Arhive etichetă: imaterial

La Feldioara se țese pânză la război

Cunoștințe adunate într-o viață sunt împărtășite cu răbdare, dragoste, perseverență, pasiune și migală tinerilor și tuturor celor care vor să cunoască și să stăpânească arta țesutului la război.

Tradiția și obiceiurile se uită dacă nu sunt transmise din generație în generație. Țesutul, o îndeletnicire obișnuită a omului până în era tehnologiei, a informației tinde să dispară.

La Feldioara meșteșugurile practicate de bunici mai trăiesc datorită unor membri din această comunitate.

În anul 2018, Elena Coman a donat comunității un război de țesut. Acesta a fost curățat, conservat, tratat, reparat și montat.

Elena s-a născut ȋn anul 1917 la Feldioara, fiind cea mai mică dintre cei șapte copii ai parinţilor săi – Elena și Gheorghe Badiu, plugari. La 20 de ani, Elena s-a măritat cu Gheorghe Coman și a primit drept zestre două holde de pămȃnt, mobilă, două paturi, un lavoar, covoare și altele.

Tanti Lenica a ţesut lepedee (cearceafuri pentru pat) din cȃnepă, feţe de masă, cuverturi de pat, ștergare. A trecut prin mȃinile sale fibra de cȃnepă din cȃmp, prin apa Vulcăniţei unde stătea ȋn maldăre cȃte două săptămȃni, la uscat ȋn curte, prin frȃngătoare și meliţă, prin piepteni, furcă de tors și fus, pȃnă ȋn Războiul de ţesut.

Elena a ȋmplinit vȃrsta Romȃniei Mari și a murit ȋn primăvara anului 2018. Ne-a lăsat zestrea sa, prin fiicele sale Georgeta Coltofeanu și Elena Popișter, care au donat ţesături lucrate de ea și unelte de prelucrat fibrele pentru a fi expuse ȋn Cetatea Feldioara şi în viitorul muzeu.

Războiul de ţesut a fost preluat ȋn toamna anului 2018 şi transportat la Liceul ,,Petru Rareș” unde a fost supus unor operaţii de conservare activă – desprăfuire, curăţire umedă, tratament anti-cari și consolidarea elementelor fragilizate, precum și refacerea unor elemente lipsă necesare pentru repunerea lui ȋn funcţiune.

După ce am parcurs toate etapele necesare ȋmpreună cu doamnele Violeta – Karmen Roman și Aurica Clinciu, războiul conservat și montat ȋmpreună cu elevii Liceului ,,Petru Rareș” coordonaţi de profesorul Călin Rușitaru, este funcţional! Mulțumim Primăriei Feldioara pentru susținere, ajutor și încredere!

Mulţumim tuturor celor care au făcut posibil ca războiul doamnei Elena Coman să ţeasă din nou, ducȃnd tradiţia mai departe, la Feldioara!

Vă invităm așadar purtȃnd IE sau port tradiţional, cu lucrul de mȃnă, unelte și materiale!

Veniţi cu voie bună și cȃte ceva de-ale gurii, după reţete tradiţionale, pentru cȃnd ne mai ȋndurăm să  lăsăm lucrul din mȃnă.” – Georgiana Gămălie.

Video: YouTube

Credit foto: Dan Strauti

Serbările Cetății Brașovului, ediția a 3-a

Serbările Cetății Brașovului vor avea loc în perioada 01 – 02 iunie 2019.

01 iunie 2019 – Ziua Internațională a Copilului
14.00 – Program artistic susținut de copii.

02 iunie 2019 – Maialul Junilor
12.00 – Parada portului popular (Traseu: Piața Sfatului – Piața Sfântul Ioan – Primărie – Dealul Cetății);
13.00 – Hora Junilor; Hora Unirii; Brașoveanca;
13.20 – Program de muzică populară susținut de clasa prof. George Muraru (Școala Populară de Artă Brașov);
14.30 – Program de dansuri și muzică popular susținut de Ansamblul Folcloric Cununa Bodului;
15.30 – Recital de muzică populară – Cosmina Adam;
16.15 – Program de dansuri și muzică popular susținut de Ansamblul Folcloric Transilvănean din Vulcan;
17.15 – Recital de muzică populară – Ionuț Langa;
18.00 – Program de dansuri și muzică popular susținut de Ansamblul Folcloric Măgura Codlea;
19.00 – Recital de muzică populară – Suzana și Daciana Vlad.

Casa Junilor: expoziția „Identitate națională, eleganță și vestimentație la românii din Brașov (1700-1939)” – galerie foto

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în parteneriat cu Societatea Junilor Brașovecheni și Asociația Șcheii Brașovului, a deschis expoziția itinerantă „Identitate națională, eleganță și vestimentație la românii din Brașov (1700-1939)” la Muzeul Casa Junilor din Brașov.

„Hainele românești au avut mereu o funcție de reprezentare și au jucat un rol însemnat la sărbătorile și la ceremoniile în care au fot implicați Junii și locuitorii din cartierele românești Șchei și Brașovechi în ultimele trei secole. Această funcție de reprezentare a asigurat conservarea și transmiterea acestui tip de port tradițional până în zilele noastre,” a declarat istoricul dr. Alexandru Stănescu.

Expoziția va fi deschisă în perioada 5 mai –  9 iunie 2019 și va putea fi vizitată între orele 11.00-17.00,  cu excepția zilelor de sâmbătă și de duminică.

Curator expoziție: dr. Alexandru Stănescu.

Credit foto: Dan Străuți

Coborârea Junilor în Cetate

Duminica Tomii, 5 Mai, este binecunoscută ca fiind ziua în care are loc tradiționala paradă călare a Junilor din Șchei Brasovului și Brașovul Vechi. Aceasta sărbătoare constituie cel mai însemnat eveniment tradițional al comunității brașovene, unul dintre rarele momente când publicul are ocazia să vadă cetele Junilor, cu cai frumos împodobiți cu șalanguri, cu juni îmbrăcați în costumele tradiționale, considerate a fi cel mai bogat și frumos port tradițional din România.

Sărbătoarea Junilor începe în jurul orelor 11:00 în Piața Unirii, când va avea loc plecarea Junilor spre Cetate. Junii vor urma traseul devenit tradițional în ultimul deceniu : str. Brâncoveanu – Barițiu – Piața Sfatului – Mureșenilor – bd. Eroilor – Republicii – Piața Sfatului – Apolonia Hirscher – str. Porții Șchei – Prundului – Piața Unirii – Pe Tocile – Podul Crețului – Pietrele lui Solomon.

În jurul orelor 14:00 Junii ajung la Pietrele lui Solomon, descalecă, apoi cânta Troparul Invierii și joacă hora Junilor, îndeplinind astfel vechile ritualuri stabilite de tradiție.

VIA: @juniibrasov

Ischler, desert de casă

Deși trăim în era informaticii, facem în așa fel încât ne folosim de tehnologia modernă să revitalizăm, să reconstituim șezătorile de odinioară. Cusăturile tradiționale, împletiturile, cântecele, dansurile și rețetele. Cercetăm, căutăm, revitalizăm trecutul, încercând să păstrăm esența. „Cine nu are bătrâni, să-și cumpere.” În aceste căutări, apelăm la înțelepciunea bunicilor noștri, la rude, la bătrânii satului, căci ei ne pot furniza informații neprețuite. În cadrul șezătorilor se reconstituie momente, obiceiuri din trecut, se fac schimburi de informații, de rețete.

Vă propun o rețetă pe care am primit-o cu ceva ani în urmă de la o prietenă dragă și care, în timp a căpătat diverse forme, în funcție de evenimentul pe care l-am pregătit sau la care am fost invitată.

Ischler

Aluatul: 3 gălbenușuri se freacă bine cu 200 gr zahăr, 6 linguri de lapte fierbinte, o lingură de amoniac (un plic de bicarbonat de amoniu). Se freacă bine cu 8 linguri de ulei și 2 plicuri de zahăr vanilat. Se adaugă 250 gr de făină (în ploaie) și se frământă bine. Se întinde o foaie subțire ca la tăiței și se taie cu paharul rondele care se coc la foc mic pe dosul tăvii.

Crema: 3 albușuri se bat bine cu 150 gr zahăr deasupra aburilor, se adaugă 2 linguri de cacao, 60 gr nuci măcinate.

Facultativ: gem. Glazura: 150 gr zahăr pudră, 2 linguri cacao, 2 linguri ulei, 3 linguri apă fierbinte.

Pofta buna!

Credit foto: Viviana Costan

Coasem Mărțisor cu motiv tradițional

Comunitatea „Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi” organizează la parterul Casei Junilor, respectiv Centrul de informare turistică, primul #atelier de primăvară, la care vă invităm să descoperiți #cusăturile și #motivele tradiționale românești, aplicate la realizarea unui #mărțișor.

Din partea noastră veti primi modelul de cusut – floare de crin inspirată de o cămașă de June Roșior din Șcheii Brașovului – în format tipărit și toate materiale necesare realizării mărțișorului cusut. La finalul evenimentului veți avea nu numai plăcerea realizării lucrului manual dar și aceea de a purta un #mărțișor realizat chiar de dumneavoastră.

Atelierul se adresează tuturor doritorilor, doamne, domnișoare sau domni, cu vârsta de minim 10 ani.

⌘ Cost atelier: 25 lei/participant sau 40 lei/2 persoane: mamă-fiică/fiu, bunică-nepoată/nepot, soț-soție, două surori, două verișoare, două prietene.
___________________________________
ÎNSCRIERI: prin mesaj cu titlul „Mărțișor” la adresa antonelalungu@yahoo.com, împreună cu datele dumneavoastră de contact (număr de telefon și nume complet). Veți primi un mesaj de confirmare a participării.

Mărţişorul este un simbol al primăverii, al revenirii la viaţă. La începuturi, acesta era reprezentat printr-o monedă, apoi s-a transformat în mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe o aţă. De 1 Martie, românii au obiceiul ca părinţii să lege copiilor la mână sau la gât câte o monedă, pentru ca aceştia să aibă noroc tot anul şi să fie sănătoşi. Punerea mărţişorului se face de obicei înainte de răsăritul soarelui. El este dăruit, în zilele noastre, în principal copiilor, fetelor şi femeilor, pentru a le proteja gingăşia şi sensibilitatea (sursa: legendeleromanilor.ro/).

“Comorile lazilor de zestre din Poarta Carpatilor”

In perioada iulie-noiembrie 2018, echipa Centrului de Ecologie Montana a derulat proiectul cultural “Comorile lăzilor de zestre din Poarta Carpaților”, co-finantat de Administrația Fondului Cultural Național, aria tematica Patrimoniul cultural imaterial.

Cutreierând satele branene, autorii proiectului au descoperit prin lăzile de zestre ale bunicilor bogăția patrimoniului textil specific zonei (piese de port popular, scoarte si covoare etc.), păstrat in credința ca moștenirea e sfântă, este de la mama, bunica sau străbunica.

Observând ca mai sunt oameni care păstrează, colecționează si conserva prin mici colecții particulare aceste piese, alături de alte piese de patrimoniu etnografic, autorii proiectului si-au propus stimularea interesului întregii comunități pentru păstrarea si promovarea acestor valori identitare prin purtarea la sărbători sau cu prilejul unor evenimente culturale care marchează momente de referință din viata satului.

Pe perioada proiectului s-au creat doua rute culturale de punere in valoare a patrimoniului cultural material si imaterial din Poarta Carpaților, care au fost inaugurate si promovate in octombrie si noiembrie, cu ajutorul Administrației Fondului Cultural Național si a Ministerului Turismului, prin doua infotripuri adresate persoanelor influente din zona turismului cultural național. Cele doua rute au fost popularizate prin intermediul unei hărți tipărită in 2000 de exemplare.

Întreaga acțiune de documentare cu caracter etnografic si vizual a costumelor tradiționale branene a fost transpusa sub forma unei broșuri culturale care evidențiază frumusețea si unicitatea elementelor de port, punând accent pe detaliile cusăturilor pieselor de costum, țesături si simbolistica.

Brosura va fi disponibila in format digital pe website-ul Centrului de Ecologie Montana (https://cem.ro), in limbile română, engleză și germană, dar și în format tipărit, in limba romana – exemplare diseminate în biblioteci, cercetători din domeniul etnografic, păstrătorilor de comori din patrimoniul textil romanesc, si participanților si localnicilor implicați in activitățile proiectului.

Toate aceste bogații ale patrimoniului textil din zona Fundata-Moieciu-Bran au fost expuse la Centrul de Informare Turistica Poarta Schei, Brașov, in perioada 16-28 Octombrie, vizitatorii putând admira pe lângă fotografii si câteva costume autentice provenite din colecții particulare, unele dintre ele fiind vechi de peste 100 de ani.

Expoziția a avut rolul de a promova costumul tradițional din Bran surprins de artistul fotograf, dar si expunerea unor elemente de port tradițional pentru ca publicul participant sa vizualizeze pe viu caracteristicile acestor costume si elementele de unicitate specifice.

Expoziția itineranta este deschisă publicului bucureștean in perioada 14 -23 noiembrie, într-o locație neconvențională din Centrul Vechi.
Proiectul are o finalitate practică pentru că identifică piesele de patrimoniu etnografic, oferă modalități de conservare și promovare a acestuia și, totodată, urmărește reactivarea meșteșugurilor casnice, ceea ce va conduce la păstrarea specificului cultural local alături de alte valori identitare tradiționale.

Detalii găsiți și pe:
– facebook.com/ Comorile lăzilor de zestre din Poarta Carpaților

Video: YouTube

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

#ComorileLazilordeZestre #PoartaCarpatilor #AFCN

Expoziția Simboluri și motive de pe ii în spațiul românesc

Cu ocazia Centenarului Marii Uniri, miercuri, 19 septembrie, la orele 18.00, la Casa Junilor din Brașov (strada Prundului 1, parter) se deschide Expoziția Simboluri și motive de pe ii în spațiul românesc. Expoziția reunește 100 de modele de cusături de pe ii, din toate regiunile românești, cusute de grupul Șezătoare la Brașov și Harta Centenară, o hartă a României și Basarabiei de mari dimensiuni, cu motive tradiționale reprezentative pentru fiecare din județele țării, cusută manual pe o pânză de mari dimensiuni (2,1 m x 1,5 m), de către doamnele din grupurile Șezătoare în Șchei și Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi.

La realizarea acestor exponate au contribuit în jur de 100 de doamne, iar intenția Hărții Centenare și a celor 100 de modele de cusături înrămate este aceea a unirii zonelor geografice prin intermediul simbolurilor prezente pe ie, cămașa tradițională a României.

De asemenea, la orele 16.00, în aceeași zi, la Casa Junilor are loc un atelier de cusături adresat copiilor, la care se va coase o cocardă cu un model special, dedicat centenarului.

Harta Centenară, realizată de Șezătoare în Șchei şi Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi.

Harta ilustrează prin cusături aplicate, motive tradiționale din toată România, dar și din Basarabia, iar graniţelele  sunt cusute în culorile tricolorului.  De asemenea, în centrul hărții se află o cusătură cu logo-ul oficial al Centenarului 1918-2018. 
 
„Harta Centenară este un proiect pe care noi l-am gândit cu respect pentru străbunicile, bunicile şi mamele noastre -care poate au cusut aşteptându-şi soţii să se întoarcă din Război, cu folos pentru noi – să îl lucrăm cu drag de România şi măcar pentru încă o generaţie – să poată admira motivele româneşti.
La acest proiect au cusut  30 de femei  din Brașov, Basarabia și din țară, care și-au dorit să contribuie, fie că stăpânesc arta cusutului sau au deprins-o cu această ocazie.
Vreme de câteva luni, în fiecare zi de joi, participantele au cusut împreună la Casa Junilor – pe rând, la conturul hărții și individual la realizarea modelelor din fiecare județ. Spre bucuria noastră, la cusut s-au alăturat câteva doamne din Republica Moldova și din țară.” – Antonela Lungu, coordonatoarea proiectului Harta Centenară.  
Șezătoare în Șcheii Brașovului este un grup  care, prin întâlnirile de tip șezătoare, își propune să aducă în atenție portul tradițional din Șcheii Brașovului, să recupereze și să descifreze motive tradiționale din acest vechi cartier al Brașovului și să revitalizeze meșteșuguri care din păcate, aici au fost date uitării: găitănăritul, cusutul de mâna, țesutul.   

 „Motive Tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi”, este o comunitate care își dorește să aducă un aport la transmiterea și păstrarea în timp a motivelor tradiționale românești, săsești și ungurești din zona Brașovului. Eforturile echipei se concentrează asupra culegerii de motive tradiționale rare, transferul acestora în format digital și în organizarea de ateliere de cusături prin care aceste motive sunt restituite comunității.  

Centenar 1918-2018 în 100 de modele de la strămoși moștenire, proiect realizat de grupul „Șezătoare la Brașov”
 
Cele 100 de modele cusute și înrămate, câte 10 cusături reprezentative din Banat, Basarabia, Bucovina, Crișana, Dobrogea, Maramureș, Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania, sunt realizate pe eșantioane de pânză cu dimensiunea de 14 x 10 cm. La realizarea cusăturilor s-au folosit, la fel ca în trecut, materiale naturale: bumbac, lână, cânepă, in, mătase și în unele cazuri paiete și fir auriu sau argintiu.
 
Fiecare lucrare este etichetată și astfel aflăm informații prețioase referitoare la zona de proveniență a modelului și dacă obiectul de pe care a fost replicat încă există și în colecția cui se află. De altfel este specificat de unde a fost preluat modelul – în cazul cărților și cine s-a îngrijit de coaserea modelului înrămat.
 
 „Șezătoare la Brașov” este un proiect pornit în comunitatea brașoveană, a luat naștere la Biblioteca Județeană Brașov în 21 februarie 2015, inițiat de un grup de 12 persoane iubitoare de port popular, iar, cu ajutorul platformei Facebook, grupul numără astăzi peste 1895 de membri de toate vârstele, din Brașov, din orașele și satele județului, din alte județe și chiar din afara țării.
Credit foto: Viviana Costan Moiseanu
Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Ziua Internationala a Crosetatului, 8-9 septembrie 2018

Ziua Internationala a Crosetatului, 8-9 septembrie 2018 la Coresi Shopping Resort

Pentru a sarbatori un frumos si drag mestesug, vechi pe meleagurile noastre, in luna septembrie , avem un festival ajuns deja la a III-a editie. Artizani din Brasov si din tara, vin sa prezinte creatiile lor.

Parada articolelor vestimentare crosetate este un punct central al festivalului din acest an.

Bratarile tricolore trimise din toate colturile tarii se vor uni intr-un urias lant al bratarilor tricolore. Pana la aceasta data avem 692 de bratari tricolore ajunse la destinatie.

O multime de copii vor beneficia de ateliere de creatie si multa veselie.

Pentru a intregi evenimentul, o lansare de carte isi face loc frumos.

Gazdele au pus la dispozitie spatiu generos si asigura copiilor mici surprize.

Sponsorii evenimentului au pus la dispozitie firele necesare, rechizite cat si premiile pentru concursul bratarilor tricolore.

Avem fire colorate, crosete o multime, veselia e garantata.

Desfasurarea activitatilor:

Sambata 8 septembrie:
Ora 11: deschiderea festivalului
Ora 12: atelier de cusaturi pe etamina – 6 locuri – indrumator: Alina Delcea – interval orar: 12-13,30
Ora 14: parada artizanilor la scena, doamnele artiste in arta crosetatului vor defila pe scena Coresi in vestimentatii sau cu accesorii crosetate
Ora 15,30: incepem unirea bratarilor in lantul urias
Ora 15,50: premierea castigatorilor concursului de bratari tricolore
Ora 16: atelier de crosetat – indrumator Gabriela Bularca – interval orar: 16-17,30
Ora 17,45: concurs de indemanare in manuirea crosetei
Ora 18: inchiderea primei zile de festival

Duminica 9 septembrie:
Ora 11: deschiderea zilei a doua + lucrul la lant
Ora 12: atelier impletituri din panuse – 6 locuri – indrumator: Valeria Neuvirt – interval orar: 12-13.30
Ora 13,30: lansare de carte Oana Tenie
Ora 14: atelier de pictura pe sticla – 6 locuri – indrumator: Cornel Sculean – inteval orar: 14-15,30
Ora 15: intindem lantul urias prin Coresi
Ora 16: atelier broderie – 6 locuri – indrumator: Liliana Soare – interval orar: 16-17,30
Ora 18: premierea voluntarilor
Inchidere festival

Pe tot parcursul festivalului vom croseta, vom avea un targ frumos cu produse lucrate cu drag, vom rade, si vom aprecia fiecare minut petrecut impreuna.

Cu drag,
Gabriela Bularca

Urmele mocanilor săceleni în „California românească”/Basarabia

Transhumanța, un mod de viata și o tradiție, a murit. Chiar dacă azi mai vedem turme de oi și ciobani, factorul politic reușește să distrugă prin legi neinspirate ceea ce a mai rămas din obiceiurile ancestrale. În lupta cu tehnologia am mai pierdut o bătălie.

Chiar și asa există oameni de suflet și cu dragoste de țară care caută și pun în valoare datinile comunităților din care fac parte.

Expoziția Urmele mocanilor săceleni în „California românească”/Basarabia, găzduită de Muzeul de Etnografie Brașov, este partea a doua a studiului transhumanței în zona celor șapte sate săcelene, prima expoziție pe această temă fiind „Urmele mocanilor săceleni în Dobrogea” . (2013)

Expoziția prezintă câteva familii de mocani din Săcele: Voinea, Aldea, Circa, Șerban-Mocanu, Tătaru și Beșleagă, și totodată familia Gologan, toți oieri vestiți, gospodari cu rost, respectați și cu dragoste de țară.

Mocanii săceleni păşteau oile din primavară până în toamnă pe păşunile alpine de pe versantele transilvănene, muntene şi moldovene ale Carpaţilor şi le iernau de toamna până primavara în Bărăgan şi bălţile Dunării. Rolul lor în dezvoltarea economică, socială şi culturală  a aşezărilor din Dobrogea și Basarabia a fost unul pregnant.

Urmele lor au rămas până astăzi în memoria locuitorilor, pe cruci în cimitire, în înscrisuri, în edificii, în nume de străzi. Mocanii n-au adus cu ei doar turmele de oi, dar și graiul românesc, datinile, obiceiurile și cântecele lor care s-au regăsit în timp în satele dunărene și dobrogene.

Prin pasul Bratocea, mocanii, străbăteau în  pășunile Carpaților, ajungând cu turmele lor la munte, vara, iar iarna o parte din ei coborau cu oile spre ținuturile de stepă și Bălțile Dunării, Nistrului sau a Tisei, cutreierând până în secolul al XVIII-lea şi al XIX-lea tot întinsul Bărăganului,  Dobrogea și Basarabia, unii ajungând și mai departe, până în Crimeea, Caucaz, avântându-se chiar prin Turcia spre Macedonia.


Video: YouTube

Credit foto: Dan Strauti