Arhive etichete: Ferestre în cetate

„Brașov -Junii 1 (Defilarea Junilor)”, de Adrian Munteanu

Brașov -Junii 1 (Defilarea Junilor)

În semeţie s-a pornit alaiul.
Spre Pietre, râuri de mărgean pe ii.
Privesc în jur sub ample pălării
Şi trec solemn să ispitească raiul.

Sunt Junii Tineri nişte cruzi copii.
Se ţin de crupa cailor ca scaiul
Şi-abia în Prund se-ntinde evantaiul
De albe straie-aduse din vecii.

Braşovecheni şi Albiori în ceată,
Cu cei Bătrâni şi-n urmă Dorobanţi,
Se-nşiră lent cu râvna-n trup săpată

Prin Şcheiul lor, descoperind savanţi
Cum din izvor se vor ivi deodată
Lumini eterne de-nzeciţi talanţi.

(„Ferestre în cetate, Sonete 4”, Arania, 2008)

Video: YouTube

Sonetoterapie: „Brașov, aleea de Sub Tâmpa, duminica”, de Adrian Munteanu

Brașov, aleea de Sub Tâmpa, duminica

Talaz de oameni, menajere-n ţoale
Obraznice prin dezgoliri de pulpe,
Adolescente jinduind să-ntrulpe
Femei mature de la sfârc la poale.

Nu-i nici un loc pe bănci. Priviri de vulpe
Trimit săgeţi. Răspund cu-n zâmbet moale,
Să nu-mi aşez trăiri pe stânci domoale,
Ca să-mi preschimb traseu-n mii de culpe.

Târziu dispar. Rămân să-mi urc ţinutul
Printre mirări din ochi de prunc nătâng.
Am pus sonetul pe hotar drept scutul

De istoviri, în veci să nu mă plâng.
L-am zămislit pe-alei şi-mi e avutul
Ce-ntr-un târziu m-am nevoit să-l strâng.

(„Ferestre în cetate, Sonete 4”, Arania, 2008)

Video: YouTube
Credit foto: Alin Alberto

Sonetoterapie: „Brașov, Strada Republicii”, de Adrian Munteanu

Brașov, Strada Republicii

Viespar de chipuri cu mişcări absente,
Paşi indolenţi sau umeri fără vlagă,
Vitrine-nguste, gânduri ce îşi leagă
Ciorchini de rosturi, bântuiri latente.

La Luca-n colţ încearcă să te-atragă
Taraba doamnei cu priviri ardente.
Terasele au devenit prezente
De cum noi muguri în rodiri se-ncheagă.

Pe caldarâm mi-am pus de mic tumultul
Şi-am scrijelit nelinişti sub mortar.
În larma străzii am ajuns adultul

Sorbindu-i clipei seve şi amar.
Am strâns puţinul, am cules şi multul.
S-a stins un rug, dar mai rămâne jar.

(„Ferestre în cetate, Sonete 4”, Arania, 2008)

Video: YouTube

Sonetoterapie: „Brașov, muntele Tâmpa (2)”, de Adrian Munteanu

Brașov, muntele Tâmpa (2)

Urcam la pas piezişe serpentine,
Căi amuţind răsufletul şi teama.
Plutea-n vazduhul lesios arama
De țigle arse. Sprijineau ruine

Un colţ de cer înegurat de vama
Cohortelor de nori din crengi vecine,
Oblăduind nădejdea, să se-anine
De vârful zvelt unde sfârşeşte drama.

Pitice case, arcuite-n poala
Colinelor ce prelungesc tăceri
Poftesc să faci în Şcheiul blând escala

Ca strâmte uliți să îți dea puteri.
Cobor din fagii gârboviți sfiala.
La porți de umbre ațipesc străjeri.

(„Ferestre în cetate, Sonete 4”, Arania, 2008)

Video: YouTube

„Brașov – Dealul Melcilor”, un sonet pe zi cu și de Adrian Munteanu

Brașov – Dealul Melcilor

Chiar pe Neagoe Basarab mi-e drumul,
Printre căsuţe trainice şi vile.
Suiş abrupt, ademeniri febrile,
Acelaşi pas, tăceri la porţi…şi fumul.

Ce caut sus? Trecutele idile,
Ca să-mi compun din umbre vagi albumul?
Calc frunze-absent şi mai rămâne scrumul.
În mine ard iluminări fragile.

Spre lutul ars de ploi şi biciul gheţii
Revin statornic, cu mişcări de pluş,
Să râcâi urma aspră-n vălul ceţii

De ancestrali culbeci muiaţi în tuş.
Dar nu ajunsul dă o noimă vieţii,
Ci doar solemnul, trudnicul urcuş.

(„Ferestre în cetate; Sonete 4”, Arania, 2008)

Video: YouTube

Un sonet pe zi de și cu Adrian Munteanu: „Brașov – Strada Sforii”

Brașov – Strada Sforii

Din Poarta Şchei spre Cerbului despică
Potecă strâmtă şerpuiri sfioase.
Şi treci absent, pierzându-te-n angoase,
Lipind mortarul umed de tunică.

Un felinar statura îţi descoase,
Până când gândul frământat abdică
Şi pe obraz reci stropi subit aplică
Peceţi târzii în asfinţiri ploioase.

Cu pas alert, n-ai altă ţintă-n faţă
Decât să ieşi în larg de sub poveri
Ce te strivesc din urmă şi te-nhaţă.

Îl uiţi pe azi, cum l-ai uitat pe ieri
Şi dintr-un colţ neluminat de viaţă
Aştepţi să bată clopot de-nvieri.

(„Ferestre în Cetate, Sonete 4”, Arania, 2008)

Video: YouTube
Adrian Munteanu

adrianmunteanu.ro

www.facebook.com/groups/soneteadrianmunteanu/

Un sonet pe zi de și cu Adrian Munteanu: „BRAȘOV – cimitirul din Noua”

BRAȘOV – cimitirul din Noua

Cum se frământă sângele în vene!
Suiş de scări, nemăsurate trepte,
Tânjesc tăria râvnei s-o îndrepte
Spre zbor de fluturi cu un nimb pe-antene.

Sub lut sunt puşi ai mei ca să aştepte,
Cu întristarea tihnei prinsă-n gene.
Şi clipele se tânguiesc alene,
Când nu vrea trupul vlăguit s-accepte.

Blajinul zâmbet al soţiei mele
Şi vorba tatei s-au oprit aici,
Sub brazi tăcuţi, sub adumbrite stele.

Coboară-n raclă îngerii complici
Şi amintirea, fulg cernit pe piele,
Brăzdează răni în carne ca un bici.

(„Ferestre în cetate, Sonete 4”, Arania, 2009)

Video: YouTube

Un sonet pe zi de și cu Adrian Munteanu: „BRAȘOV – biserica Sfântul Nicolae”

BRAȘOV – biserica Sfântul Nicolae

Mihai Viteazu-n prag, într-o firidă
Şi-apoi mari porţi, într-un târziu deschise,
Să intre faima unor vremi decise,
De glas pătruns adânc în cărămidă.

Păşesc sfios. Priviri de sfinţi, decise,
Îmi par că sfarmă vremea cu obidă,
Să-mi facă loc, din neguri de absidă,
În urma celui ce din veac venise.

Dar drumul spre altar e cât o turlă
De vast şi-adânc, din zori până-n amiezi.
Abia se-aude de pe deal o surlă.

Ascult şi ştiu că rostul ţi-l aşezi,
Când umbre-n cuget asmuţite urlă,
Dar tu-n înalturi, neclintit, mai crezi.

(„Ferestre în cetate, Sonete 4”, Arania, 2008)

Video: YouTube

Un sonet pe zi: „BRAȘOV – muntele Tâmpa ”, de Adrian Munteanu

BRAȘOV – muntele Tâmpa (1)

Aş nimeri cu ochi închişi cărarea.
Străjeri trufaşi de arbori scriu conturul
Înaltului ce-a despicat azurul
Şi mi-a-nvelit în straie verzi visarea.

Mă plec mereu să-i potrivesc condurul
Pădurii-n care-mi fac ades intrarea,
Iar ea îmi dă mărinimos iertarea
Strângând în jurul patimilor şnurul.

Cetatea-şi suie ziduri în tăcere,
Să le măsor cu pasu-n dimineţi.
Potecile sunt sângerânde-artere

Pe care calcă-nfriguraţi drumeţi.
Braşovul vechi, trezit de-o adiere,
Azvârle-n trupul muntelui săgeţi.

(„Ferestre în cetate, Sonete 4”, Arania, 2008)

Video: YouTube

Adrian Munteanu

adrianmunteanu.ro

www.facebook.com/groups/soneteadrianmunteanu/

www.usrbrasov.ro/adrian-munteanu/
Credit foto: Alin Alberto

Sonetoterapie – Adrian Munteanu: „Braşov – traversând vecia”

Braşov – traversând vecia

Să nu mai văd cum trupu-ţi se prelinge
Printre coline, sărutând amiaza
Şi din înalturi asfinţeşte raza
Ce-n tihna crucii din altar învinge?

Să nu mai simt cum ne-mpresoară oaza
Pădurilor şi umbra lor atinge
Bătrânul Şchei când peste uliţi ninge
De se opreşte-n neştiuturi fraza?

Vom adăsta mereu în toamna blândă,
Cu truda-n sânge, depănând poveşti;
Pe Tâmpa duhuri se aştern la pândă

Să ducă-n taina cerurilor veşti.
Ce simplu spun: mi-eşti drag! Ne-am pus osândă
Să traversăm vecia în caleşti.

(„Ferestre în cetate, Sonete 4”, Arania, 2008)

Video: YouTube


Adrian Munteanu

adrianmunteanu.ro

www.facebook.com/groups/soneteadrianmunteanu/

www.usrbrasov.ro/adrian-munteanu/
Credit foto: Alin Alberto