Arhive etichetă: imaterial

Spălatul şi înălbitul rufelor la râu în Satul Veneţia de Sus. Premiera filmului va avea loc în data de 9 octombrie, ora 11.00

La începutul toamnei, câteva gospodine din satul Veneţia de Sus s-au adunat pentru a ne face o demonstraţie despre cum se spălau pe vremuri, rufele la râu.

Iniţiatoarea acestei acţiuni este Maria Boboia, cea care în luna iunie a acestui an a fost gazda obiceiului clacă la cositul fânului şi datorită căreia o serie de alte obiceiuri şi practici tradiţionale au fost readuse la viaţă în „satul cu comori”, cum mai este cunoscut satul Veneția de Sus.

Despre modul în care se spălau înainte rufele, aflăm de la Maria Butum sau a lu Olimpia, localnică, în vârstă de 74 ani.

Seara, rufele erau puse în ciubărul confecționat din lemn, prevăzut cu un cep „de-i dădeai drumul la leșie” și sprijinit pe „chicioarele de lemn” (nn. scaun cu trei picioare): „punea o vrediță, le lua, le-nmuia într-o troacă de lemn, le freca ghine, ghine cu săpun de casă și le așeza în ciubăr (…) Întăi se punea un lepedeu, cârpele de vase, apoi cămășile și iile, iar la final, un alt lepedeu mai slab, că cenușa taie”.

Ciubărele erau procurate de la meşterii din Maramureș ce veneau primăvara și toamna în satele din zonă pentru a le vinde, fiecare femeie având câte unul în gospodărie.

După ce rufele erau aşezate în ciubăr, se punea cenuşa, „că o căldare, că jumătate, depinde cât de mare era. Dacă familia era mare trebuia să hie (…) dar erau mari, că erau tot câte cinci-șase copii, doi bătrâni și doi părinți și iacă-te, se făceau zece”.

Se făcea focul, se fierbea apa într-o căldare mare din fontă, „băgată-n zid” şi se turna peste rufe. Leşia se scurgea prin cepul ciubărului, operaţiunea repetându-se de câteva ori.

A doua zi, dimineața devreme, erau duse cu „vredița” la vale, se „băteau” cu maiul de lemn și apoi întinse să se usuce la soare.

Anul acesta, rând pe rând, sulurile de pânză țesută în război, au fost spălate de Maria Boboia, gazda noastră, și de alte câteva femei, vecine ori rude, la râul din sat.

Spălatul rufelor s-a făcut sute de ani, la râu, singura sursă continuă de apă curată, folosind doar forţa fizică şi câteva instrumente din lemn, cenușa și săpunul făcut în gospodărie din untura animalelor, fiind nelipsite şi dovedindu-şi întotdeauna utilitatea.

După ce rufele au fost puse la uscat, femeile s-au ospătat din lipchiul cu prune pregătit dimineaţa devreme.

Video: YouTube

Sursa si imagine (credit foto neprecizat): comunicat remis La pas prin Brasov

Expoziția „Ia și cămașa de acasă” la Muzeul de Etnografie Brașov

Cu ocazia Zilei Universale a Iei, sărbătorită în fiecare an în data de 24 iunie, Muzeul de Etnografie Brașov vă invită să redescoperiți acest simbol al culturii identitare în cadrul expoziției „Ia și cămașa de acasă”.

Expoziția, deschisă în perioada 24 iunie – 19 iulie 2020, la sediul din Bd. Eroilor nr. 21A, Brașov, oferă cadrul în care pot fi admirate ii din patrimoniul muzeului dar și dintr-o colecție particulară, reprezentând, pe de o parte, vechea ie cu „ciurele” din Țara Oltului iar, pe de altă parte, așa zisă „ ie națională din Brașov”.

Expoziția propune inițierea publicului în domeniul vast al simbolisticii populare prezentate prin intermediul iilor. În cadrul expoziției vor fi evidențiate: tehnici, decoruri, denumiri locale, simboluri și detalii legate de evoluția acestora în timp.

Fiecare cămașă poartă un mesaj al cărui cod era descifrat de membrii comunității tradiționale dar care acum a dispărut. „Citirea” acestor semne cusute sau țesute ducea la aflarea zonei de proveniență, a etniei, statutului social, a stării civile, grupei de vârstă, a ocaziei cu care se purta.

Având în vederea Regulamentul privind activitatea în muzee în perioada stării de alertă, atât la deschiderea din data de 24 iunie 2020, orele 18.00 cât și în zilele următoare, accesul publicului se va face prin programare la nr. de telefon 0268 476243.

Text si imagine preluate de pe pagina evenimentului

#ZiuaUniversalăaIei #ZiuaIei2020 #etnografie #patrimoniu #MuzeuldeEtnografieBrașov

Să redescoperim valorile românești: clacă la Veneția de Sus, județul Brașov

Claca, un obicei străvechi pentru lumea satului românesc mai dăinuie în localitatea Veneția de Sus, județul Brașov.

Încă din perioada feudală țăranii erau obligați să muncească la boieri, ulterior în secolul al XVIII-lea românii eliberați de șerbie (transformată în clăcășie) au fost obligați să muncească în clacă și dijmă, acest sistem dăinuind până în 1944. Vremurile și nevoile i-a determinat pe oameni să fie uniți, să folosească acest mod de muncă benevolă, colectivă pentru a se ajuta. În timp, latura economică a condus la păstrarea și diversificarea acesti activități de către oamenii din fiecare sat (unde era nevoie de forță de muncă numeroasă cu un timp scurt de realizare)  la arat, semănat, la cosit sau secerat sau la construirea unei case.

Valorile morale, culturale și spirituale au fost păstrate de satul românesc de-a lungul timpului. Viața tradițională în mediul rural a suferit transformări negative de ordin spiritual, cultural și demografic, iar în zilele noastre se practică o agricultură de subzistență, de supraviețuire, aspecte care influențează viața socială sau culturală.

La Veneția de Sus sufletul oamenilor și relațiile dintre ei mai păstrează obiceiurile, datinile, credințele, portul popular, strigăturile, cântecul și dansul și le transmit din generație în generație. Dacă din privirile celor trecuți de tinerețe se revarsă nostalgia, determinarea, puterea și încrederea, din privirile celor tineri răzbate curiozitatea, bucuria, împlinirea și dorința a contribui la bunul mers al comunității.

„Aluatul se frământă până pică apa din grindă iar la cosit se merge cand cântă prima dată rândunica,” – Maria Boboia.

Mulțumesc Maria Boboia pentru șansa de a redescoperii lumea și sufletul satului românesc. Mulțumesc cetățenilor din Veneția de Sus pentru ospitalitate, gândurile bune, înțelegere și atmosfera aparte!

Sufletul satului, de Lucian Blaga

Copilo, pune-ți mânile pe genunchii mei.

Eu cred că veșnicia s-a născut la sat.

Aici orice gând e mai încet,

și inima-ți zvâcnește mai rar,

ca și cum nu ți-ar bate în piept,

ci adânc în pământ undeva.

Aici se vindecă setea de mântuire

și dacă ți-ai sângerat picioarele

te așezi pe un podmol de lut.

Uite, e seară.

Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,

ca un miros sfios de iarbă tăiată,

ca o cădere de fum din streșini de paie,

ca un joc de iezi pe morminte înalte.

Vă invit să redescoperim valorile românești, să urmărim cum se frământă aluatul pentru pită, cum se coace pâinea și colacul în cuptor, chemarea și participarea oamenilor la clacă care se încheie cu servitul mesei oferite de gazdă.

Video: YouTube

Fotografii din cadrul proiectului #Acasălaorigini, inițiat de La blouse roumaine împreuna cu Fundația Comunitară Țara Făgărașului. Foto: Dan Străuți

Povestea IEI 24 Iunie – Ziua Universală a Iei

Începând cu anul 2013, Ziua Universală a Iei este sărbătorită pe 24 iunie, de Sânziene, evenimentul celebrând piesa principală a costumului popular românesc, dar și ideea de feminitate, termenul de ,,ie” fiind atribuit exclusiv cămășii populare femeiești. Ziua Universală a Iei a debutat la inițiativa comunității online ,,La Blouse Roumaine”, proiectul fiind preluat cu succes de comunitățile românești din peste 100 de orașe, din peste 48 de țări.

Pentru al treilea an consecutiv, Serviciul Cultură Tradițională – Centrul Cultural ,,Reduta” susține acest eveniment prin realizarea proiectului ,,Povestea IEI”, un material foto-video despre cămașa tradițională femeiască.

Proiectul realizat în colaborare cu Gabriel Boriceanu, tânăr colecționar originar din Măieruș, cuprinde trei secțiuni: ia – parte componentă a ansamblului vestimentar tradițional femeiesc, (2) costumul tradițional din principalele zone etnografice ale județului Brașov și (3) colecționar și colecție etnografică în România.

Vă invităm așadar, să urmăriți prima parte a acestui proiect intitutală ,,Povestea IEI”, miercuri, 24 iunie, începând cu ora 12:00, pe paginile de facebook și pe canalele de Youtube Serviciul Cultură Tradițională Brașov și Centrul Cultural ,,Reduta”.

#PovesteaIEI #ColecțiaEtnograficăGabrielBoriceanu

Foto: Serviciul Cultură Tradițională Brașov

Sursa: comunicat transmis La pas prin Brasov

FCTF lansează „Acasă, la origini”, proiect-mărturie despre apartenenţa la o cultură tradiţională de excepţie

Fundaţia Comunitară Ţara Făgăraşului a lansat un proiect-mărturie despre apartenenţa noastră la o familie, un neam și o cultură tradiţională extrem de bogată şi variată în zonele specifice Ţării Făgăraşului. Parte dintr-o idee mai amplă, ediția din acest an a Zilei Universale a Iei pune în centru fotografia ca eveniment, ca celebrare, ca artă. Invităm pe toţi doritorii să participe la crearea celei mai mari expoziții naționale online.

CUM ne organizăm în Țara Făgărașului?

Vă propunem crearea albume ale comunității (familia, un grup căruia aparțineţi sau satul dumneavoastră) și un album al Țării Făgărașului (ce le va cuprinde pe toate cele realizate de comunități) și care va face parte din albumul național pe care îl pregătește comunitatea La Blouse Roumaine. Avem nevoie de: fotograf (pe cont propriu sau într-o caravană pe care o vom organiza în perioada următoare), lider de comunitate (persoană care își dorește să se implice pentru comunitatea din care face parte, identifică oameni şi promovează proiectul, organizează comunitatea pentru o eventuală ședință foto), partener de promovare, subiect – „manechin viu, autentic” (dispus să îmbrace cele mai valoroase haine de zestre și „să stea la poză”) şi grafician (care să ajute cu editarea pozelor sau designul materialelor promoționale).

CUM fotografiem?

Vom face fotografii în fața casei, a clădirii unde locuiţi, la poartă, în grădină, pe prispă, la fântână, într-un parc din apropiere sau oriunde înseamnă ACASĂ pentru fiecare. Trebuie să purtați o ie, o cămașă sau, de preferat, întreg portul tradițional și autentic, lăsând astfel o moștenire valoroasă generațiilor următoare.

CÂND?

Fotografiile vor fi realizate înainte de Ziua Universală a Iei, dar nu pot fi publicate decât începând cu 24 iunie 2020. Dacă, din diverse motive, nu puteți finaliza fotografiile până pe 24 iunie, lăsăm proiectul deschis toată vara, până pe 15 septembrie. Intenția noastră este crearea unui album online al Țării Făgărașului, care să cuprindă albumele tuturor comunităților participante și, la final, să realizăm o expoziție și un album, în print, de zestre contemporană.

CINE participă?

Se poate înscrie orice doritor din zona Ţării Făgăraşului, fiecare bunică ce are-n şifonier un costum tradiţional bine păstrat, poate cu povestea dobândirii lui, fiecare nepot mândru de moştenirea primită sub forma unor haine-document de la înaintaşi; poate participa orice asociaţie, grup de iniţiativă, fundaţie, precum şi fotografii pasionaţi de bine şi frumos, dar şi fiecare individ care are un costum tradiţional care îi spune lui, înainte de toate, o poveste de suflet.

Avem înscrişi, deocamdată, comunitățile din: Mândra, Sebeș, Șercaia, Ileni, Dăișoara, Copăcel, Lisa, Șona, Râușor, Drăguș precum și Grupul Șezători în Țara Făgărașului.

Te ALĂTURI?

Înscrie-te aici. Detalii la email office@fundatiactf.ro.
Pentru a urmări desfăşurarea proiectului, ne puteţi fi alături pe site sau pe pagina de Facebook ori hashtag-urile #acasalaoriginiTaraFagarasului şi #tarafagarasuluieacasa.

Foto document din colecțiile Muzeului Țării Făgărașului „Valeriu Literat”. Familia văduvei Ana Jiga din Beclean.

Autor: Atelier Foto Făgăraș, 1915

 

Maria Boboia: Oameni, locuri, datini și povești! -„Îngropatul Paștilor”

Oameni, locuri, datini și povești! Lasă-i libertatea omului, lasă-i credința, lasă-i sufletu în pace să fie aproape de Dumnezeu!

Dintotdeauna că o fost pace, că o fost război oamenii au găsit o cale către Dumnezeu, au sădit în suflet un grăunte de credință! Dintotdeauna omu când a simțit nevoia și sufletul îi râvnea după o rugăciune l-a căutat pe Dumnezeu de pretutindeni!

Azi, aici la noi în satul cu comori, am bătut cale lungă. Am plecat de la răsărit și am bătut cărările hotarelor și am ajuns până la asfințit. Am ajuns în granița de hotar.

Plimbarea de azi pe hotare a avut o misiune grea. Doar cu credința te poți încumeta la o așa drumeție spirituală. A fost una cu „,toată grija ce-a lumească de la noi s-o lepădăm”.

Am trăit multe, am văzut parcă destule ale vieții, dar parcă ce-a de azi a fost ceva divin! Nu am simțit nici vântu, nici ploaia și nici frica. Am mers înainte cu Dumnezeu. Misiunea mea a fost una mai simpla și în tăcere, am fost fotograful aceste zile, pentru ca acum pe seară să pot aduna din sufletul meu câteva cuvinte despre trăirea, rostu și rânduiala de azi!

Mai presus de orice cred cu tărie că prima îi credința si după aceia un obicei sau un ritual Dumnezăiesc! În puținele sate, sau poate chiar deloc am auzit de, „ÎNGROPATUL PAȘTILOR”. Din toate obiceiurile și din toată tradiția și cultura noastră nu mi se pare nimic strain. Așa m-am născut, așa am crescut cu aceste rânduieli Dumnezeiești și omenești!

Am bătut drum lung să îndeplinim această misiune cu credință să nu ne bată pustiu hotaru, să nu ne bată grindina și ploi grele pământurile, să nu ne uște seceta hotarele. Am spus rugăciuni din suflet și cu glas tare l-am rugat pe Dumnezeu Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh să ne apere de orice rău!

Tot prin rugaciuni am făcut o învoială. Că și la anu care vine și an de an să ne ducem ritualul mai departe.

Am întrebat de când acest obicei și tăcerea mi-a fost un răspuns corect. Adică de demult… Oare cât de demult o fi?!  Și atunci m-am dus cu gândul atât de departe încât am găsit răspunsul: de când îi lumea, pământul și omu care a purtat ca armă de biruință credința ca Dumnezeu!

Cu drag din satul cu comori,

Maria Boboia!

26 aprilie 2020

Foto: Maria Boboia

#StămAcasăȘiCoasem – Șezătoarea de acasă

Doamnele care se întâlnesc în fiecare zi de joi, de la ora 17, la parterul Casei Junilor și cos, croșetează, tricotează sau au alte preocupări legate de lucru manual și-au mutat această activitate acasă, temporar. S-au gândit că pot să treacă cu folos prin perioada în care este recomandat să nu ieșim din casă, făcând ceva atât pentru ele, cât și pentru societate.

Astfel, au demarat un proiect pe care și-au propus să îl finalizeze pentru data de 24 iunie 2020, pornind de la anunțul făcut de comunitatea La Blouse Roumaine, respectiv faptul că Ziua Universală a Iei 2020 are ca temă #FloraRomâniei:

https://www.facebook.com/LaBlouseRoumaine10/posts/2720554201396230.

Este vorba despre o expoziție care urmează să aibă loc la parterul Casei Junilor din Brașov cu flori sau plante din motivele tradiționale românești florale și vegetale, cusute manual.

Proiectul este deschis oricui din țară, presupune participare voluntară și donarea cusăturii în scopul proiectului respectiv și este inițiat de grupul Șezătoare în Șcheii Brașovului, comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi și asociația Mă implic.

După expoziție cusăturile înrămate vor fi oferite pentru licitații în scopuri caritabile.

Astfel, până la data de 1 iunie așteaptă, din partea celor care doresc să participe la proiect, cusături pe material cu dimensiunile 25 x 35 cm, cu o bandă de maximum 7 cm de jur împrejur, porțiune necusută. Așadar cusătura efectivă, centrată pe pânză, va avea cel mult 11 x 21 cm. Materialul poate să fie Matador, Datina, Albiniță, Catrina, pânză de casă sau orice altă pânză, mai puțin etamină și se va festona. Motivul cusut va fi neaparat unul floral sau vegetal autentic, cules dintr-o carte, de pe o ie sau alt element din portul popular, dar neaparat cu indicarea sursei. Punctul de lucru precum și ața pe care o folosiți sunt la latitudinea dvs.

În momentul când alegeți un model de cusut doamnele au rugămintea să îl postați aici:

https://www.facebook.com/groups/403723963319305/ pentru a evita coaserea aceluiași model de mai multe ori.

Există un album cu planșe pe care le puteți coase, cu mențiunea că se solicită să anunțați dacă alegeți una dintre ele, astfel încât să nu existe dubluri:

https://www.facebook.com/media/set/?set=oa.1066490783709283&type=3

Hashtag-ul evenimentului este: #StămAcasăȘiCoasem

Echipa La pas prin Brașov vă urează spor la cusut și succes proiectului!

Vernisajul expoziției ,,Portretul unei țări. România Mare în fotografiile lui Hoppé”

Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului vă invită vineri, 25 octombrie 2019, orele 18:00, la vernisajul expoziției ,,Portretul unei țări. România Mare în fotografiile lui Hoppé”, care va avea loc la sediul din Piața Sfatului nr. 15 și poate fi vizitată la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, în perioada 25 octombrie 2019 – 15 februarie 2020.

Emil Otto Hoppé a fost unul dintre cei mai importanți fotografi în prima jumătate a secolului douăzeci. Născut în Germania și educat inițial ca desenator după natură, Hoppé s-a apucat de fotografie în 1902 și s-a mutat la Londra unde, anul următor, a devenit membru în Societatea Regală Fotografică, epicentru al fotografiei de artă.
În iulie 1923 Hoppé ajungea în București, unde a întreprins, timp de șase săptămâni, un studio etnografic și tipologic al populației și culturii României. Aici a încercat să-i observe pe români în rolurile lor tradiționale și să exploreze în profunzime ideile sale despre definirea identității naționale.

Hoppé a prezentat diversitatea culturii românești, ilustrând specificitatea costumului tradițional, a obiceiurilor și ceremoniilor de pe întinsul țării și bogăția monumentelor istorice, biserici, moschei și sinagogi.

Prezentarea în expoziția de față și în catalogul însoțitor a selecției de fotografii românești din Arhiva Hoppé de la Curatorial Assistance din Pasadena, California, este o premieră pe plan mondial deoarece aceste imagini nu au fost vreodată expuse public și nici nu au părăsit, de 95 de ani, portofoliul fotografului apoi s-au rătăcit în Biblioteca Mansell din Londra, unde autorul le-a vândut în 1954.

 

VIA: pagina evenimentului

Muzeul „Vatra Hărmanului”, universul satului românesc (video și foto)

Universul satului românesc , stilul de viață, evoluția socială și culturală se regăsesc sub cupola Muzeului  „Vatra Hărmanului”.

O varietate aparte de costume populare cu semnificații spirituale, istorice și culturale te însoțesc la fiecare pas prin muzeu. Martore ale credinței, dragostei și măiestriei, costumele populare sunt o parte din ADN-ul identității noastre. Privindu-le poți să înțelegi modul de viață și de manifestare a celor care ne-au deschis calea.  Bucuria răsfățului vizual este însoțită de colecția de ouă încondeiate sau a icoanelor pe sticlă.

Războaie de țesut, unelte de uz gospodăresc, furci de tors, linguri, polițe, lavițe, capete de paturi, paturi, blidare, cuiere, rafturi, dulapuri, mese, leagănul, cuptorul pentru copt colaci sau pită, ciubere, bănci lungi cu spătar,  taburete din lemn, scaune cu sau fără spătar, lăzi de zestre sau lăzi cu suprafețe pictate (scrinul) în care se păstrau hainele sau alimentele, lepedeie înflorate (cearceafuri) din lână sau bumbac, perne ornate, vase de ceramică, costume populare, cojoace, încălțări, măștile de strigoi  se regăsesc într-un inventar bogat.

Alfabet de semne și motive ale Soarelui, Lunii, în formă de romb, cerc sau rozetă, ale crucii, bradului, spicului sau ale roții se regăsesc în formă simplă sau complexă pe mobilier, costume sau ouăle încondeiate. Compoziție magică,  arta țărănească este extinsă la cruci, troițe, pridvoare, stâlpi și rame de ferestre.

Munca, străduința și efortul celor care nu-și uită rădăcinile este de apreciat și de respectat. Neapărat trebuie să vă faceți timp și să vizitați acest loc unde te poți bucura de armonia și intimitatea casei țărănești.

Muzeul „Vatra Hărmanului” se află la 11 km-tri de localitatea Brașov – str. Pieții nr. 1, la 50 de metri de Biserica Fortificată Hărman. Adrian Micu, custode muzeu.

Video:  YouTube

Credit foto: Dan Străuți

 

RomânIA Autentică în straie de festival la ediţia a IV-a

Devenit o tradiţie, Festivalul RomânIA Autentică, ajuns la cea de-a patra ediţie, s-a desfăşurat în ajun de Sânziene, în 23 iunie 2019. Potrivit formei care l-a conscrat, festivalul a ajuns la iubitorii de autentic în trei locuri simultan, Hobiţa, Iaşi şi Braşov, marcând astfel reunirea celor trei provincii româneşti într-o horă simbolică a tradiţiilor româneşti.

Născut din visul de a pune la adevărata valoare tezaurul naţional de tradiţii, festivalul a devenit un prilej de recunoaştere a frumuseţii şi talentului nostru popular autentic din partea miilor de participanţi.

Evenimentul este organizat de Asociația Națională a Antreprenorilor, Federaţia Patronatelor Femeilor Antreprenor, Primăria Municipiului Braşov, Primăria Municipiului Iaşi, Primăria și Consiliul Local Peştişani, Flori de ie, Patronatul Femeilor din Meșteșugărit, Iaşi Oraş Regal, Asociaţia Art Meşteşugurile Prutului, Iaşi Capitala Istorică a României, Iaşi Capitala Tineretului din România 2019-2020.

RomânIA Autentică coagulează într-un eveniment unic pentru ţara noastră Oltenia, Moldova şi Transilvania, cu tot ce au mai reprezentativ din aria păstrării şi valorificării folclorului românesc, a tradiţiilor şi meşteşugurilor. Au fost admiraţi creatori şi păstrători de tradiţii, colecţionari, interpreţi şi dansatori, uniţi de bucuria de a descoperi şi reevalua comorile poporului român,

Acest eveniment recurent reuşeşte de fiecare dată să confere adevărata dimensiune a valorii pentru o unică panoplie de tradiții și a obiceiuri, tezaure vii – meşteşugari, interpreţi vocali şi instrumentali, artişti cu inima şi sufletul confundate cu fiinţa noastră naţională.

Devenit un festival de suflet pentru mii de români, evenimentul triplu atrage an de an numeroşi turişti străini care fac astfel cunoştinţă cu o civilizaţie profund ancorată în valori estetice şi spirituale, o carte de vizită ce contrazice percepţia eronată asupra poporului român.

 „Acum patru ani a luat naștere proiectul RomânIA Autentică. Mi-am dorit din tot sufletul să găsesc oameni care să înțeleagă și să vibreze la fel ca noi și să îi învățăm să facă diferența dintre o așa zisă #ieromânescă #madeinChina și una realizată cu trudă de către româncele noastre. Am organizat an de an ateliere de meștesugărit, am încondeiat ouă, mărgelit, legat nojițe, cusut, pictat icoane și cu toate acestea încă suntem departe de adevăr,“ a spus Cristina Chiriac, iniţiatoarea evenimentului. „Sigur, adevărul are conotații diferite și tot la fel de sigur este că nu deținem adevărul absolut. Din păcate cel mai mult mă întristează acei oameni care nu înțeleg că decât să faci un lucru prost mai bine nu îl mai faci deloc. Anul acesta, a fost (cred) cel mai greu de până acum și le mulțumesc celor care au crezut în noi și nu au pregetat să ne întindă o mână de ajutor,“ a completat ea.

RomânIA Autentică – reper pentru România frumoasă

Festivalul este dedicat în aceeşi măsură iubitorilor de frumos tradiţional românesc şi meşteşugarilor, continuatori ai tradiţiilor valoroase ale poporului nostru, care prin măiestria şi dragostea cu care se apleacă spre trecut, duc mai departe comorile străbunilor ce au ştiut să împletească în perfectă armonie utilitarul cu rafinamentul artistic. În cele trei spaţii de desfăşurare ale festivalului au fost invitaţi meşteşugari din întreaga ţară. Ei au expus realizările şi preocupările lor în cadrul atelierelor de creaţie destinate publicului, iar participanţii s-au iniţiat în tainele unora dintre meşteşuguri, cum e olăritul, sculptura, torsul lânii sau cusăturile populare.

La Iaşi, meşteşugarii se vor bucura de cinci zile, între 20 şi 24 iunie, când iubitorii de tradiţii vor putea admira în cadrul Târgului meşterilor populari, cele mai reprezentative creaţii ale mâinilor îndemânatice din Moldova, dar şi din alte zone ale ţării. La Braşov, peste 40 de meşteri au expus în  cadrul târgului care s-a defaşurat pe 22 şi 23 iunie in Piata Sfatului.

Ca manieră de activitate meşteşugarii sunt asimilaţi antreprenorilor, dar importanţa activităţii lor de arhivari şi creatori are nevoie de susţinuţinere şi promovare, pentru a proteja munca şi efortul lor de invazia falsurilor şi a prostului gust vândute sub cămaşa mizeră a unui autentic simulat.

Meşteşugarii au nevoie de o lege proprie, iar o susţinere consecventă a meşteşugăritului poate constitui, de asemenea, şi o sursă economică importantă pentru zonele bine reprezentate din acest punct de vedere, pentru dezvoltarea turismului rural.

Din eveniment nu puteau lipsi nici spectacolele folclorice, iar pe cele trei scene au urcat artişti prestigioşi, reprezentanţi ai muzicii şi dansului popular.

Mariuca Mihăilescu a fost gazda festivalului RomanIA Autentică de la Hobiţa, unde scena a fost insufleţită de ansambluri folclorice şi interpreţi consacraţi de muzică populară.

La Iasi a concertat Orchesta Lăutarii, condusă de maestrul Nicolae Botgros și Ion Paladi, Laura Lavric, Viorica Macovei şi mulţi alţii.

La Braşov, George Muraru i-a introdus în scenă pe Junii Braşovului alături de numeroşi interpreţi şi ansambluri din inima României.

Ziua de 23 iunie 2019 este rezervată Festivalului RomânIA Autentică, un proiect născut din dragoste de neam, patrie, artă şi frumos şi iniţiat de Cristina Chiriac, preşedintele Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin.

Hobiţa, Iaşi, Braşov sunt cele trei capitale ale sufletului românesc unde oamneii au fost invitaţi să îmbrace Ia, singurul bilet necesar pentru a participa la sărbătoarea bogăţiei spirituale a acestor meleaguri cu bogăţii încă nedescoperite.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov