Drăguș | La pas prin Brasov

În urmă cu 2 ani, în plină pandemie, comunitatea La blouse roumaine a propus, pentru Ziua Universală a Iei 2020, tema „Acasă, la origini”. În acel an, de Rusalii, a debutat o amplă campanie de recuperare identitară a portului tradițional din România și din teritoriile locuite de români, așa cum este el purtat și păstrat în zilele noastre. O mărturie despre apartenenţa la o familie, un neam și o cultură.

În Țara Făgărașului, proiectul a fost inițiat în parteneriat cu Fundația Comunitară Țara Făgărașului, coordonată de Cristiana Metea și voluntari locali, cu scopul de a reconecta și dezvolta comunitățile prin ceea ce au mai valoros: zestrea culturală moștenită din străbuni.
Zeci de mii de fotografii, 2 ani de documentare, albume locale cu portul tradițional pe care oamenii îl recunosc ca fiind al lor, păstrat, îmbogățit și transmis din generație în generație. În tot acest timp, comunitățile au realizat cât de bogate sunt spiritual și cultural, s-au reconectat și au reînvățat să colaboreze pentu o cauză comună.

Tot de Rusalii, de data aceasta în 2022, a fost vernisată, în biserica monument istoric din satul Mândra, o expoziție documentară itinerantă, al cărei curator este Alina Zară, de la Muzeul de Pânze şi Poveşti. Expoziția reflectă prima etapă de cercetare a portului din 15 comunități ale Țării Făgărașului, cu detalii de specific, particularități și identitate locală. Comunitățile vii, implicate în proiect sunt: Calbor, Copăcel, Drăguș, Ileni, Lisa, Mărgineni, Mândra, Perșani, Șercaia, Sâmbăta de Jos, Sâmbăta de Sus, Veneția de Jos, Șona, Ucea de Sus și Grupul Șezători în Țara Făgărașului.

Fotografiile au fost realizate de fotografii voluntari: Adrian Murgea (Făgăraș), Artografica (Sibiu), Dan Străuți (Brașov), David Botond (Odorheiu Secuiesc), David Ramba (Mândra) Dinu Constantin (Făgăraș).

Majoritatea liderilor de proiect și a fotografilor a fost prezentă de Rusalii la Mândra, pentru a participa la vernisajul expoziției itinerante, pentru a genera calendarul cu călătoria ei de toată vara prin Țara Făgărașului și pentru a stabili, într-un soi de sfat al comunității, următoarele etape ale proiectului . Echipa La Blouse Roumaine, din care face parte și Irina Apan, antropolog și etnolog, coordonată de Andreea Tănăsescu, cu origini din Mărgineni, fondatoarea comunității care a readus IA în actualitate, generând una dintre cele mai importante mișcări culturale românești din ultimii ani, creând Ziua Universală a Iei – 24 iunie și campania #GiveCredit pentru recunoașterea originii culturale, le-a dăruit tuturor celor implicați o serie de daruri, în semn de apreciere și recunoaștere pentru munca depusă în proiect. Una dintre cele mai mari suprize a fost prezența pictorului restaurator Mihaela Laslo, cu origini din Sâmbăta de Jos, care a dăruit, personal, voluntarilor, câte unul dintre celebrii săi îngeri cu altiță din proiectul La Blouse Roumaine – o colecție mesager, inspirată de spiritualitatea și cultura românească și universală.
Invitat special în proiect, din sat în sat, este interpreta de muzică populară Ioana Bogdan – care s-a alăturat expoziției itinerante la invitația Asociatia „IIA Calatoare”.
Proiectul rămâne deschis pentru toate comunitățile care își doresc să se alăture. Sub egida „Acasă, la Origini” se vor realiza, în continuare, albume de fotografie, filme documentare, expoziții și ateliere despre portul tradițional pe care oamenii îl recunosc ca fiind al lor, păstrat, îmbogățit și transmis din generație în generație.
Expoziția a fost realizată prin campania de fundraising desfășurată pe platforma RUF – Romanian United Fund .

Album foto pe pagina: Fundația Comunitară Țara Făgărașului

Foto: Dan Străuți, Artografica, Dinu Constantin, David Ramba

#acasalaorigini #comunitati #tarafagarasului #tarafagarasuluieacasa #identitateculturala #culturalocala #radacini #impreuna #FCTF #lablouseroumaine #RUF #mandrachic

Text preluat de pe pagina Fundației Comunitare Țara Făgărașului

În cadrul proiectului „ÎNTÂLNIRI COLOCVIALE – Conservarea patrimoniului cultural imaterial la 90 de ani de la cercetarea monografică a localităţii Drăgus de către academicianul Dimitrie Gusti”, proiect cofinanţat de Consiliul Judeţean Braşov, Primăria Comunei Drăguş organizează la Drăguş, în perioada 25 – 27 octombrie 2019, colocviul „Importanţa cercetărilor monografice pentru dezvoltarea locală a turismului cultural”.

Cu această ocazie Muzeul de Etnografie Brașov aduce în atenţia publicului expoziţia foto – documentară 90 ani de la prima cercetare sociologică în Drăguş, care poate fi vizitată la Căminul Cultural din Drăguş, în data de 26 şi 27 octombrie. Expoziția se dorește a fi un omagiu și o recunoaștere publică a întregii activități a savantului Dimitrie Gusti.

În anii 2000 – 2001, echipa de cercetători ai Muzeului de Etnografie din Braşov a reluat urmele lăsate de profesorul Gusti şi echipa sa, în Drăguş, în încercarea de a recupera memoria afectivă a celor petrecute acolo cu aproape un secol în urmă.

Unul din rezultatele acestei cercetării este această expoziţie foto – documentară, care este un prilej de a aduce în prim plan comentarea discursului afectiv, diferit de cel ştiinţific elaborat, prin faptul că poate sugera ipostaze ale unei mentalităţi speciale, o mentalitate şi o memorie afectivă modelată care se regăseşte până astăzi în sat.

Interviurile înregistrate în Drăguş de colectivul Muzeului de Etnografie Braşov, în campaniile de teren din acea perioadă, relevă urmele monografiştilor păstrate în memoria comunității sătenilor prin episoade de neuitat. Țăranii sunt implicaţi afectiv, iar momentele evocate capătă o expresivitate deosebită prin relaţia lor directă sau indirectă cu monografiştii. S-au realizat interviuri, s-au identificat în fotografii circumstanțe și oameni care s-au intersectat cu aceştia, s-au recuperat fotografii inedite aflate în casele drăgușenilor la loc de cinste, dăruite de monografiști drăgușenilor. De aceea, aceste amintiri sunt re-povestite şi personalizate, fiind transmise celor mai tineri ca o zestre de familie.

În acest an, 2019, se împlinesc 90 de ani de la prima cercetare gustiană condusă de profesorul Dimitrie Gusti în Drăguș. Este un bun prilej de evocare a acestui demers științific excepțional care a inspirat multe generații de cercetători în acest interval de timp.