Arhive etichetă: imaterial

#StămAcasăȘiCoasem – Șezătoarea de acasă

Doamnele care se întâlnesc în fiecare zi de joi, de la ora 17, la parterul Casei Junilor și cos, croșetează, tricotează sau au alte preocupări legate de lucru manual și-au mutat această activitate acasă, temporar. S-au gândit că pot să treacă cu folos prin perioada în care este recomandat să nu ieșim din casă, făcând ceva atât pentru ele, cât și pentru societate.

Astfel, au demarat un proiect pe care și-au propus să îl finalizeze pentru data de 24 iunie 2020, pornind de la anunțul făcut de comunitatea La Blouse Roumaine, respectiv faptul că Ziua Universală a Iei 2020 are ca temă #FloraRomâniei:

https://www.facebook.com/LaBlouseRoumaine10/posts/2720554201396230.

Este vorba despre o expoziție care urmează să aibă loc la parterul Casei Junilor din Brașov cu flori sau plante din motivele tradiționale românești florale și vegetale, cusute manual.

Proiectul este deschis oricui din țară, presupune participare voluntară și donarea cusăturii în scopul proiectului respectiv și este inițiat de grupul Șezătoare în Șcheii Brașovului, comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi și asociația Mă implic.

După expoziție cusăturile înrămate vor fi oferite pentru licitații în scopuri caritabile.

Astfel, până la data de 1 iunie așteaptă, din partea celor care doresc să participe la proiect, cusături pe material cu dimensiunile 25 x 35 cm, cu o bandă de maximum 7 cm de jur împrejur, porțiune necusută. Așadar cusătura efectivă, centrată pe pânză, va avea cel mult 11 x 21 cm. Materialul poate să fie Matador, Datina, Albiniță, Catrina, pânză de casă sau orice altă pânză, mai puțin etamină și se va festona. Motivul cusut va fi neaparat unul floral sau vegetal autentic, cules dintr-o carte, de pe o ie sau alt element din portul popular, dar neaparat cu indicarea sursei. Punctul de lucru precum și ața pe care o folosiți sunt la latitudinea dvs.

În momentul când alegeți un model de cusut doamnele au rugămintea să îl postați aici:

https://www.facebook.com/groups/403723963319305/ pentru a evita coaserea aceluiași model de mai multe ori.

Există un album cu planșe pe care le puteți coase, cu mențiunea că se solicită să anunțați dacă alegeți una dintre ele, astfel încât să nu existe dubluri:

https://www.facebook.com/media/set/?set=oa.1066490783709283&type=3

Hashtag-ul evenimentului este: #StămAcasăȘiCoasem

Echipa La pas prin Brașov vă urează spor la cusut și succes proiectului!

Vernisajul expoziției ,,Portretul unei țări. România Mare în fotografiile lui Hoppé”

Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului vă invită vineri, 25 octombrie 2019, orele 18:00, la vernisajul expoziției ,,Portretul unei țări. România Mare în fotografiile lui Hoppé”, care va avea loc la sediul din Piața Sfatului nr. 15 și poate fi vizitată la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, în perioada 25 octombrie 2019 – 15 februarie 2020.

Emil Otto Hoppé a fost unul dintre cei mai importanți fotografi în prima jumătate a secolului douăzeci. Născut în Germania și educat inițial ca desenator după natură, Hoppé s-a apucat de fotografie în 1902 și s-a mutat la Londra unde, anul următor, a devenit membru în Societatea Regală Fotografică, epicentru al fotografiei de artă.
În iulie 1923 Hoppé ajungea în București, unde a întreprins, timp de șase săptămâni, un studio etnografic și tipologic al populației și culturii României. Aici a încercat să-i observe pe români în rolurile lor tradiționale și să exploreze în profunzime ideile sale despre definirea identității naționale.

Hoppé a prezentat diversitatea culturii românești, ilustrând specificitatea costumului tradițional, a obiceiurilor și ceremoniilor de pe întinsul țării și bogăția monumentelor istorice, biserici, moschei și sinagogi.

Prezentarea în expoziția de față și în catalogul însoțitor a selecției de fotografii românești din Arhiva Hoppé de la Curatorial Assistance din Pasadena, California, este o premieră pe plan mondial deoarece aceste imagini nu au fost vreodată expuse public și nici nu au părăsit, de 95 de ani, portofoliul fotografului apoi s-au rătăcit în Biblioteca Mansell din Londra, unde autorul le-a vândut în 1954.

 

VIA: pagina evenimentului

Muzeul „Vatra Hărmanului”, universul satului românesc (video și foto)

Universul satului românesc , stilul de viață, evoluția socială și culturală se regăsesc sub cupola Muzeului  „Vatra Hărmanului”.

O varietate aparte de costume populare cu semnificații spirituale, istorice și culturale te însoțesc la fiecare pas prin muzeu. Martore ale credinței, dragostei și măiestriei, costumele populare sunt o parte din ADN-ul identității noastre. Privindu-le poți să înțelegi modul de viață și de manifestare a celor care ne-au deschis calea.  Bucuria răsfățului vizual este însoțită de colecția de ouă încondeiate sau a icoanelor pe sticlă.

Războaie de țesut, unelte de uz gospodăresc, furci de tors, linguri, polițe, lavițe, capete de paturi, paturi, blidare, cuiere, rafturi, dulapuri, mese, leagănul, cuptorul pentru copt colaci sau pită, ciubere, bănci lungi cu spătar,  taburete din lemn, scaune cu sau fără spătar, lăzi de zestre sau lăzi cu suprafețe pictate (scrinul) în care se păstrau hainele sau alimentele, lepedeie înflorate (cearceafuri) din lână sau bumbac, perne ornate, vase de ceramică, costume populare, cojoace, încălțări, măștile de strigoi  se regăsesc într-un inventar bogat.

Alfabet de semne și motive ale Soarelui, Lunii, în formă de romb, cerc sau rozetă, ale crucii, bradului, spicului sau ale roții se regăsesc în formă simplă sau complexă pe mobilier, costume sau ouăle încondeiate. Compoziție magică,  arta țărănească este extinsă la cruci, troițe, pridvoare, stâlpi și rame de ferestre.

Munca, străduința și efortul celor care nu-și uită rădăcinile este de apreciat și de respectat. Neapărat trebuie să vă faceți timp și să vizitați acest loc unde te poți bucura de armonia și intimitatea casei țărănești.

Muzeul „Vatra Hărmanului” se află la 11 km-tri de localitatea Brașov – str. Pieții nr. 1, la 50 de metri de Biserica Fortificată Hărman. Adrian Micu, custode muzeu.

Video:  YouTube

Credit foto: Dan Străuți

 

RomânIA Autentică în straie de festival la ediţia a IV-a

Devenit o tradiţie, Festivalul RomânIA Autentică, ajuns la cea de-a patra ediţie, s-a desfăşurat în ajun de Sânziene, în 23 iunie 2019. Potrivit formei care l-a conscrat, festivalul a ajuns la iubitorii de autentic în trei locuri simultan, Hobiţa, Iaşi şi Braşov, marcând astfel reunirea celor trei provincii româneşti într-o horă simbolică a tradiţiilor româneşti.

Născut din visul de a pune la adevărata valoare tezaurul naţional de tradiţii, festivalul a devenit un prilej de recunoaştere a frumuseţii şi talentului nostru popular autentic din partea miilor de participanţi.

Evenimentul este organizat de Asociația Națională a Antreprenorilor, Federaţia Patronatelor Femeilor Antreprenor, Primăria Municipiului Braşov, Primăria Municipiului Iaşi, Primăria și Consiliul Local Peştişani, Flori de ie, Patronatul Femeilor din Meșteșugărit, Iaşi Oraş Regal, Asociaţia Art Meşteşugurile Prutului, Iaşi Capitala Istorică a României, Iaşi Capitala Tineretului din România 2019-2020.

RomânIA Autentică coagulează într-un eveniment unic pentru ţara noastră Oltenia, Moldova şi Transilvania, cu tot ce au mai reprezentativ din aria păstrării şi valorificării folclorului românesc, a tradiţiilor şi meşteşugurilor. Au fost admiraţi creatori şi păstrători de tradiţii, colecţionari, interpreţi şi dansatori, uniţi de bucuria de a descoperi şi reevalua comorile poporului român,

Acest eveniment recurent reuşeşte de fiecare dată să confere adevărata dimensiune a valorii pentru o unică panoplie de tradiții și a obiceiuri, tezaure vii – meşteşugari, interpreţi vocali şi instrumentali, artişti cu inima şi sufletul confundate cu fiinţa noastră naţională.

Devenit un festival de suflet pentru mii de români, evenimentul triplu atrage an de an numeroşi turişti străini care fac astfel cunoştinţă cu o civilizaţie profund ancorată în valori estetice şi spirituale, o carte de vizită ce contrazice percepţia eronată asupra poporului român.

 „Acum patru ani a luat naștere proiectul RomânIA Autentică. Mi-am dorit din tot sufletul să găsesc oameni care să înțeleagă și să vibreze la fel ca noi și să îi învățăm să facă diferența dintre o așa zisă #ieromânescă #madeinChina și una realizată cu trudă de către româncele noastre. Am organizat an de an ateliere de meștesugărit, am încondeiat ouă, mărgelit, legat nojițe, cusut, pictat icoane și cu toate acestea încă suntem departe de adevăr,“ a spus Cristina Chiriac, iniţiatoarea evenimentului. „Sigur, adevărul are conotații diferite și tot la fel de sigur este că nu deținem adevărul absolut. Din păcate cel mai mult mă întristează acei oameni care nu înțeleg că decât să faci un lucru prost mai bine nu îl mai faci deloc. Anul acesta, a fost (cred) cel mai greu de până acum și le mulțumesc celor care au crezut în noi și nu au pregetat să ne întindă o mână de ajutor,“ a completat ea.

RomânIA Autentică – reper pentru România frumoasă

Festivalul este dedicat în aceeşi măsură iubitorilor de frumos tradiţional românesc şi meşteşugarilor, continuatori ai tradiţiilor valoroase ale poporului nostru, care prin măiestria şi dragostea cu care se apleacă spre trecut, duc mai departe comorile străbunilor ce au ştiut să împletească în perfectă armonie utilitarul cu rafinamentul artistic. În cele trei spaţii de desfăşurare ale festivalului au fost invitaţi meşteşugari din întreaga ţară. Ei au expus realizările şi preocupările lor în cadrul atelierelor de creaţie destinate publicului, iar participanţii s-au iniţiat în tainele unora dintre meşteşuguri, cum e olăritul, sculptura, torsul lânii sau cusăturile populare.

La Iaşi, meşteşugarii se vor bucura de cinci zile, între 20 şi 24 iunie, când iubitorii de tradiţii vor putea admira în cadrul Târgului meşterilor populari, cele mai reprezentative creaţii ale mâinilor îndemânatice din Moldova, dar şi din alte zone ale ţării. La Braşov, peste 40 de meşteri au expus în  cadrul târgului care s-a defaşurat pe 22 şi 23 iunie in Piata Sfatului.

Ca manieră de activitate meşteşugarii sunt asimilaţi antreprenorilor, dar importanţa activităţii lor de arhivari şi creatori are nevoie de susţinuţinere şi promovare, pentru a proteja munca şi efortul lor de invazia falsurilor şi a prostului gust vândute sub cămaşa mizeră a unui autentic simulat.

Meşteşugarii au nevoie de o lege proprie, iar o susţinere consecventă a meşteşugăritului poate constitui, de asemenea, şi o sursă economică importantă pentru zonele bine reprezentate din acest punct de vedere, pentru dezvoltarea turismului rural.

Din eveniment nu puteau lipsi nici spectacolele folclorice, iar pe cele trei scene au urcat artişti prestigioşi, reprezentanţi ai muzicii şi dansului popular.

Mariuca Mihăilescu a fost gazda festivalului RomanIA Autentică de la Hobiţa, unde scena a fost insufleţită de ansambluri folclorice şi interpreţi consacraţi de muzică populară.

La Iasi a concertat Orchesta Lăutarii, condusă de maestrul Nicolae Botgros și Ion Paladi, Laura Lavric, Viorica Macovei şi mulţi alţii.

La Braşov, George Muraru i-a introdus în scenă pe Junii Braşovului alături de numeroşi interpreţi şi ansambluri din inima României.

Ziua de 23 iunie 2019 este rezervată Festivalului RomânIA Autentică, un proiect născut din dragoste de neam, patrie, artă şi frumos şi iniţiat de Cristina Chiriac, preşedintele Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin.

Hobiţa, Iaşi, Braşov sunt cele trei capitale ale sufletului românesc unde oamneii au fost invitaţi să îmbrace Ia, singurul bilet necesar pentru a participa la sărbătoarea bogăţiei spirituale a acestor meleaguri cu bogăţii încă nedescoperite.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

La Feldioara se țese pânză la război

Cunoștințe adunate într-o viață sunt împărtășite cu răbdare, dragoste, perseverență, pasiune și migală tinerilor și tuturor celor care vor să cunoască și să stăpânească arta țesutului la război.

Tradiția și obiceiurile se uită dacă nu sunt transmise din generație în generație. Țesutul, o îndeletnicire obișnuită a omului până în era tehnologiei, a informației tinde să dispară.

La Feldioara meșteșugurile practicate de bunici mai trăiesc datorită unor membri din această comunitate.

În anul 2018, Elena Coman a donat comunității un război de țesut. Acesta a fost curățat, conservat, tratat, reparat și montat.

Elena s-a născut ȋn anul 1917 la Feldioara, fiind cea mai mică dintre cei șapte copii ai parinţilor săi – Elena și Gheorghe Badiu, plugari. La 20 de ani, Elena s-a măritat cu Gheorghe Coman și a primit drept zestre două holde de pămȃnt, mobilă, două paturi, un lavoar, covoare și altele.

Tanti Lenica a ţesut lepedee (cearceafuri pentru pat) din cȃnepă, feţe de masă, cuverturi de pat, ștergare. A trecut prin mȃinile sale fibra de cȃnepă din cȃmp, prin apa Vulcăniţei unde stătea ȋn maldăre cȃte două săptămȃni, la uscat ȋn curte, prin frȃngătoare și meliţă, prin piepteni, furcă de tors și fus, pȃnă ȋn Războiul de ţesut.

Elena a ȋmplinit vȃrsta Romȃniei Mari și a murit ȋn primăvara anului 2018. Ne-a lăsat zestrea sa, prin fiicele sale Georgeta Coltofeanu și Elena Popișter, care au donat ţesături lucrate de ea și unelte de prelucrat fibrele pentru a fi expuse ȋn Cetatea Feldioara şi în viitorul muzeu.

Războiul de ţesut a fost preluat ȋn toamna anului 2018 şi transportat la Liceul ,,Petru Rareș” unde a fost supus unor operaţii de conservare activă – desprăfuire, curăţire umedă, tratament anti-cari și consolidarea elementelor fragilizate, precum și refacerea unor elemente lipsă necesare pentru repunerea lui ȋn funcţiune.

După ce am parcurs toate etapele necesare ȋmpreună cu doamnele Violeta – Karmen Roman și Aurica Clinciu, războiul conservat și montat ȋmpreună cu elevii Liceului ,,Petru Rareș” coordonaţi de profesorul Călin Rușitaru, este funcţional! Mulțumim Primăriei Feldioara pentru susținere, ajutor și încredere!

Mulţumim tuturor celor care au făcut posibil ca războiul doamnei Elena Coman să ţeasă din nou, ducȃnd tradiţia mai departe, la Feldioara!

Vă invităm așadar purtȃnd IE sau port tradiţional, cu lucrul de mȃnă, unelte și materiale!

Veniţi cu voie bună și cȃte ceva de-ale gurii, după reţete tradiţionale, pentru cȃnd ne mai ȋndurăm să  lăsăm lucrul din mȃnă.” – Georgiana Gămălie.

Video: YouTube

Credit foto: Dan Strauti

Serbările Cetății Brașovului, ediția a 3-a

Serbările Cetății Brașovului vor avea loc în perioada 01 – 02 iunie 2019.

01 iunie 2019 – Ziua Internațională a Copilului
14.00 – Program artistic susținut de copii.

02 iunie 2019 – Maialul Junilor
12.00 – Parada portului popular (Traseu: Piața Sfatului – Piața Sfântul Ioan – Primărie – Dealul Cetății);
13.00 – Hora Junilor; Hora Unirii; Brașoveanca;
13.20 – Program de muzică populară susținut de clasa prof. George Muraru (Școala Populară de Artă Brașov);
14.30 – Program de dansuri și muzică popular susținut de Ansamblul Folcloric Cununa Bodului;
15.30 – Recital de muzică populară – Cosmina Adam;
16.15 – Program de dansuri și muzică popular susținut de Ansamblul Folcloric Transilvănean din Vulcan;
17.15 – Recital de muzică populară – Ionuț Langa;
18.00 – Program de dansuri și muzică popular susținut de Ansamblul Folcloric Măgura Codlea;
19.00 – Recital de muzică populară – Suzana și Daciana Vlad.

Casa Junilor: expoziția „Identitate națională, eleganță și vestimentație la românii din Brașov (1700-1939)” – galerie foto

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în parteneriat cu Societatea Junilor Brașovecheni și Asociația Șcheii Brașovului, a deschis expoziția itinerantă „Identitate națională, eleganță și vestimentație la românii din Brașov (1700-1939)” la Muzeul Casa Junilor din Brașov.

„Hainele românești au avut mereu o funcție de reprezentare și au jucat un rol însemnat la sărbătorile și la ceremoniile în care au fot implicați Junii și locuitorii din cartierele românești Șchei și Brașovechi în ultimele trei secole. Această funcție de reprezentare a asigurat conservarea și transmiterea acestui tip de port tradițional până în zilele noastre,” a declarat istoricul dr. Alexandru Stănescu.

Expoziția va fi deschisă în perioada 5 mai –  9 iunie 2019 și va putea fi vizitată între orele 11.00-17.00,  cu excepția zilelor de sâmbătă și de duminică.

Curator expoziție: dr. Alexandru Stănescu.

Credit foto: Dan Străuți

Coborârea Junilor în Cetate

Duminica Tomii, 5 Mai, este binecunoscută ca fiind ziua în care are loc tradiționala paradă călare a Junilor din Șchei Brasovului și Brașovul Vechi. Aceasta sărbătoare constituie cel mai însemnat eveniment tradițional al comunității brașovene, unul dintre rarele momente când publicul are ocazia să vadă cetele Junilor, cu cai frumos împodobiți cu șalanguri, cu juni îmbrăcați în costumele tradiționale, considerate a fi cel mai bogat și frumos port tradițional din România.

Sărbătoarea Junilor începe în jurul orelor 11:00 în Piața Unirii, când va avea loc plecarea Junilor spre Cetate. Junii vor urma traseul devenit tradițional în ultimul deceniu : str. Brâncoveanu – Barițiu – Piața Sfatului – Mureșenilor – bd. Eroilor – Republicii – Piața Sfatului – Apolonia Hirscher – str. Porții Șchei – Prundului – Piața Unirii – Pe Tocile – Podul Crețului – Pietrele lui Solomon.

În jurul orelor 14:00 Junii ajung la Pietrele lui Solomon, descalecă, apoi cânta Troparul Invierii și joacă hora Junilor, îndeplinind astfel vechile ritualuri stabilite de tradiție.

VIA: @juniibrasov

Ischler, desert de casă

Deși trăim în era informaticii, facem în așa fel încât ne folosim de tehnologia modernă să revitalizăm, să reconstituim șezătorile de odinioară. Cusăturile tradiționale, împletiturile, cântecele, dansurile și rețetele. Cercetăm, căutăm, revitalizăm trecutul, încercând să păstrăm esența. „Cine nu are bătrâni, să-și cumpere.” În aceste căutări, apelăm la înțelepciunea bunicilor noștri, la rude, la bătrânii satului, căci ei ne pot furniza informații neprețuite. În cadrul șezătorilor se reconstituie momente, obiceiuri din trecut, se fac schimburi de informații, de rețete.

Vă propun o rețetă pe care am primit-o cu ceva ani în urmă de la o prietenă dragă și care, în timp a căpătat diverse forme, în funcție de evenimentul pe care l-am pregătit sau la care am fost invitată.

Ischler

Aluatul: 3 gălbenușuri se freacă bine cu 200 gr zahăr, 6 linguri de lapte fierbinte, o lingură de amoniac (un plic de bicarbonat de amoniu). Se freacă bine cu 8 linguri de ulei și 2 plicuri de zahăr vanilat. Se adaugă 250 gr de făină (în ploaie) și se frământă bine. Se întinde o foaie subțire ca la tăiței și se taie cu paharul rondele care se coc la foc mic pe dosul tăvii.

Crema: 3 albușuri se bat bine cu 150 gr zahăr deasupra aburilor, se adaugă 2 linguri de cacao, 60 gr nuci măcinate.

Facultativ: gem. Glazura: 150 gr zahăr pudră, 2 linguri cacao, 2 linguri ulei, 3 linguri apă fierbinte.

Pofta buna!

Credit foto: Viviana Costan

Coasem Mărțisor cu motiv tradițional

Comunitatea „Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi” organizează la parterul Casei Junilor, respectiv Centrul de informare turistică, primul #atelier de primăvară, la care vă invităm să descoperiți #cusăturile și #motivele tradiționale românești, aplicate la realizarea unui #mărțișor.

Din partea noastră veti primi modelul de cusut – floare de crin inspirată de o cămașă de June Roșior din Șcheii Brașovului – în format tipărit și toate materiale necesare realizării mărțișorului cusut. La finalul evenimentului veți avea nu numai plăcerea realizării lucrului manual dar și aceea de a purta un #mărțișor realizat chiar de dumneavoastră.

Atelierul se adresează tuturor doritorilor, doamne, domnișoare sau domni, cu vârsta de minim 10 ani.

⌘ Cost atelier: 25 lei/participant sau 40 lei/2 persoane: mamă-fiică/fiu, bunică-nepoată/nepot, soț-soție, două surori, două verișoare, două prietene.
___________________________________
ÎNSCRIERI: prin mesaj cu titlul „Mărțișor” la adresa antonelalungu@yahoo.com, împreună cu datele dumneavoastră de contact (număr de telefon și nume complet). Veți primi un mesaj de confirmare a participării.

Mărţişorul este un simbol al primăverii, al revenirii la viaţă. La începuturi, acesta era reprezentat printr-o monedă, apoi s-a transformat în mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe o aţă. De 1 Martie, românii au obiceiul ca părinţii să lege copiilor la mână sau la gât câte o monedă, pentru ca aceştia să aibă noroc tot anul şi să fie sănătoşi. Punerea mărţişorului se face de obicei înainte de răsăritul soarelui. El este dăruit, în zilele noastre, în principal copiilor, fetelor şi femeilor, pentru a le proteja gingăşia şi sensibilitatea (sursa: legendeleromanilor.ro/).