Arhive etichetă: imaterial

Muzeul „Vatra Hărmanului”, universul satului românesc (video și foto)

Universul satului românesc , stilul de viață, evoluția socială și culturală se regăsesc sub cupola Muzeului  „Vatra Hărmanului”.

O varietate aparte de costume populare cu semnificații spirituale, istorice și culturale te însoțesc la fiecare pas prin muzeu. Martore ale credinței, dragostei și măiestriei, costumele populare sunt o parte din ADN-ul identității noastre. Privindu-le poți să înțelegi modul de viață și de manifestare a celor care ne-au deschis calea.  Bucuria răsfățului vizual este însoțită de colecția de ouă încondeiate sau a icoanelor pe sticlă.

Războaie de țesut, unelte de uz gospodăresc, furci de tors, linguri, polițe, lavițe, capete de paturi, paturi, blidare, cuiere, rafturi, dulapuri, mese, leagănul, cuptorul pentru copt colaci sau pită, ciubere, bănci lungi cu spătar,  taburete din lemn, scaune cu sau fără spătar, lăzi de zestre sau lăzi cu suprafețe pictate (scrinul) în care se păstrau hainele sau alimentele, lepedeie înflorate (cearceafuri) din lână sau bumbac, perne ornate, vase de ceramică, costume populare, cojoace, încălțări, măștile de strigoi  se regăsesc într-un inventar bogat.

Alfabet de semne și motive ale Soarelui, Lunii, în formă de romb, cerc sau rozetă, ale crucii, bradului, spicului sau ale roții se regăsesc în formă simplă sau complexă pe mobilier, costume sau ouăle încondeiate. Compoziție magică,  arta țărănească este extinsă la cruci, troițe, pridvoare, stâlpi și rame de ferestre.

Munca, străduința și efortul celor care nu-și uită rădăcinile este de apreciat și de respectat. Neapărat trebuie să vă faceți timp și să vizitați acest loc unde te poți bucura de armonia și intimitatea casei țărănești.

Muzeul „Vatra Hărmanului” se află la 11 km-tri de localitatea Brașov – str. Pieții nr. 1, la 50 de metri de Biserica Fortificată Hărman. Adrian Micu, custode muzeu.

Video:  YouTube

Credit foto: Dan Străuți

 

RomânIA Autentică în straie de festival la ediţia a IV-a

Devenit o tradiţie, Festivalul RomânIA Autentică, ajuns la cea de-a patra ediţie, s-a desfăşurat în ajun de Sânziene, în 23 iunie 2019. Potrivit formei care l-a conscrat, festivalul a ajuns la iubitorii de autentic în trei locuri simultan, Hobiţa, Iaşi şi Braşov, marcând astfel reunirea celor trei provincii româneşti într-o horă simbolică a tradiţiilor româneşti.

Născut din visul de a pune la adevărata valoare tezaurul naţional de tradiţii, festivalul a devenit un prilej de recunoaştere a frumuseţii şi talentului nostru popular autentic din partea miilor de participanţi.

Evenimentul este organizat de Asociația Națională a Antreprenorilor, Federaţia Patronatelor Femeilor Antreprenor, Primăria Municipiului Braşov, Primăria Municipiului Iaşi, Primăria și Consiliul Local Peştişani, Flori de ie, Patronatul Femeilor din Meșteșugărit, Iaşi Oraş Regal, Asociaţia Art Meşteşugurile Prutului, Iaşi Capitala Istorică a României, Iaşi Capitala Tineretului din România 2019-2020.

RomânIA Autentică coagulează într-un eveniment unic pentru ţara noastră Oltenia, Moldova şi Transilvania, cu tot ce au mai reprezentativ din aria păstrării şi valorificării folclorului românesc, a tradiţiilor şi meşteşugurilor. Au fost admiraţi creatori şi păstrători de tradiţii, colecţionari, interpreţi şi dansatori, uniţi de bucuria de a descoperi şi reevalua comorile poporului român,

Acest eveniment recurent reuşeşte de fiecare dată să confere adevărata dimensiune a valorii pentru o unică panoplie de tradiții și a obiceiuri, tezaure vii – meşteşugari, interpreţi vocali şi instrumentali, artişti cu inima şi sufletul confundate cu fiinţa noastră naţională.

Devenit un festival de suflet pentru mii de români, evenimentul triplu atrage an de an numeroşi turişti străini care fac astfel cunoştinţă cu o civilizaţie profund ancorată în valori estetice şi spirituale, o carte de vizită ce contrazice percepţia eronată asupra poporului român.

 „Acum patru ani a luat naștere proiectul RomânIA Autentică. Mi-am dorit din tot sufletul să găsesc oameni care să înțeleagă și să vibreze la fel ca noi și să îi învățăm să facă diferența dintre o așa zisă #ieromânescă #madeinChina și una realizată cu trudă de către româncele noastre. Am organizat an de an ateliere de meștesugărit, am încondeiat ouă, mărgelit, legat nojițe, cusut, pictat icoane și cu toate acestea încă suntem departe de adevăr,“ a spus Cristina Chiriac, iniţiatoarea evenimentului. „Sigur, adevărul are conotații diferite și tot la fel de sigur este că nu deținem adevărul absolut. Din păcate cel mai mult mă întristează acei oameni care nu înțeleg că decât să faci un lucru prost mai bine nu îl mai faci deloc. Anul acesta, a fost (cred) cel mai greu de până acum și le mulțumesc celor care au crezut în noi și nu au pregetat să ne întindă o mână de ajutor,“ a completat ea.

RomânIA Autentică – reper pentru România frumoasă

Festivalul este dedicat în aceeşi măsură iubitorilor de frumos tradiţional românesc şi meşteşugarilor, continuatori ai tradiţiilor valoroase ale poporului nostru, care prin măiestria şi dragostea cu care se apleacă spre trecut, duc mai departe comorile străbunilor ce au ştiut să împletească în perfectă armonie utilitarul cu rafinamentul artistic. În cele trei spaţii de desfăşurare ale festivalului au fost invitaţi meşteşugari din întreaga ţară. Ei au expus realizările şi preocupările lor în cadrul atelierelor de creaţie destinate publicului, iar participanţii s-au iniţiat în tainele unora dintre meşteşuguri, cum e olăritul, sculptura, torsul lânii sau cusăturile populare.

La Iaşi, meşteşugarii se vor bucura de cinci zile, între 20 şi 24 iunie, când iubitorii de tradiţii vor putea admira în cadrul Târgului meşterilor populari, cele mai reprezentative creaţii ale mâinilor îndemânatice din Moldova, dar şi din alte zone ale ţării. La Braşov, peste 40 de meşteri au expus în  cadrul târgului care s-a defaşurat pe 22 şi 23 iunie in Piata Sfatului.

Ca manieră de activitate meşteşugarii sunt asimilaţi antreprenorilor, dar importanţa activităţii lor de arhivari şi creatori are nevoie de susţinuţinere şi promovare, pentru a proteja munca şi efortul lor de invazia falsurilor şi a prostului gust vândute sub cămaşa mizeră a unui autentic simulat.

Meşteşugarii au nevoie de o lege proprie, iar o susţinere consecventă a meşteşugăritului poate constitui, de asemenea, şi o sursă economică importantă pentru zonele bine reprezentate din acest punct de vedere, pentru dezvoltarea turismului rural.

Din eveniment nu puteau lipsi nici spectacolele folclorice, iar pe cele trei scene au urcat artişti prestigioşi, reprezentanţi ai muzicii şi dansului popular.

Mariuca Mihăilescu a fost gazda festivalului RomanIA Autentică de la Hobiţa, unde scena a fost insufleţită de ansambluri folclorice şi interpreţi consacraţi de muzică populară.

La Iasi a concertat Orchesta Lăutarii, condusă de maestrul Nicolae Botgros și Ion Paladi, Laura Lavric, Viorica Macovei şi mulţi alţii.

La Braşov, George Muraru i-a introdus în scenă pe Junii Braşovului alături de numeroşi interpreţi şi ansambluri din inima României.

Ziua de 23 iunie 2019 este rezervată Festivalului RomânIA Autentică, un proiect născut din dragoste de neam, patrie, artă şi frumos şi iniţiat de Cristina Chiriac, preşedintele Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin.

Hobiţa, Iaşi, Braşov sunt cele trei capitale ale sufletului românesc unde oamneii au fost invitaţi să îmbrace Ia, singurul bilet necesar pentru a participa la sărbătoarea bogăţiei spirituale a acestor meleaguri cu bogăţii încă nedescoperite.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

La Feldioara se țese pânză la război

Cunoștințe adunate într-o viață sunt împărtășite cu răbdare, dragoste, perseverență, pasiune și migală tinerilor și tuturor celor care vor să cunoască și să stăpânească arta țesutului la război.

Tradiția și obiceiurile se uită dacă nu sunt transmise din generație în generație. Țesutul, o îndeletnicire obișnuită a omului până în era tehnologiei, a informației tinde să dispară.

La Feldioara meșteșugurile practicate de bunici mai trăiesc datorită unor membri din această comunitate.

În anul 2018, Elena Coman a donat comunității un război de țesut. Acesta a fost curățat, conservat, tratat, reparat și montat.

Elena s-a născut ȋn anul 1917 la Feldioara, fiind cea mai mică dintre cei șapte copii ai parinţilor săi – Elena și Gheorghe Badiu, plugari. La 20 de ani, Elena s-a măritat cu Gheorghe Coman și a primit drept zestre două holde de pămȃnt, mobilă, două paturi, un lavoar, covoare și altele.

Tanti Lenica a ţesut lepedee (cearceafuri pentru pat) din cȃnepă, feţe de masă, cuverturi de pat, ștergare. A trecut prin mȃinile sale fibra de cȃnepă din cȃmp, prin apa Vulcăniţei unde stătea ȋn maldăre cȃte două săptămȃni, la uscat ȋn curte, prin frȃngătoare și meliţă, prin piepteni, furcă de tors și fus, pȃnă ȋn Războiul de ţesut.

Elena a ȋmplinit vȃrsta Romȃniei Mari și a murit ȋn primăvara anului 2018. Ne-a lăsat zestrea sa, prin fiicele sale Georgeta Coltofeanu și Elena Popișter, care au donat ţesături lucrate de ea și unelte de prelucrat fibrele pentru a fi expuse ȋn Cetatea Feldioara şi în viitorul muzeu.

Războiul de ţesut a fost preluat ȋn toamna anului 2018 şi transportat la Liceul ,,Petru Rareș” unde a fost supus unor operaţii de conservare activă – desprăfuire, curăţire umedă, tratament anti-cari și consolidarea elementelor fragilizate, precum și refacerea unor elemente lipsă necesare pentru repunerea lui ȋn funcţiune.

După ce am parcurs toate etapele necesare ȋmpreună cu doamnele Violeta – Karmen Roman și Aurica Clinciu, războiul conservat și montat ȋmpreună cu elevii Liceului ,,Petru Rareș” coordonaţi de profesorul Călin Rușitaru, este funcţional! Mulțumim Primăriei Feldioara pentru susținere, ajutor și încredere!

Mulţumim tuturor celor care au făcut posibil ca războiul doamnei Elena Coman să ţeasă din nou, ducȃnd tradiţia mai departe, la Feldioara!

Vă invităm așadar purtȃnd IE sau port tradiţional, cu lucrul de mȃnă, unelte și materiale!

Veniţi cu voie bună și cȃte ceva de-ale gurii, după reţete tradiţionale, pentru cȃnd ne mai ȋndurăm să  lăsăm lucrul din mȃnă.” – Georgiana Gămălie.

Video: YouTube

Credit foto: Dan Strauti

Serbările Cetății Brașovului, ediția a 3-a

Serbările Cetății Brașovului vor avea loc în perioada 01 – 02 iunie 2019.

01 iunie 2019 – Ziua Internațională a Copilului
14.00 – Program artistic susținut de copii.

02 iunie 2019 – Maialul Junilor
12.00 – Parada portului popular (Traseu: Piața Sfatului – Piața Sfântul Ioan – Primărie – Dealul Cetății);
13.00 – Hora Junilor; Hora Unirii; Brașoveanca;
13.20 – Program de muzică populară susținut de clasa prof. George Muraru (Școala Populară de Artă Brașov);
14.30 – Program de dansuri și muzică popular susținut de Ansamblul Folcloric Cununa Bodului;
15.30 – Recital de muzică populară – Cosmina Adam;
16.15 – Program de dansuri și muzică popular susținut de Ansamblul Folcloric Transilvănean din Vulcan;
17.15 – Recital de muzică populară – Ionuț Langa;
18.00 – Program de dansuri și muzică popular susținut de Ansamblul Folcloric Măgura Codlea;
19.00 – Recital de muzică populară – Suzana și Daciana Vlad.

Casa Junilor: expoziția „Identitate națională, eleganță și vestimentație la românii din Brașov (1700-1939)” – galerie foto

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în parteneriat cu Societatea Junilor Brașovecheni și Asociația Șcheii Brașovului, a deschis expoziția itinerantă „Identitate națională, eleganță și vestimentație la românii din Brașov (1700-1939)” la Muzeul Casa Junilor din Brașov.

„Hainele românești au avut mereu o funcție de reprezentare și au jucat un rol însemnat la sărbătorile și la ceremoniile în care au fot implicați Junii și locuitorii din cartierele românești Șchei și Brașovechi în ultimele trei secole. Această funcție de reprezentare a asigurat conservarea și transmiterea acestui tip de port tradițional până în zilele noastre,” a declarat istoricul dr. Alexandru Stănescu.

Expoziția va fi deschisă în perioada 5 mai –  9 iunie 2019 și va putea fi vizitată între orele 11.00-17.00,  cu excepția zilelor de sâmbătă și de duminică.

Curator expoziție: dr. Alexandru Stănescu.

Credit foto: Dan Străuți

Coborârea Junilor în Cetate

Duminica Tomii, 5 Mai, este binecunoscută ca fiind ziua în care are loc tradiționala paradă călare a Junilor din Șchei Brasovului și Brașovul Vechi. Aceasta sărbătoare constituie cel mai însemnat eveniment tradițional al comunității brașovene, unul dintre rarele momente când publicul are ocazia să vadă cetele Junilor, cu cai frumos împodobiți cu șalanguri, cu juni îmbrăcați în costumele tradiționale, considerate a fi cel mai bogat și frumos port tradițional din România.

Sărbătoarea Junilor începe în jurul orelor 11:00 în Piața Unirii, când va avea loc plecarea Junilor spre Cetate. Junii vor urma traseul devenit tradițional în ultimul deceniu : str. Brâncoveanu – Barițiu – Piața Sfatului – Mureșenilor – bd. Eroilor – Republicii – Piața Sfatului – Apolonia Hirscher – str. Porții Șchei – Prundului – Piața Unirii – Pe Tocile – Podul Crețului – Pietrele lui Solomon.

În jurul orelor 14:00 Junii ajung la Pietrele lui Solomon, descalecă, apoi cânta Troparul Invierii și joacă hora Junilor, îndeplinind astfel vechile ritualuri stabilite de tradiție.

VIA: @juniibrasov

Ischler, desert de casă

Deși trăim în era informaticii, facem în așa fel încât ne folosim de tehnologia modernă să revitalizăm, să reconstituim șezătorile de odinioară. Cusăturile tradiționale, împletiturile, cântecele, dansurile și rețetele. Cercetăm, căutăm, revitalizăm trecutul, încercând să păstrăm esența. „Cine nu are bătrâni, să-și cumpere.” În aceste căutări, apelăm la înțelepciunea bunicilor noștri, la rude, la bătrânii satului, căci ei ne pot furniza informații neprețuite. În cadrul șezătorilor se reconstituie momente, obiceiuri din trecut, se fac schimburi de informații, de rețete.

Vă propun o rețetă pe care am primit-o cu ceva ani în urmă de la o prietenă dragă și care, în timp a căpătat diverse forme, în funcție de evenimentul pe care l-am pregătit sau la care am fost invitată.

Ischler

Aluatul: 3 gălbenușuri se freacă bine cu 200 gr zahăr, 6 linguri de lapte fierbinte, o lingură de amoniac (un plic de bicarbonat de amoniu). Se freacă bine cu 8 linguri de ulei și 2 plicuri de zahăr vanilat. Se adaugă 250 gr de făină (în ploaie) și se frământă bine. Se întinde o foaie subțire ca la tăiței și se taie cu paharul rondele care se coc la foc mic pe dosul tăvii.

Crema: 3 albușuri se bat bine cu 150 gr zahăr deasupra aburilor, se adaugă 2 linguri de cacao, 60 gr nuci măcinate.

Facultativ: gem. Glazura: 150 gr zahăr pudră, 2 linguri cacao, 2 linguri ulei, 3 linguri apă fierbinte.

Pofta buna!

Credit foto: Viviana Costan

Coasem Mărțisor cu motiv tradițional

Comunitatea „Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi” organizează la parterul Casei Junilor, respectiv Centrul de informare turistică, primul #atelier de primăvară, la care vă invităm să descoperiți #cusăturile și #motivele tradiționale românești, aplicate la realizarea unui #mărțișor.

Din partea noastră veti primi modelul de cusut – floare de crin inspirată de o cămașă de June Roșior din Șcheii Brașovului – în format tipărit și toate materiale necesare realizării mărțișorului cusut. La finalul evenimentului veți avea nu numai plăcerea realizării lucrului manual dar și aceea de a purta un #mărțișor realizat chiar de dumneavoastră.

Atelierul se adresează tuturor doritorilor, doamne, domnișoare sau domni, cu vârsta de minim 10 ani.

⌘ Cost atelier: 25 lei/participant sau 40 lei/2 persoane: mamă-fiică/fiu, bunică-nepoată/nepot, soț-soție, două surori, două verișoare, două prietene.
___________________________________
ÎNSCRIERI: prin mesaj cu titlul „Mărțișor” la adresa antonelalungu@yahoo.com, împreună cu datele dumneavoastră de contact (număr de telefon și nume complet). Veți primi un mesaj de confirmare a participării.

Mărţişorul este un simbol al primăverii, al revenirii la viaţă. La începuturi, acesta era reprezentat printr-o monedă, apoi s-a transformat în mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe o aţă. De 1 Martie, românii au obiceiul ca părinţii să lege copiilor la mână sau la gât câte o monedă, pentru ca aceştia să aibă noroc tot anul şi să fie sănătoşi. Punerea mărţişorului se face de obicei înainte de răsăritul soarelui. El este dăruit, în zilele noastre, în principal copiilor, fetelor şi femeilor, pentru a le proteja gingăşia şi sensibilitatea (sursa: legendeleromanilor.ro/).

“Comorile lazilor de zestre din Poarta Carpatilor”

In perioada iulie-noiembrie 2018, echipa Centrului de Ecologie Montana a derulat proiectul cultural “Comorile lăzilor de zestre din Poarta Carpaților”, co-finantat de Administrația Fondului Cultural Național, aria tematica Patrimoniul cultural imaterial.

Cutreierând satele branene, autorii proiectului au descoperit prin lăzile de zestre ale bunicilor bogăția patrimoniului textil specific zonei (piese de port popular, scoarte si covoare etc.), păstrat in credința ca moștenirea e sfântă, este de la mama, bunica sau străbunica.

Observând ca mai sunt oameni care păstrează, colecționează si conserva prin mici colecții particulare aceste piese, alături de alte piese de patrimoniu etnografic, autorii proiectului si-au propus stimularea interesului întregii comunități pentru păstrarea si promovarea acestor valori identitare prin purtarea la sărbători sau cu prilejul unor evenimente culturale care marchează momente de referință din viata satului.

Pe perioada proiectului s-au creat doua rute culturale de punere in valoare a patrimoniului cultural material si imaterial din Poarta Carpaților, care au fost inaugurate si promovate in octombrie si noiembrie, cu ajutorul Administrației Fondului Cultural Național si a Ministerului Turismului, prin doua infotripuri adresate persoanelor influente din zona turismului cultural național. Cele doua rute au fost popularizate prin intermediul unei hărți tipărită in 2000 de exemplare.

Întreaga acțiune de documentare cu caracter etnografic si vizual a costumelor tradiționale branene a fost transpusa sub forma unei broșuri culturale care evidențiază frumusețea si unicitatea elementelor de port, punând accent pe detaliile cusăturilor pieselor de costum, țesături si simbolistica.

Brosura va fi disponibila in format digital pe website-ul Centrului de Ecologie Montana (https://cem.ro), in limbile română, engleză și germană, dar și în format tipărit, in limba romana – exemplare diseminate în biblioteci, cercetători din domeniul etnografic, păstrătorilor de comori din patrimoniul textil romanesc, si participanților si localnicilor implicați in activitățile proiectului.

Toate aceste bogații ale patrimoniului textil din zona Fundata-Moieciu-Bran au fost expuse la Centrul de Informare Turistica Poarta Schei, Brașov, in perioada 16-28 Octombrie, vizitatorii putând admira pe lângă fotografii si câteva costume autentice provenite din colecții particulare, unele dintre ele fiind vechi de peste 100 de ani.

Expoziția a avut rolul de a promova costumul tradițional din Bran surprins de artistul fotograf, dar si expunerea unor elemente de port tradițional pentru ca publicul participant sa vizualizeze pe viu caracteristicile acestor costume si elementele de unicitate specifice.

Expoziția itineranta este deschisă publicului bucureștean in perioada 14 -23 noiembrie, într-o locație neconvențională din Centrul Vechi.
Proiectul are o finalitate practică pentru că identifică piesele de patrimoniu etnografic, oferă modalități de conservare și promovare a acestuia și, totodată, urmărește reactivarea meșteșugurilor casnice, ceea ce va conduce la păstrarea specificului cultural local alături de alte valori identitare tradiționale.

Detalii găsiți și pe:
– facebook.com/ Comorile lăzilor de zestre din Poarta Carpaților

Video: YouTube

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

#ComorileLazilordeZestre #PoartaCarpatilor #AFCN

Expoziția Simboluri și motive de pe ii în spațiul românesc

Cu ocazia Centenarului Marii Uniri, miercuri, 19 septembrie, la orele 18.00, la Casa Junilor din Brașov (strada Prundului 1, parter) se deschide Expoziția Simboluri și motive de pe ii în spațiul românesc. Expoziția reunește 100 de modele de cusături de pe ii, din toate regiunile românești, cusute de grupul Șezătoare la Brașov și Harta Centenară, o hartă a României și Basarabiei de mari dimensiuni, cu motive tradiționale reprezentative pentru fiecare din județele țării, cusută manual pe o pânză de mari dimensiuni (2,1 m x 1,5 m), de către doamnele din grupurile Șezătoare în Șchei și Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi.

La realizarea acestor exponate au contribuit în jur de 100 de doamne, iar intenția Hărții Centenare și a celor 100 de modele de cusături înrămate este aceea a unirii zonelor geografice prin intermediul simbolurilor prezente pe ie, cămașa tradițională a României.

De asemenea, la orele 16.00, în aceeași zi, la Casa Junilor are loc un atelier de cusături adresat copiilor, la care se va coase o cocardă cu un model special, dedicat centenarului.

Harta Centenară, realizată de Șezătoare în Șchei şi Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi.

Harta ilustrează prin cusături aplicate, motive tradiționale din toată România, dar și din Basarabia, iar graniţelele  sunt cusute în culorile tricolorului.  De asemenea, în centrul hărții se află o cusătură cu logo-ul oficial al Centenarului 1918-2018. 
 
„Harta Centenară este un proiect pe care noi l-am gândit cu respect pentru străbunicile, bunicile şi mamele noastre -care poate au cusut aşteptându-şi soţii să se întoarcă din Război, cu folos pentru noi – să îl lucrăm cu drag de România şi măcar pentru încă o generaţie – să poată admira motivele româneşti.
La acest proiect au cusut  30 de femei  din Brașov, Basarabia și din țară, care și-au dorit să contribuie, fie că stăpânesc arta cusutului sau au deprins-o cu această ocazie.
Vreme de câteva luni, în fiecare zi de joi, participantele au cusut împreună la Casa Junilor – pe rând, la conturul hărții și individual la realizarea modelelor din fiecare județ. Spre bucuria noastră, la cusut s-au alăturat câteva doamne din Republica Moldova și din țară.” – Antonela Lungu, coordonatoarea proiectului Harta Centenară.  
Șezătoare în Șcheii Brașovului este un grup  care, prin întâlnirile de tip șezătoare, își propune să aducă în atenție portul tradițional din Șcheii Brașovului, să recupereze și să descifreze motive tradiționale din acest vechi cartier al Brașovului și să revitalizeze meșteșuguri care din păcate, aici au fost date uitării: găitănăritul, cusutul de mâna, țesutul.   

 „Motive Tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi”, este o comunitate care își dorește să aducă un aport la transmiterea și păstrarea în timp a motivelor tradiționale românești, săsești și ungurești din zona Brașovului. Eforturile echipei se concentrează asupra culegerii de motive tradiționale rare, transferul acestora în format digital și în organizarea de ateliere de cusături prin care aceste motive sunt restituite comunității.  

Centenar 1918-2018 în 100 de modele de la strămoși moștenire, proiect realizat de grupul „Șezătoare la Brașov”
 
Cele 100 de modele cusute și înrămate, câte 10 cusături reprezentative din Banat, Basarabia, Bucovina, Crișana, Dobrogea, Maramureș, Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania, sunt realizate pe eșantioane de pânză cu dimensiunea de 14 x 10 cm. La realizarea cusăturilor s-au folosit, la fel ca în trecut, materiale naturale: bumbac, lână, cânepă, in, mătase și în unele cazuri paiete și fir auriu sau argintiu.
 
Fiecare lucrare este etichetată și astfel aflăm informații prețioase referitoare la zona de proveniență a modelului și dacă obiectul de pe care a fost replicat încă există și în colecția cui se află. De altfel este specificat de unde a fost preluat modelul – în cazul cărților și cine s-a îngrijit de coaserea modelului înrămat.
 
 „Șezătoare la Brașov” este un proiect pornit în comunitatea brașoveană, a luat naștere la Biblioteca Județeană Brașov în 21 februarie 2015, inițiat de un grup de 12 persoane iubitoare de port popular, iar, cu ajutorul platformei Facebook, grupul numără astăzi peste 1895 de membri de toate vârstele, din Brașov, din orașele și satele județului, din alte județe și chiar din afara țării.
Credit foto: Viviana Costan Moiseanu
Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov