Arhive etichetă: Ferestre în cetate

Un sonet pe zi de și cu Adrian Munteanu: „BRAȘOV – cimitirul din Noua”

BRAȘOV – cimitirul din Noua

Cum se frământă sângele în vene!
Suiş de scări, nemăsurate trepte,
Tânjesc tăria râvnei s-o îndrepte
Spre zbor de fluturi cu un nimb pe-antene.

Sub lut sunt puşi ai mei ca să aştepte,
Cu întristarea tihnei prinsă-n gene.
Şi clipele se tânguiesc alene,
Când nu vrea trupul vlăguit s-accepte.

Blajinul zâmbet al soţiei mele
Şi vorba tatei s-au oprit aici,
Sub brazi tăcuţi, sub adumbrite stele.

Coboară-n raclă îngerii complici
Şi amintirea, fulg cernit pe piele,
Brăzdează răni în carne ca un bici.

(„Ferestre în cetate, Sonete 4”, Arania, 2009)

Video: YouTube

Un sonet pe zi de și cu Adrian Munteanu: „BRAȘOV – biserica Sfântul Nicolae”

BRAȘOV – biserica Sfântul Nicolae

Mihai Viteazu-n prag, într-o firidă
Şi-apoi mari porţi, într-un târziu deschise,
Să intre faima unor vremi decise,
De glas pătruns adânc în cărămidă.

Păşesc sfios. Priviri de sfinţi, decise,
Îmi par că sfarmă vremea cu obidă,
Să-mi facă loc, din neguri de absidă,
În urma celui ce din veac venise.

Dar drumul spre altar e cât o turlă
De vast şi-adânc, din zori până-n amiezi.
Abia se-aude de pe deal o surlă.

Ascult şi ştiu că rostul ţi-l aşezi,
Când umbre-n cuget asmuţite urlă,
Dar tu-n înalturi, neclintit, mai crezi.

(„Ferestre în cetate, Sonete 4”, Arania, 2008)

Video: YouTube

Un sonet pe zi: „BRAȘOV – muntele Tâmpa ”, de Adrian Munteanu

BRAȘOV – muntele Tâmpa (1)

Aş nimeri cu ochi închişi cărarea.
Străjeri trufaşi de arbori scriu conturul
Înaltului ce-a despicat azurul
Şi mi-a-nvelit în straie verzi visarea.

Mă plec mereu să-i potrivesc condurul
Pădurii-n care-mi fac ades intrarea,
Iar ea îmi dă mărinimos iertarea
Strângând în jurul patimilor şnurul.

Cetatea-şi suie ziduri în tăcere,
Să le măsor cu pasu-n dimineţi.
Potecile sunt sângerânde-artere

Pe care calcă-nfriguraţi drumeţi.
Braşovul vechi, trezit de-o adiere,
Azvârle-n trupul muntelui săgeţi.

(„Ferestre în cetate, Sonete 4”, Arania, 2008)

Video: YouTube

Adrian Munteanu

adrianmunteanu.ro

www.facebook.com/groups/soneteadrianmunteanu/

www.usrbrasov.ro/adrian-munteanu/
Credit foto: Alin Alberto

Sonetoterapie – Adrian Munteanu: „Braşov – traversând vecia”

Braşov – traversând vecia

Să nu mai văd cum trupu-ţi se prelinge
Printre coline, sărutând amiaza
Şi din înalturi asfinţeşte raza
Ce-n tihna crucii din altar învinge?

Să nu mai simt cum ne-mpresoară oaza
Pădurilor şi umbra lor atinge
Bătrânul Şchei când peste uliţi ninge
De se opreşte-n neştiuturi fraza?

Vom adăsta mereu în toamna blândă,
Cu truda-n sânge, depănând poveşti;
Pe Tâmpa duhuri se aştern la pândă

Să ducă-n taina cerurilor veşti.
Ce simplu spun: mi-eşti drag! Ne-am pus osândă
Să traversăm vecia în caleşti.

(„Ferestre în cetate, Sonete 4”, Arania, 2008)

Video: YouTube


Adrian Munteanu

adrianmunteanu.ro

www.facebook.com/groups/soneteadrianmunteanu/

www.usrbrasov.ro/adrian-munteanu/
Credit foto: Alin Alberto