrebat străjeri din munţi de sare
De te-au văzut pe-o stea sau pe un nor,
În cuib de vânt sau scorburi de visare.

Nu mi-au răspuns. În ceas aromitor,
Te-am întâlnit în pâlpâiri de zare.
Erai câmpie, eu tăcut izvor.

(”Femeie!, Sonete 5”, Minerva, 2009)

Video: YouTube